Decizie nr. 72 din 22.04.2024

Prin încheierea penală din data de 10.02.2024 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Suceava în dosar nr. 4322/86/2023/a1, în temeiul art. 346 alin.1 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea sesizării Tribunalul Suceava cu rechizitoriul nr. 238/D/P/2019 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Suceava din 21.11.2023 privind pe inculpatul C.

I.C., a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

S-a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul C.

I.C, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc, fără drept, prev. de art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut judecătorul că prin rechizitoriul nr. 238/D/P/2019 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Suceava din 21.11.2023, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C.

I.C pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc, fără drept, prev. de art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

În actul de sesizare s-a reţinut, în esenţă, că la data de 07.11.2019 acesta a deținut, fără drept, în locuința sa situată în municipiul Suceava, str. Jean Bart, nr. 20, bl.3, sc. A, ap. 54, județul Suceava, droguri de risc, respectiv:

- în bucătărie, pe comoda pentru încălțăminte, un cântar electronic mic, cu dimensiunile de 7,5x4,5x1 cm, marca Digital Scale, model DS-22, fără serie, cu urme vegetale de culoare verde și pe care s-a pus în evidență tetrahidrocannabinol (THC) (colet nr.1/proba nr.1);

- în camera de locuit, pe al patrulea raft de pe colțul corpului de mobilier cu bibliotecă, un cântar electronic mic, de culoare gri, cu dimensiunile de 12 x 6 x 2 cm, cu afișaj LCD, având aplicat un timbru cu mențiunea 200gr-0,01 gr, pe care s-a pus în evidență tetrahidrocannabinol (THC) (colet nr.2/proba nr.2).

Pe raftul celui de-al treilea compartiment din stânga al bibliotecii un ambalaj pvc transparent (folie), cu dimensiunile de 6x2 cm, având în interior 0,40 grame cannabis (colet nr.3/proba nr.3).

Sub somiera patului, într-o cutie de încălțăminte cu mențiunea Adidas, un ambalaj PVC transparent cu dimensiunea de 23 x 35 cm în care s-a pus în evidență tetrahidrocannabinol (THC) (colet nr.7/ proba nr.5), ce conține 32 pachete din staniol cu dimensiunile de 4 x 2 cm, având în interior, în total, 19,04 grame cannabis (proba nr.4/colet nr.6).

Sub comoda de lângă pat, trei pachete din staniol cu dimensiuni de 4 x 2 cm, având în interior, în total, 1,93 grame cannabis (colet nr.8/ proba nr.6).

A mai evidențiat că actul de sesizare a instanţei satisface exigenţele prescrise de legea procesual penală, îndeplinind condiţiile de formă şi de fond în respectarea disp. art. 286 alin. 2 Cod procedură penală corob. cu art. 328 alin. 1 Cod procedură penală, fiind verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de procurorul şef serviciu din cadrul Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Suceava, de echitate a procedurilor şi asigură o corectă şi completă informare a inculpatului cu privire la acuzaţiile formulate împotriva lui.

Astfel, fapta reţinută în sarcina inculpatului este suficient descrisă, clară, precisă şi circumstanţiată ca mod de operare existând o fixare riguroasă a coordonatelor spaţio-temporale, situaţia faptică stabilită în urma cercetărilor efectuate ce stă la baza învinuirii fiind detaliată în cuprinsul rechizitoriului, cu trimiteri la mijloacele de probă reţinute de acuzare.

Actul de sesizare cuprinde descrierea completă a faptei, astfel cum a fost apreciată de procuror că reprezintă încălcarea normelor de drept penal.

De asemenea, s-a respectat principiul loialităţii şi legalităţii administrării probelor, acestea au fost în mod legal obţinute, vor putea fi avute în vedere la judecata pe fond a cauzei, iar actele de urmărire penală au fost efectuate cu respectarea dispoziţiilor legale în materie aplicabile la data desfăşurării primei faze procesuale.

Împotriva încheierii a formulat contestație inculpatul, fără însă a o motiva, iar oral, prin apărător, a solicitat completului să analizeze incidența unor cauze de nelegalitate a urmăririi penale.

Prin încheierea penală arătată mai sus, în temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. b Cod procedură penală coroborat cu art. 347 Cod procedură penală, cu trimitere la art. 280 alin. 3 Cod procedură penală, completul de judecători de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel a admis contestaţia formulată de contestatorul C.

