Curtea de Apel SUCEAVA · 145/86/2024

Decizie nr. 279 din 13.03.2025

Instanță: Curtea de Apel SUCEAVA
Dosar: 145/86/2024
Obiect: Inadmisibilitatea apelului. Critici formulate de inculpații față de care s-a dispus disjungerea, cu privire la soluția instanței de fond de admitere a cererii de judecarea a cauzei în procedura simplificată a recunoașterii învinurii, față de alți coinculp
Soluție
Sursa: portal.just.ro

Prin Sentinţa penală nr. 286 din data de 16 iulie 2024 pronunţată de Tribunalul Suceava în dosar nr. 145/86/2024, s-au dispus următoarele:

a) ,,A fost condamnat inculpatul R.C.C. la o pedeapsă de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în forma continuată, prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 7 alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (7 acte materiale), art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal, art. 79 alin. 3 Cod penal şi cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.

În temeiul art. 67 alin. 1 şi 2 Cod penal i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta, şi anume aceea de agent de poliţie, pe o durată de 4 ani.

În temeiul art. 65 alin. 1 Cod penal i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta, şi anume aceea de agent de poliţie.

În temeiul art. 91 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 92 Cod penal s-a stabilit un termen de supraveghere de 4 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 93 alin. 1 Cod penal inculpatul R.C.C. a fost obligat la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere pe durata termenului de supraveghere:

a) să se prezinte la S.P.B., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. 2 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatului R.C.C. i s-a impus obligaţia să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către S.P.sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate apreciat ca adecvat de către S.P.B..

În temeiul art. 93 alin. 3 Cod penal s-a stabilit ca inculpatul R.C.C. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de 90 de zile.

În temeiul art. 404 alin. 2 Cod procedură penală, s-a dispus ca obligaţia de a executa muncă neremunerată în folosul comunităţii să se execute la Primăria Mun.

B., jud.

B. sau la S.P.L.A.S.B., programul de executare al acestei activitati urmând sa fie stabilit de catre S.P.B..

În temeiul art. 404 alin. 2 Cod procedură penală cu referire la art. 91 alin. 4 Cod penal şi art. 96 Cod penal, i s-a atras atenţia inculpatului R.C.C. că, în cazul în care pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea- credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege, precum şi că, în cazul în care pe parcursul termenului de supraveghere săvârşește o nouă infracţiune, instanţa va revoca suspendarea şi va dispune executarea pedepsei.

În baza art. 404 alin. 4 lit. c Cod procedură penală, s-a menţinut măsura asigurătorie a sechestrului institutită prin ordonanța nr. 76/P/2020 din data de 15.11.2021, asupra autoturismului marca SKODA OCTAVIA, seria șasiu Txx, cu nr. de înmatriculare x, aflat în proprietatea inculpatului R.C.C., până la concurenţa sumei de 3.260 lei, în vederea confiscării speciale și garantării executării cheltuielilor judiciare.

În temeiul art. 289 alin. 3 Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpatul R.C.C. a sumelor de 100 lei, 100 lei și 50 lei, reprezentând 1/3 din sumele de bani primite cu titlu de mită, stabilite în mod cert, de echipajele de poliţie din care a făcut parte inculpatul, precum şi prin echivalent a sumei de 120 lei, reprezentând 1/2 din contravaloarea cantităţii de produse lactate, primită cu titlu de mită de echipajul de poliţie din care a făcut parte inculpatul la data de 12.11.2020, ora 15:15.

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. a) CPP raportat la art. 72 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului R.C.C., perioada cât acesta a fost reținut, arestat preventiv, respectiv de la data de 02.06.2021 până la data de 08.06.2021.

(b) A fost condamnat inculpatul G.C.D. la o pedeapsă de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în forma continuată, prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 7 alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (3 acte materiale), art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal, art. 79 alin. 3 Cod penal şi cu aplicare art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.

A fost condamnat inculpatul G.C.D. la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul, un folos necuvenit, în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (două acte materiale), cu aplicarea art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal, art. 79 alin. 3 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.

În temeiul art. 67 alin. 1 şi 2 Cod penal, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta, şi anume aceea de agent de poliţie, pe o durată de 4 (patru) ani.

În temeiul art. 65 alin. 1 Cod penal, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta, şi anume aceea de agent de poliţie.

