Curtea de Apel SUCEAVA · 92/86/2023/a2
Decizie nr. 120 din 22.05.2025
I. Circumstanțele cauzei:
1. Cererea de chemare în judecată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului S.– Secţia a II-a Civilă la data de 04 aprilie 2023, creditoarea P. SRL a formulat contestaţie împotriva hotărârii Adunării creditorilor debitorului AGN G. SRL S. din data de 27.03.2023.
Motivând, contestatoarea creditoare a arătat că hotărârea atacată a fost emisă cu încălcarea legii.
Astfel, a arătat că prin procesul-verbal al Adunării creditorilor împotriva debitorului Agn G.
SRL din data de 27.03.2023 s-a desemnat comitetul creditorilor (cu 56,06% din creanțele prezente la şedinţă), format din I.
B.N.V.
Amsterdam, A.J.F.P.
S., BRD S.
IFN SA B., a fost confirmat administratorul judiciar cu 70% din creanțele prezente la şedinţă, fiind stabilit onorariul lunar.
A menţionat că a votat împotriva luării hotărârii, solicitând consemnarea aspectelor invocate în procesul-verbal, care a fost semnat cu obiecțiuni.
În opinia contestatoarei creditoare, hotărârea nu a fost adoptată în deplinătatea condițiilor referitoare la cvorumul de prezență și majoritate de vot prevăzut de lege, de asemenea, nu a fost adoptată prin exercitarea legală a votului de către creditorii îndreptățiți să voteze, respectiv, votul a fost viciat.
Sub un prim aspect, s-a arătat că procentajul creanțelor este nelegal, iar votul contestatoarei a fost viciat prin reducerea creanței.
A arătat că a formulat contestație la tabelul preliminar solicitând admiterea creanței în suma integrală învederată de 4.066.225,18 lei, față de suma de 1.057.847 lei, cât a fost admisă în urma verificării.
De asemenea, a arătat că este creditor majoritar, astfel că a solicitat ca societatea P.
SRL să facă parte din comitetul creditorilor, cerere care nici măcar nu a fost analizată sau respinsă motivat.
Practicianul în insolvenţă a depus întâmpinare prin care a invocat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată şi nelegală.
Referitor la susţinerea contestatoarei cu privire la vicierea votului, a arătat că ședințele adunării creditorilor au loc în prezența titularilor de creanţe însumând cel puţin 30% din valoarea totală a creanțelor cu drept de asupra averii debitorului, iar deciziile adunării creditorilor se adoptă cu votul favorabil manifestat expres al titularilor majorității, prin valoare, a creanțelor prezente cu drept de vot.
Calculul valorii totale a creanțelor împotriva averii debitorului se determină, în speța de față, conform art. 49 alin. 2 lit. a din Legea nr. 85/2014, prin raportare la valoarea creanțelor verificate și acceptate de administratorul judiciar, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar al creanţelor împotriva debitorului Agn G.
S.R.L.
S. înregistrat sub nr. 1246/20.03.2023, care a fost publicat în Buletinul procedurilor de insolvență nr. 5132/22.03.2023.
În aceste condiții, în opinia practicianului în insolvenţă, nu se poate lua în considerare aprecierea reclamantului că ar deține o creanță mai mare în prezenta cauză.
2. Hotărârea pronunțată în primă instanță:
Prin sentinţa nr.377 din 5.11.2024, Tribunalul S.– Secţia a II-a civilă, a admis cererea formulată de creditoarea P.
SRL, împotriva hotărârii Adunării Creditorilor debitoarei AGN G.
SRL S., întocmit de practicianul în insolvenţă L.
SPRL, a anulat hotărârea adunării creditorilor debitorului AGN G.
S.R.L. din data de 27.03.2023 şi a dispus reconvocarea adunării creditorilor debitorului AGN G.
S.R.L., cu aceeaşi ordine de zi.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reţinut că debitorul AGN G.
S.R.L. se află în procedură de reorganizare, planul de reorganizare propus de administratorul special fiind confirmat prin sentinţa nr. 210/04.06.2024 a judecătorului-sindic din cadrul Tribunalului S.(f.335-340 dosar).
Anterior acestui moment, în urma deschiderii procedurii generale faţă de debitor prin încheierea nr. 12/18.01.2023 şi a desemnării ca administrator judiciar a practicianului în insolvenţă L.
S.P.R.L., acesta din urmă a întocmit tabelul preliminar al creanţelor nr.1246/20.03.2023 (f.22-23 dosar), în care pentru creditorul P.
S.R.L. a fost admisă doar o creanţă în cuantum de 1.057.847 lei din cea pretinsă de acesta, de 4.066.225 lei.