I.C, a desființat în totalitate încheierea penală atacată și a trimis cauza spre rejudecare judecătorului de cameră preliminară din cadrul instanţei care a pronunțat-o.

Pentru a dispune astfel, a reţinut completul de judecători din cadrul curții, printre altele, că:

„În prezenta cauză, prin ordonanța din 25.10.2019 emisă de DIICOT - Serviciul Teritorial Suceava s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc și de mare risc, prev.de art. 2 alin. 1,2 din Legea nr. 143/2000, și efectuare de operaţiuni (intermediere) cu produse ştiind că sunt susceptibile a avea efecte psihoactive, fără drept, prev. de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011.

Prin încheierea nr. 61/P din 05.11.2019 pronunțată de doamna judecător de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Suceava în dosarul nr. 10515/314/2019 (filele 45-47 ds. u.p.), s-a admis cererea formulată de Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava în dosarul de urmărire penală nr. 3170/P/2019 la data de 04.11.2019.

S-a încuviințat efectuarea expertizei domiciliare, pe o durată de 15 zile, începând cu data de 05.11.2019, la imobilul din municipiul Suceava (...) unde domiciliază numitul C.

I.C, emițându-se mandatul de percheziție domiciliară nr. 61/P din aceeași dată (fila 48 ds. u.p.).

Acest mandat a fost pus în executare la 07.11.2019, iar potrivit procesului-verbal de percheziție domiciliară aflat la filele 49-53 dosar urmărire penală, la domiciliul persoanei vizate s-au descoperit cantitățile de substanțe interzise reținute ca atare în prezentul dosar, în descrierea situației de fapt.

O copie a încheierii, a mandatului de percheziție și a procesului-verbal arătate mai sus au fost portate în prezentul dosar de urmărire penală.

Drept urmare, prin ordonanța nr. 238/D/P/2019 din 25.11.2019 a DIICOT - Serviciul Teritorial Suceava s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr.143/2000, constând în aceea că la data de 07.11.2019 C.

I.C a deținut fără drept, în locuința sa situată în municipiul Suceava (vizată de percheziție), mai multe obiecte care pot fi/pot conține droguri de risc.

În considerentele acestei ordonanțe se evidențiază că „La data de 07.11.2019, în urma efectuării unei percheziții domiciliare în dosarul nr. 3170/P/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava la locuința lui C.

I.C (...) au fost găsite mai multe obiecte care pot fi/conține substanțe aflate sub control național”.

Prin ordonanța din 25.11.2019 a aceleiași instituții s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, constând în aceea că la data de 07.11.2019 C.

I.C a deținut fără drept, în locuința sa situată în municipiul Suceava, mai multe obiecte care pot fi/pot conține droguri de risc.

Încheierea de cameră preliminară supusă analizei în prezenta contestație a fost pronunțată de către aceeași doamnă judecător care a avut, în dosarul nr. 3170/P/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, calitatea de judecător de drepturi și libertăți, pronunțând încheierea prin care s-a admis cererea de percheziție domiciliară în urma căreia s-au descoperit substanțele interzise care reprezintă obiectul material al infracțiunii din cauza în care s-a emis rechizitoriul nr. 238/D/P/2019 și cu care a fost sesizat Tribunalul Suceava (înregistrat pe rol sub nr. 4322/86/2023).

Pe de altă parte, din verificările efectuate s-a constatat că dosarul în care s-a admis cererea de percheziție domiciliară se află încă în faza de urmărire penală, o analiză a probelor acolo efectuate nefiind făcută într-o procedură de cameră preliminară.

Prin urmare, în considerarea prevederilor art. 342 Cod procedură penală, chiar și în absența formulării, de către persoana vătămată ori părțile din proces, de excepții și cereri în această procedură, judecătorul de cameră preliminară are obligația, în această fază a procesului penal, să verifice legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

Or, în speță, una dintre aceste probe, cu o deosebită relevanță în ce privește soluționarea pe fond a cauzei, o reprezintă percheziția domiciliară efectuată în dosarul nr. 3170/P/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, încuviințată de doamna Z.A.A. în calitate de judecător de drepturi și libertăți și pe care, în concret, ar fi pusă în situația să o analizeze, cel puțin sub aspectul legalității.

Mai mult, judecătorului de cameră preliminară îi este permisă și analiza de „temeinicie” a autorizării procedeelor probatorii în faza de urmărire penală, pentru că a raționa în sens invers ar presupune a nu i se recunoaște inculpatului dreptul de a contesta temeinicia încheierii prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi a încuviințat aceste procedee, inclusiv sub aspectul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru luarea măsurii.