În temeiul art. 38 alin.1 Cod penal raportat la art. 39 alin.1 lit. b Cod penal au fost contopite pedepsele aplicate în prezenta cauză şi i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare, la care s-a adăugat un spor obligatoriu de 8 (opt) luni închisoare reprezentând 1/3 din cealaltă pedeapsă aplicată, urmând ca, în final, inculpatul G.C.D. să execute o pedeapsă rezultantă de 3 (trei) ani închisoare.

În temeiul art. 45 alin. 3 lit. a) Cod penal raportat la art. 67 alin. 1 şi 2 Cod penal, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară rezultantă a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta, şi anume aceea de agent de poliţie, pe o durată de 4 ani, pedeapsă ce se va executa de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, conform dispoziţiilor art. 68, alin. 1 lit. b) Cod penal.

În temeiul art.45 alin.5 Cod penal raportat art. 65 alin. 1 Cod penal, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie rezultantă a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta, şi anume aceea de agent de poliţie.

În temeiul art. 91 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante sub supraveghere.

În temeiul art. 92 Cod penal s-a stabilit un termen de supraveghere de 4 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 93 alin. 1 Cod penal inculpatul G.C.D. a fost obligat la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere pe durata termenului de supraveghere:

a) să se prezinte la S.P.B., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. 2 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere inculpatului G.C.D. i s-a impus obligaţia să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către S.P.sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate apreciat ca adecvat de către S.P.B..

În temeiul art. 93 alin. 3 Cod penal s-a stabilit ca inculpatul G.C.D. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de 90 de zile.

În temeiul art. 404 alin. 2 Cod procedură penală s-a dispus ca obligaţia de a executa muncă neremunerată în folosul comunităţii să se execute la Primăria Mun.

B., jud.

B. sau la S.P.L.A.S.B., programul de executare al acestei activitati urmând sa fie stabilit de catre S.P.B..

În temeiul art. 404 alin. 2 Cod procedură penală cu referire la art. 91 alin. 4 Cod penal şi art. 96 Cod penal, i s-a atras atenţia inculpatului G.C.D. că, în cazul în care pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege, precum şi că, în cazul în care pe parcursul termenului de supraveghere săvârşește o nouă infracţiune, instanţa va revoca suspendarea şi va dispune executarea pedepsei.

În baza art. 404 alin. 4 lit. c) Cod de procedură penală, a fost menţinută măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin încheierea din data de 28.01.2022 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul T.S.în dosarul nr. 2856/40/2021/a1.2, asupra sumei de 3400 lei din suma totală de 3.500 lei, pusă la dispoziția instanţei de către inculpatul G.C.D.conform recipisei de consemnare nr. 207770227/1 din 17.01.2022 emisă de CEC Bank – Sucursala B. la data de 17.01.2022, în vederea confiscării speciale sau a confiscării extinse ori pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare.

În temeiul art. 289 alin. 3 Cod penal, instanţa de fond a confiscat de la inculpatul G.C.D. sumele de 100 lei și100 lei, reprezentând 1/2 din sumele de bani primite cu titlu de mită, stabilite în mod cert, de echipajele de poliţie din care a făcut parte inculpatul.

(c) Condamnă pe inculpatul R.M. la o pedeapsă de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în forma continuată, prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 7 alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (3 acte materiale), art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal, art. 79 alin. 3 Cod penal şi cu aplicare art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.

A fost condamnat inculpatul R.M. la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul, un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal, art. 79 alin. 3 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.

În temeiul art. 65 alin. 1 Cod penal i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta, şi anume aceea de agent de poliţie.

În temeiul art. 38 alin.1 Cod penal raportat la art. 39 alin.1 lit. b Cod penal au fost contopite pedepsele aplicate în prezenta cauză şi i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare, la care s-a adăugat un spor obligatoriu de 8 (opt) luni închisoare reprezentând 1/3 din cealaltă pedeapsă aplicată, urmând ca, în final, inculpatul R.M. să execute o pedeapsă rezultantă de 3 (trei) ani închisoare.