Pe baza acestui tabel, administratorul judiciar L. S.P.R.L. a convocat prima adunare a creditorilor, iar la data de 27.03.2023, aceasta a avut loc, hotărându-se:
- desemnarea comitetului creditorilor, format din I. B.N.V., Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice S.şi BRD S. IFN S.A.;
- confirmarea administratorului judiciar desemnat de judecătorul-sindic;
- stabilirea onorariului lunar al administratorului judiciar la valoarea de 2000 lei, exclusiv TVA.
Creditorul P.
S.R.L. a contestat tabelul de creanţe, inclusiv sub aspectul părţii admise din creanţa sa, obţinând, prin sentinţa nr. 286/20.11.2023, pronunţată în dosarul nr. 92/86/2023/a2, înscrierea în tabel a creanţei sale pentru valoarea de 3.954.637,92 lei, sentinţa rămânând definitivă sub acest aspect (f. 320-332 dosar).
Acelaşi creditor a contestat, în cauza de faţă, şi hotărârea amintită mai sus a adunării creditorilor, susţinând, în esenţă, nelegalitatea hotărârii, din mai multe motive, şi anume: neîntrunirea cvorumului necesar pentru adoptarea legală de hotărâri; vicierea votului; lipsa consimţământului valabil exprimat al creditorilor din străinătate; nerespectarea criteriilor legale de stabilire a componenţei comitetului creditorilor.
Judecătorul sindic a făcut trimitere la disp. art. 48 alin. 7 din Legea nr. 85/2014 şi a arătat că, în speţă, din procesul-verbal al şedinţei adunării creditorilor din data de 27.03.2023 rezultă că P.
S.R.L. a fost reprezentată în şedinţă, reprezentantul său a votat împotriva tuturor punctelor de pe ordinea de zi şi a făcut să se şi consemneze această situaţie în procesul-verbal al adunării – ceea ce a permis acestui creditor înaintarea contestaţiei care formează obiectul dosarului de faţă.
A făcut trimitere şi la disp. alin.4 al aceluiaşi articol 48, disp. art. 49 alin.1şi 2 lit.a din Legea nr. 85/2014 şi a arătat că, administratorul judiciar, a apreciat, sub acest aspect, că şedinţa din data de 27.03.2023 a avut loc în mod legal, cu îndeplinirea condiţiilor de cvorum legal şi că votul a fost corect consemnat în procesul-verbal al şedinţei (f. 333-334 dosar).
Judecătorul-sindic a reţinut că, într-adevăr, de principiu, administratorul judiciar este ţinut, la convocarea primei adunări a creditorilor, de cuprinsul tabelului preliminar al creanţelor.
Contestarea acestui tabel, însă, face ca, în ipoteza admiterii contestaţiei, să devină incidente şi dispoziţiile art. 49 alin.3 din lege.
Acest text de lege nu ar putea produce efecte, în cazul contestării tabelului preliminar, decât prin reconsiderarea cvorumului şi votului şedinţei adunării creditorilor prin prisma celor statuate de judecătorul-sindic în sentinţa de soluţionare a contestaţiei la tabelul de creanţe, acesta fiind, de altfel, unul dintre interesele pe care creditorul contestator le manifestă în formularea unei astfel de contestaţii.
Or legea trebuie interpretată în sensul în care aceasta produce efecte juridice, şi nu în cel în care un text de lege este lăsat fără efecte.
Totodată, în sprijinul acestei interpretări vine şi principiul potrivit căruia nimănui nu-i poate fi de folos propria culpă, aplicarea în cauză a acestui principiu fiind aceea că administratorul judiciar nu se poate folosi, în susţinerea legalităţii hotărârilor consemnate, de un tabel de creanţe întocmit în mod greşit tocmai de acesta.
În speţă, la data convocării şedinţei adunării creditorilor din data de 27.03.2023, tabelul preliminar înregistra creanţe în valoare totală de 3.781.626 lei, din care creanţa creditorului contestator P.
S.R.L. era admisă pentru suma de 1.057.847 lei, aşa cum s-a precizat şi mai sus.
Cât priveşte modificarea tabelului prin sentinţa nr. 286/20.11.2023, pronunţată în dosarul nr. 92/86/2023/a2, aceasta a determinat înscrierea creditorului P.
S.R.L. cu o valoare a creanţei de 3.954.637,92 lei, rezultând un cuantum total al creanţelor de 6.112.584 lei, ceea ce determină aceeaşi concluzie – că inclusiv cu luarea în considerare a acestei creanţe, cvorumul necesar luării de hotărâri în adunarea creditorilor din data de 27.03.2023 era îndeplinit.