Așadar, chiar dacă în cauză doamna judecător nu a avut calitatea de judecător de drepturi și libertăți, a dobândit o atare calitate în urma portării probelor arătate mai sus, cu toate consecințele ce decurg de aici, incidenţa sa putând fi reţinută şi în alte situaţii în care există identitate de premise.

Potrivit art. 3 alin. 1 Cod procedură penală, în procesul penal se exercită următoarele funcţii judiciare: a) funcţia de urmărire penală; b) funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală; c) funcţia de verificare a legalităţii trimiterii ori netrimiterii în judecată; d) funcţia de judecată.

Alin. 3 al aceluiași articol stipulează că în desfăşurarea aceluiaşi proces penal, exercitarea unei funcţii judiciare este incompatibilă cu exercitarea unei alte funcţii judiciare, cu excepţia celei prevăzute la alin. (1) lit. c), care este compatibilă cu funcţia de judecată, mai puţin când se dispune începerea judecăţii potrivit art. 314 alin. (7) pct. 2 lit. c).

Dispozițiile art. 64 alin. 4 Cod procedură penală prevăd că „Judecătorul de drepturi și libertăți nu poate participa, în aceeași cauză, la procedura de cameră preliminară, la judecata în fond sau în căile de atac”.

Inconciliabilitatea provocată de realizarea, de către aceeaşi persoană, a unor atribuţii proprii unor funcţii judiciare diferite în aceeaşi cauză este premisa incompatibilităţii generale prevăzute, la nivel de principiu, în cuprinsul art. 3 alin. 3 Cod procedură penală.

În acelaşi timp, în ceea ce îl priveşte pe judecătorul de drepturi şi libertăţi, interdicţia privind cumulul funcţiilor judiciare îşi păstrează caracterul absolut și general din perspectiva atât a formelor care o pot provoca, cât şi a contextului procesual în care se poate manifesta.

Claritatea şi precizia dispoziţiei legale nu doar că exclud posibilitatea identificării vreunei excepţii care să accepte cumulul de funcţii, ci şi permit identificarea dimensiunii exacte a ipotezelor la care se referă.

Prin urmare, incompatibilitatea trebuie evaluată în acest caz nu sub aspect formal, ci funcţional, întrucât se referă la imparţialitatea obiectivă sau funcţională a judecătorului, ea derivând din exerciţiul unor funcţii diferite.

Doctrina și jurisprudența în materie au cristalizat două puncte de vedere în ce privește sancțiunea care este atrasă prin nerespectarea dispozițiilor privitoare la incompatibilitatea judecătorului, respectiv nulitatea absolută și nulitatea relativă a actului procesual făcut cu neobservarea acestora.

Apreciază prezentul complet de judecată, raportat la aspectele evidențiate în cele ce preced, că sancţiunea care se impune în cazul nerespectării dispoziţiilor privitoare la incompatibilitatea circumscrisă cazului reglementat de art. 64 alin. 4 Cod procedură penală este aceea a nulităţii absolute, reglementată de art. 281 alin. 1 lit. a Cod procedură penală (nelegala compunere a completului de judecată), și care nu poate fi în niciun mod acoperită.

În acest sens, în considerentele deciziei Curții Constituţionale nr. 501/2016, la punctul 18, se statuează următoarele: „Totodată, Curtea observă că legiuitorul a completat motivele de contestaţie în anulare din noul Cod de procedură penală, adăugând motivelor anterior citate, cazurile de contestaţie în anulare referitoare la continuitatea completului [art. 426 lit. c)], compunerea instanţei [art. 426 lit. d) teza întâi], existenţa unui caz de incompatibilitate [art. 426 lit. d) teza a doua], participarea procurorului, a inculpatului şi a apărătorului inculpatului, atunci când acestea sunt obligatorii, potrivit legii [art. 426 lit. e) şi f)], publicitatea şedinţei de judecată [art. 426 lit. g)].

Curtea reţine că noile cazuri de contestaţie în anulare sunt şi cazuri de nulitate absolută, reglementate în art. 281 din Codul de procedură penală, dobândirea autorităţii de lucru judecat a hotărârii judecătoreşti producând efecte şi asupra nulităţilor procesuale care nu au fost invocate, acestea nemaiavând semnificaţie juridică aplicativă, vătămarea prezumată de lege putând fi acoperită prin repunerea în discuţie a acestora în cadrul căilor extraordinare de atac”.”