În temeiul art. 45 alin. 3 lit. a) Cod penal raportat la art. 67 alin. 1 şi 2 Cod penal, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară rezultantă a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta, şi anume aceea de agent de poliţie, pe o durată de 4 ani, pedeapsă ce se va executa de la rămânerea definitivă a hotărârii, conform dispoziţiilor art. 68, alin. 1 lit. b) Cod penal.

În temeiul art. 45 alin.5 Cod penal raportat art. 65 alin. 1 Cod penal, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie rezultantă a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta, şi anume aceea de agent de poliţie.

În temeiul art. 91 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante sub supraveghere.

În temeiul art. 92 Cod penal s-a stabilit un termen de supraveghere de 4 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 93 alin. 1 Cod penal inculpatul R.M. a fost obligat la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere pe durata termenului de supraveghere:

a) să se prezinte la S.P.B., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. 3 Cod penal s-a stabilit ca inculpatul R.M. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de 90 de zile.

În temeiul art. 404 alin. 2 Cod procedură penală s-a dispus ca obligaţia de a executa muncă neremunerată în folosul comunităţii sp se execute la Primăria Mun.

B., jud.

B. sau la S.P.L.A.S.B., programul de executare al acestei activitati urmând sa fie stabilit de catre S.P.B..

În temeiul art. 404 alin. 2 Cod procedură penală cu referire la art. 91 alin. 4 Cod penal şi art. 96 Cod penal, i s-a atras atenţia inculpatului R.M. că, în cazul în care pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege, precum şi că, în cazul în care pe parcursul termenului de supraveghere săvârşește o nouă infracţiune, instanţa va revoca suspendarea şi va dispune executarea pedepsei.

În baza art. 404 alin. 4 lit. c Cod procedură penală, a fost menţinută măsura asigurătorie a sechestrului institutită prin ordonanța nr. 76/P/2020 din data de 19.11.2021, asupra asupra sumei de 3100 lei din suma totală de 3.200 lei, pusă la dispoziția organului de urmărire penală de către inculpatul R.M., în vederea confiscării speciale și garantării executării cheltuielilor judiciare.

În temeiul art. 289 alin. 3 Cod penal, au fost confiscate de la inculpatul R.M. sumele de 50 lei și 100 lei, reprezentând 1/2 din sumele de bani primite cu titlu de mită, stabilite în mod cert, de echipajele de poliţie din care a făcut parte inculpatul.

În temeiul art. 398 Cod procedură penală rap. la art. 272 și la art. 274 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală inculpaţii G.C.D., R.M. și R.C.C. au fost obligaţi la plata către stat a sumei de 5000 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de acesta, din care suma de 2900 lei din cursul urmăririi penale.

În temeiul art. 398 CPP raportat la art. 274 alin. 1 Cod procedură penală suma de 1350 lei reprezentând jumătate din onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, av.

E.P. - conform delegației nr. 928/2024 (dosarul nr. 145/86/2024/a2), a rămas în sarcina statului şi s-a dispus a fi avansată din fondurile Ministerului Justiției în contul B.S..

În temeiul art. art. 46 alin. 1 Cod procedură penală, a fost disjunsă judecarea cauzei referitor la latura penală cu privire la inculpaţii: I.F.E., F.R.N., L.D.C., C.S.I., G.I.P., P.N.O., B.Ș., R.L., G.S., B.T.B., M.I.C., și R.I..

A fost trimisă cauza Serviciului Registratură din cadrul Tribunalului Suceava, în vederea formării unui nou dosar privind pe sus-numiţii ce s-a dispus a fi repartizat aceluiaşi complet de judecată – C8F, conform art. 110 alin. 4 din Hotărârea nr.3243/22.12.2022 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

(...)

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au formulat apel inculpaţii F.R.N. şi R.L..

În esenţă, ambii inculpaţi apelanţi au criticat soluţia instanţei de fond de admitere a cererii de judecarea a cauzei privindu-i pe inculpaţii G.C.D., R.M. și R.C.C. în procedura simplificată a recunoaşterii învinurii, inculpaţii apelanţi apreciind că cererea celor trei inculpaţi condamnaţi prin sentinţa penală apelată de judecare a cauzei în procedura simplificată a fost tardiv formulată, impunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond pentru ca judecarea tuturor inculpaţilor să se facă în procedura de drept comun.