În privinţa caracterului viciat sau neviciat al votului, însă, situaţia stă diferit.
Dacă în peisajul tabelului preliminar de creanţe, aşa cum a fost acesta iniţial întocmit de administratorul judiciar, reţinerile acestuia din procesul-verbal al şedinţei din 27.03.2023 ar fi putut să fie ancorate în realitate, cele statuate prin sentinţa nr. 286/20.11.2023, pronunţată în dosarul nr. 92/86/2023/a2, determină o concluzie diferită.
Creanţa în valoare de 3.954.637,92 lei deţinută de P. S.R.L., care reprezintă mai mult de jumătate din totalul creanţelor debitorului AGN G. S.R.L., face ca în prezenţa sa, nicio hotărâre să nu poată fi luată fără acordul acestui creditor.
Ca atare, reiese cu evidenţă că, în lipsa acestei vicieri a votului reprezentate de înscrierea unei valori mult diminuate în tabelul preliminar de creanţe pentru creanţa P.
S.R.L., hotărârile consemnate în procesul-verbal de şedinţă din data de 27.03.2023 nu ar fi fost adoptate, fiind data, aşadar, ipoteza prevăzută de art. 49 alin. 3 din Legea nr. 85/2014.
A mai reţinut judecătorul sindic faptul că, contrar celor susţinute de administratorul judiciar, ordinea de zi trebuie să fie aceeaşi, conform textului de lege invocat, dar şi poate, în concret, să fie aceeaşi, confirmarea între timp a planului de reorganizare propus de debitor neîmpiedicând o astfel de măsură.
De altfel, administratorul judiciar nu a sprijinit afirmaţia sa de la ultimul termen de judecată sub acest aspect pe niciun text de lege.
Cum simpla prezenţă la vot şi exprimarea unui vot negativ în şedinţă de către creditorul contestator sunt elemente suficiente pentru a determina caracterul viciat al votului din şedinţa adunării creditorilor din data de 27.03.2023, judecătorul-sindic a găsit inutilă verificarea realităţii celorlalte motive de contestaţie, acest unic motiv analizat generând consecinţa dorită de contestator – aceea a reluării votului.
3. Calea de atac exercitată în cauză:
Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel debitoarea AGN G.
SRL, reprezentata prin administrator special I.B. şi prin lichidator judiciar L.I.
SPRL, arătând că sentinţa este neîntemeiată, iar pe cale de consecinţa, cu ocazia rejudecării cauzei să se dispună admiterea apelului şi respingerea contestaţiei împotriva hotărârii Adunării creditorilor debitorului SC AGN G.
SRL din data de 27.03.2023.
Raportat la conţinutul cererii de chemare în judecată şi la argumentele pentru care aceasta a fost admisă de instanţa fondului, a invocat următoarele motive:
-Votul negativ simplu exprimat de P. SRL.
A arătat că, din analiza disp. art. 49 alin 3 din Legea nr 85/2014, rezultă o condiţie stabilite de legiuitor în lipsa căreia alineatul este inaplicabil, şi anume: ”dacă votul astfel viciat ar fi putut conduce la adoptarea unei alte hotărâri".
Aşadar, legiuitorul statuează că este necesar ca prin votul viciat să se fi putut adopta o alta hotărâre.
Din analiza votului exprimat de societatea P.
SRL pentru adunarea creditorilor din data de 27.03.2023, rezultă fără echivoc un refuz pur şi simplu din partea acestui creditor faţă de toate punctele de pe ordinea de zi.
În atare condiţii, votul negativ pur şi simplu al acestui creditor nu ar fi condus la luarea unei alte hotărâri astfel cum impun exigentele legale.
Altfel spus, creditorul nu a propus/oferit alternative faţă de punctele de pe ordinea de zi.
Pe cale de consecinţa, se poate observa că anulând hotărârea şi menţinând votul SC P.
SRL nu ar fi fost luată nicio rezoluţie.
-Prima adunare a creditorilor.
A făcut trimitere la prevederile art. 57 din Legea nr 85/2014 şi a arătat că, prin Decizia nr. 14/2024, ICCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa şi, în consecinţă, a stabilit că în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 57 alin. (3), coroborate cu dispoziţiile art. 57 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, prerogativa creditorului majoritar de desemnare a administratorului judiciar ori a lichidatorului judiciar poate fi exercitată cel mai târziu la data primei şedinţe a adunării creditorilor.
Prin urmare, rezultă obligativitatea creditorilor ca în cadrul primei adunări (cum a fost cea din 27.03.2023) aceştia să adopte o rezoluţie cu privire la desemnarea administratorului judiciar, obligaţie pe care creditorul P.