La termenul de judecată din 10.02.2025, Curtea, din oficiu, a invocat excepţia inadmisibilităţii apelurilor declarate de inculpaţii F.R.N. şi R.L. împotriva Sentinţei penale nr. 286 din data de 16 iulie 2024 pronunţată de Tribunalul Suceava în dosar nr. 145/86/2024, excepţie pe care o va analiza cu prioritate.

I. Analizând aşadar excepţia invocată din oficiu Curtea reţine că apelurile formulate de inculpaţii F.R.N. şi R.L. sunt inadmisibile pentru următoarele considerente:

În prezenta cauză instanţa de fond a procedat la judecarea inculpaţilor G.C.D., R.M. și R.C.C. pentru săvârşirea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată prin Rechizitoriul nr. 76/P/2020 emis la data de 02.12.2021 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Suceava.

Totodată, în temeiul art. art. 46 alin. 1 Cod procedură penală instanţa de fond a dispus disjungerea cauzei referitor la acuzaţiile aduse mai multor inculpaţi trimişi în judecată prin acelaşi rechizitoriu, printre care şi a inculpaţilor apelanţi F.R.N. şi R.L., fiind format un dosar nou, nr. 2734/86/2024, ce se află în prezent pe rolul Tribunalului Suceava.

Inculpaţii apelanţi F.R.N. şi R.L. au susţinut că au calitatea de a formula apel împotriva sentinţei penale prin care s-a dispus condamnarea altor coinculpaţi, apreciind că sunt incidente în cazul lor disp. art. 409 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, care prevăd că poate face apel inculpatul, în ceea ce priveşte latura penală şi latura civilă, şi disp. art. 409 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, care prevăd că poate face apel orice persoană fizică şi juridică ale cărei drepturi legitime au fost vătămate nemijlocit printr-o măsură sau printr-un act al instanţei, în ceea ce priveşte dispoziţiile care au provocat asemenea vătămare.

Curtea apreciază că susţinerile inculpaţilor apelanţi F.R.N. şi R.L. cu privire la calitatea lor procesuală de a face apel în cauza în care au fost condamnaţi inculpaţii G.C.D., R.M. și R.C.C. sunt neîntemeiate.

Astfel, disp. art. 409 alin. 1 lit. b Cod procedură penală acordă legitimitate procesuală de a ataca sentinţa doar inculpaţilor cu privire la care s-a soluţionat acţiunea penală sau civilă, nu şi celorlalţi inculpaţi pentru care acţiunea penală sau civilă nu a fost soluţionată, cauza în privinţa lor fiind disjunsă, inculpaţii având dreptul de a critica soluţia dată în latură penală doar cu privire la propriile acuzaţii nu şi cu privire la acuzaţiile aduse coinculpaţilor, doctrica şi practica judiciară fiind constante în acest sens.

Totodată, Curtea reţine că inculpaţii apelanţi a căror cauză a fost disjunsă nu pot fi consideraţi persoane fizice ale căror drepturi legitime au fost vătămate nemijlocit printr-o măsură sau printr-un act al instanţei, în sensul disp. art. 409 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, întrucât pronunţarea unor soluţii de condamnare a coinculpaţilor care au accesat procedura simplificată nu are aptitudinea de a a-i vătăma pe inculpaţii apelanţi a căror cauză a fost disjunsă.

Împrejurarea că inculpaţii apelanţi sunt acuzaţi că ar fi săvârşit parte din fapte împreună cu inculpaţii condamnaţi în procedura simplificată R.M. și R.C.C. (în cazul inculpatului apelant F.R.N.) şi G.C.D. (în cazul inculpatului apelant R.L.), nu justifică un interes al inculpaţilor apelanţi în atacarea sentinţei de condamnare a inculpaţilor G.C.D., R.M. și R.C.C..

În cauza disjunsă inculpaţii apelanţi îşi vor putea exercita dreptul la apărare şi vor putea solicita audierea, în calitate de martori, a coinculaţilor care au accesat procedura simplificată, având posibilitatea, pe de o parte, de a obţine audierea acestora în contradictoriu, iar pe de altă parte, de a contesta veridicitatea declaraţiilor acestora, astfel încât dreptul la un proces echitabil al inculpaţilor apelanţi nu va fi afectat.