SRL nu a îndeplinit-o astfel cum rezultă din analiza votului exprimat.
În acest context, a solicitat a se observa că, deşi obligatorie adoptarea unei hotărâri în cadrul primei adunări a creditorilor, creditorul nu a votat în acest sens, respectiv nici nu a confirmat administratorul judiciar provizoriu nici nu a propus un alt administrator.
Pe cale de consecinţa, nerespectând o obligaţia legală prin votul exprimat la acel moment, 27.03.2023, consideră că viciul adus creanţei înscrise în tabel nu a fost de natura să schimbe hotărârea adoptata în cadrul acelei adunări.
-Confirmarea definitivă a administratorului judiciar.
În ceea ce priveşte unul din punctele de pe ordinea de zi-confirmarea administratorului judiciar provizoriu- a solicitat a se observa că acesta a fost confirmat definitiv şi de către judecătorul sindic, astfel cum rezultă din încheierea aprobării planului de reorganizare.
Drept urmare, câtă vreme administratorul judiciar a fost validat în mod definitiv printr-o hotărâre judecătorească, cum ar putea în cadrul unei alte şedinţe, să se mai voteze un astfel de punct.
În cazul în care s-ar mai vota un astfel de punct s-ar afla în situaţia în care ar există doi administratori definitivi, unul votat şi confirmat prin plan de către judecătorul sindic şi altul desemnat de creditorul majoritar ulterior primei adunări a creditorilor.
Evident că o astfel de ipoteza nu poate fi permisă.
Prin urmare, raportat la împrejurarea că judecătorul fondului a dispus prin sentinţa reconvocarea creditorilor cu aceeaşi ordine de zi chiar dacă la acest moment nu s-ar mai putea vota confirmarea sau desemnarea unui alt lichidator judiciar, a apreciat ca apelul este întemeiat.
4. Apărări formulate în cauză:
Prin întâmpinarea depusă la dosar, creditoarea SC P. SRL, reprezentată legal de administrator Serdenciuc Marinel a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
A arătat că în mod legal judecătorul sindic a reţinut că urmare a pronunţării sentinţei nr. 286/20.11.2023 în dosarul nr. 92/86/2023/a2 creanţa iniţială de 1.057.847 lei din tabelul preliminar s-a modificat, cuantumul admis fiind de 3.954.637,92 lei, creanţă ce reprezintă mai mult de jumătate din totalul creanţelor debitorului SC AGN G.
SRL, ceea ce face ca în prezenţa SC P.
SRL, nici o hotărâre să nu poată fi luată fără acordul său.
Astfel, votul SC P.
SRL la adunarea generală a creditorilor din data de 27.03.2023 a fost viciat tocmai prin înscrierea unei valori mult diminuate în tabelul preliminar de creanţe, iar în lipsa vicierii votului său, hotărârea nu ar fi fost adoptată, fiind îndeplinite disp. art. 49 alin. 3 din legea 85/2014.
5. Procedura parcursă în faţa instanţei de apel:
Nu s-au administrat probe noi în apel.
II. Soluţia şi considerentele instanţei de apel:
Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei apelate, prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului şi motivelor de apel invocate, Curtea constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Sub un prim motiv de apel, debitoarea critică soluția primei instanțe din perspectiva faptului că votul exprimat de creditoarea P.
SRL în cadrul primei adunări a creditorilor a fost un vot negativ simplu și că, deși viciat, acesta nu ar fi condus la luarea unei alte hotărâri, astfel cum impun exigențele dispozițiilor art. 49 alin. 3 din Legea nr. 85/2014.
Apelanta susține că acest creditor nu a propus alternative față de ordinea de zi , astfel că făcând un exercițiu retroactiv în baza hotărârii fondului se poate observa că anulând-o și menținând votul P.
SRL, nu ar fi fost luată nicio rezoluție.
Cercetând cuprinsul procesului-verbal al adunării creditorilor din 27.03.2023, Curtea constată că intimata—creditoare și-a exprimat dezacordul față de raportul cauzal, și-a exprimat voința de a face parte din comitetul creditorilor, și-a exprimat dezacordul în raport de confirmarea administratorului judiciar provizoriu, a solicitat numirea altui practician în insolvență, aspecte ce au fost menționate în cuprinsul procesului-verbal.
Așadar, e lesne de observat, că dată fiind poziția creditoarei, niciuna dintre hotărârile luate în cadrul adunării din data de 27.03.2023, în noua configurație determinată de soluția pronunțată în dosarul a2, care a modificat valoarea creanței deținută de creditoarea P.
SRL, nu ar fi putut fi luate.
Contrar susținerilor apelantei, deși nu a nominalizat expres un alt practician de insolvență, creditoarea a exprimat în mod neechivoc un vot negativ împotriva confirmării administratorului judiciar provizoriu, dar a și solicitat numirea unui alt practician de insolvență.
Este evident că prin exercițiul retrospectiv propus de către apelantă, nu se poate configura raționamentul acesteia de neaplicare a dispozițiilor art. 49 alin. 3 din legea nr. 85/2014.
Ponderea votului creditoarei P. în urma soluționării contestației împotriva Tabelului preliminar îi recunoaște calitatea de creditor majoritar, iar de aici și posibilitatea de a uza de aplicabilitatea dispozițiilor art. 57 din Legea nr. 85/2014.
Sub cel de-al doilea motiv de apel, invocând Decizia RIL nr.14/2024, apelanta susține că, întrucât creditoarea P.
SRL, deși nu a confirmat administratorul judiciar provizoriu, nici nu a a propus un alt administrator, în cadrul primei adunări a creditorilor, viciul adus creanței înscrise în tabel nu este de natură să schimbe hotărârea adoptată în cadrul acelei adunări.
Analizând cele statuate de instanța supremă în cadrul deciziei invocate, Curtea reține că În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 57 alin. (3), coroborate cu dispoziţiile art. 57 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, prerogativa creditorului majoritar de desemnare a administratorului judiciar ori a lichidatorului judiciar poate fi exercitată cel mai târziu la data primei şedinţe a adunării creditorilor, având ca ordine de zi confirmarea/desemnarea administratorului/lichidatorului judiciar, stabilindu-se într-adevăr un termen limită, respectiv cel al primei adunări a creditorilor.
Ceea ce omite apelanta-debitoare din raționamentul său, este că prin anularea hotărârii creditorilor din data de 27.03.2023, ne reîntoarcem la momentul primei adunări a creditorilor, termen limită până la crea pot fi exercitate prerogativele prevăzute de lege creditorului majoritar.
O interpretare de natura celei propuse de apelantă nu poate fi primită.
Nu îi poate fi imputată neexercitarea de către creditoarea P.
SRL până la data de 27.03.2023 a dreptului consacrat de dispozițiile art. 57 alin. 2 din legea nr. 85/2014, în condițiile în care la acel moment, nu avea acea calitate potrivit tabelului preliminar întocmit de administratorul judiciar, din motive neimputabile.
Prin reconvocarea adunării creditorilor în actuala configurație, cu aceeași ordine de zi, este reluată prima adunarea a creditorilor, astfel că nu poate reține argumentele ce țin de tardivitatea exprimării voinței de către creditorul majoritar în sensul prevăzut de art. 57 alin. 2 din Legea nr. 85/2014.
Cel de-al treilea motiv de apel vizează confirmarea definitivă a administratorului judiciar prin hotărârea prin care a fost aprobat planul de reorganizare.
Apelanta susține că odată validat în mod definitiv printr-o hotărâre judecătorească, nu s-ar putea ca în cadrul unei ședințe a adunării creditorilor să fie desemnat un alt administrator judiciar.
Curtea apreciază că dilema juridică ridicată de apelantă reprezintă o falsă problemă.
Este clar că reglementarea prevăzută de art. 49 alin. 3 din legea nr. 85/2014 vizează nu de puține ori situații precum cea din prezenta cauză, în care stadiul procedurii este înaintat, debitoarea pășind la reorganizare.
Sentința nr. 210/04.06.2024 a Tribunalului S. prin care a fost confirmat planul de reorganizare propus de debitoare nu reprezintă un impediment în valorizarea dispozițiilor enunțate, nu reprezintă nicidecum o definitivare a poziției administratorului judiciar, hotărârea judecătorului sindic atacată prin prezenta cale de atac neintereferând cu autoritatea de lucru judecat a hotărârii de confirmare a planului de reorganizare, cu atât mai mult cu cât potrivit tezei finale ale acestui articol este prevăzut ca remediu juridic că În cazul în care noua hotărâre a adunării creditorilor este diferită faţă de cea iniţială, judecătorul-sindic poate decide desfiinţarea în tot ori în parte a actelor sau operaţiunilor încheiate în temeiul hotărârii iniţiale.
În considerarea celor expuse, constatând că motivele de apel invocate nu sunt întemeiate, hotărârea fiind legală și temeinică, Curtea, în temeiul art. 480 alin. 1 C.proc.civ. a respins apelul, ca nefondat.