Posibilitatea inculpatului ce va fi judecat în cauza disjunsă de a obţine audierea coinculpatului care a urmat procedura simplificată, dar şi lipsa vătămării pe care declaraţiile de recunoaştere ale inculpatului judecat în procedura simplificată le-ar aduce inculpatului judecat în dosarul disjuns, sunt chestiuni asupra cărora s-a pronunţat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii în considerentele Deciziei nr. 17/12.11.2012, prin care s-a stabilit că judecătorul care a soluţionat cauza conform procedurii prevăzute de art. 320 1 din Codul de procedură penală cu privire la unii dintre inculpaţi nu devine incompatibil să judece acţiunea penală şi civilă cu privire la ceilalţi inculpaţi, în ipoteza în care trimiterea în judecată a tuturor inculpaţilor s-a făcut prin acelaşi rechizitoriu, pentru infracţiuni între care există stare de conexitate sau indivizibilitate.

Judecătorul devine incompatibil doar dacă în considerentele hotărârii pronunţate conform art. 320 1 din Codul de procedură penală şi-a exprimat părerea cu privire la soluţia ce ar putea fi dată în cauza disjunsă.

Astfel, în considerentele deciziei menţionate s-a arătat că „soluţionarea cauzei cu privire la unul dintre inculpaţi conform procedurii prevăzute la art. 320 1 din Codul de procedură penală oferă suficiente garanţii de imparţialitate, din punctul de vedere al legii, pentru ca acelaşi judecător să poată da o soluţie în cauza disjunsă: inculpaţi diferiţi, caracterul personal al răspunderii penale, existenţa unei cercetări judecătoreşti noi în care vor fi evaluate faptele, fără referire la sentinţa anterioară, evaluarea conţinutului fiecărei infracţiuni fără referire la sentinţa anterioară, probele referitoare la vinovăţia fiecărui inculpat, inclusiv administrarea recunoaşterii aceluia care a beneficiat de art. 320 1 din Codul de procedură penală în faţa persoanei acuzate în cauza disjunsă pentru ca aceasta să poată pune întrebări martorului. (...) Declaraţiile inculpaţilor care au recunoscut săvârşirea faptei împreună cu alte persoane urmează a fi analizate în cauza disjunsă.

Soluţionarea cauzei disjunse presupune administrarea de probe cu privire la persoanele acuzate, inclusiv dreptul acestora de a demonstra lipsa de temeinicie a acuzaţiilor cu privire la vinovăţia lor făcute de cel care a solicitat aplicarea art. 320 1 din Codul de procedură penală şi care în cauza disjunsă are calitatea de martor.

Recunoaşterea persoanei deja condamnate în cauza disjunsă trebuie readministrată ca probă în faţa acelora care nu au solicitat aplicarea art. 320 1 din Codul de procedură penală, pentru a li se da posibilitatea de a adresa întrebări celui care îi acuză.

Administrarea probelor în procedura disjunsă de cea în care a operat recunoaşterea vinovăţiei diferenţiază cele două cauze astfel încât judecătorul face o evaluare a faptelor celorlalţi inculpaţi în raport cu noile probe, fără referire la probele administrate în cauza anterioară, şi nu exclusiv în baza probelor administrate în faza urmăririi penale.”

Curtea mai reţine că inadmisibilitatea, ca sancţiune procedurală, intervine în cazul în care se efectuează acte pe care legea nu le îngăduie, se exercită drepturi procesuale epuizate prin alte căi procesuale sau neprocesuale sau exercitate de persoane cărora legea nu le conferă acest drept.

În speţa de faţă ne aflăm într-o astfel de situaţie întrucât inculpaţii apelanţi F.R.N. şi R.L. nu au calitate procesuală pentru exercitarea dreptului de formula apel împotriva Sentinţei penale nr. 286 din 16.07.2024 a T.S.- Secţia penală pronunţată în dosarul nr. 145/86/2024. (...)”

Constatând aşadar că inculpaţii apelanţi F.R.N. şi R.L. au formulat o cale de atac pentru care nu au calitate procesuală permisă de lege, în baza art. 421 pct. 1 lit. a Cod procedură penală Curtea a respins, ca inadmisibile, apelurile formulate de inculpaţii F.R.N. şi R.L. împotriva Sentinţei penale nr. 286 din 16.07.2024 a T.S.- Secţia penală pronunţată în dosarul nr. 145/86/2024.