Hotărâre nr. 137 din 14.02.2024

Prin cererea înregistrată la data de 20.06.2022 pe rolul Tribunalului Botoşani – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii L.A.şi L.C.S., reprezentanţi legali ai minorului L.T.O. în contradictoriu cu pârâţii A.V.- Director Şcoala Gimnazială nr.17 – Botoşani, P.L.şi Şcoala Gimnazială nr.17 Botoşani, au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea sancţiunii de scădere a notei la purtare pentru semestrul I al clasei a V a an şcolar 2021 -2022 a elevului Leonte Theodor Octavian, precum şi a tuturor actelor ce au stat la baza luării acestei măsuri, sancţiune pe care o consideră nelegală şi netemeinică.

De asemenea, au solicitat obligarea pârâţilor la plata daunelor morale şi la plata cheltuielilor de judecată, capete de cerere la care ulterior s-a renunţat la judecată.

În cadrul procedurii premergătoare fixării primului termen de judecată pârâţii au formulat întâmpinare (fila 44 şi următoarele dosar), prin care au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor A.V.şi Popa Loredana-Eugenia, iar pe fond, au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată.

Prin Sentinţa nr. 401 din 09 decembrie 2022, Tribunalul Botoşani - Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a admis excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâţilor A.V.şi P.

L., invocată prin întâmpinare şi, pe cale de consecinţă, a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu aceşti pârâţi ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesual pasivă; a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamanţii L.A.şi L.C.S., reprezentanţi legali ai minorului L.T.O., în contradictoriu cu pârâta Şcoala Gimnazială nr. 17 Botoşani - prin director A.

V.; a luat act de renunţarea reclamanţilor la capătul de cerere având ca obiect acordarea de daune morale; în temeiul art. 453 Cod procedură civilă a obligat reclamanţii să plătească pârâtei Şcoala Gimnazială nr. 17 Botoşani - prin director A.V.suma de 1200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs reclamanţii L.A.şi L. C. - în calitate de reprezentanţi legali ai minorului L.T.O., criticând-o pentru nelegalitate.

În motivare au arătat că, prin sentinţa recurată, instanţa de judecată a dispus în mod nelegal respingerea acţiunii, pe motiv că, scăderea notei la purtare s-a realizat în mod legal, cu respectarea dispoziţiilor legale.

Un motiv de nelegalitate invocat în cadrul cererii de recurs, respectiv art. 488 alin 1 pct. 8 cod procedură civilă, analizând considerentele soluţiei pronunţate este dat de faptul că, instanţa de judecată nu a fost investită să aprecieze asupra comportamentului copilului lor şi să aprecieze nota propusă ci să analizeze dacă procedura de stabilire a măsurii scăderii notei la purtare a fost efectuată cu respectarea prevederilor legale.

Consideră că hotărârea primei instanţe a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, motiv de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 6 şi 8 Cod procedură civilă.

Arată că toată documentaţia referitoare la scăderea notei la purtare a fost efectuată ulterior luării acestei măsuri şi că scăderea notei ia purtare s-a dispus în mod nelegal ca fiind o sancţiune de sine stătătoare, nu a fost supusă analizei consiliului clasei (iar dacă a fost supusă analizei consiliului clasei acesta nu a fost convocat în mod legal şi procesul verbal doveditor nu i s-a comunicat) nu a fost supusa spre analiză nici consiliului profesoral (iar dacă a fost analizată, acesta nu a fost convocat/întrunit în mod legal) şi nici consiliului administrativ al unităţii şcolare (iar dacă a fost analizată, acesta nu a fost convocat/întrunit în mod legal).

Potrivit art. 62 lit. f) din Ordinul nr 5079/2016 consiliul clasei "analizează abaterile disciplinare ale elevilor şi propune.... profesorului diriginte sancţiunile disciplinare prevăzute pentru elevi, în conformitate cu legislaţia în vigoare".

În raport de dispoziţiile instituite de art. 98 din Legea 1/2011 şi art. 27 din ROFUIP se impunea ca la luarea deciziei să fie prezente toate cadrele didactice, iar în ceea ce priveşte consiliul clasei, potrivit art. 38 din ROFUIP acesta este compus din totalitatea personalului didactic de predare şi de instruire practică ce predă la clasa respectivă, din cel puţin un părinte delegat al comitetului de părinţi al clasei şi, pentru toate clasele, cu excepţia celor din învăţământul primar, din liderul elevilor clasei respective.

În contextul dispoziţiilor legale, al compunerii consiliilor, se poate observa că nici consiliul clasei nu a fost legal întrunit - pe de o parte prin faptul că nu a existat prezenţa unui părinte, pe de altă parte nu a existat cvorumul legal pentru luarea măsurilor.

Mai mult, în contextul necompunerii legale a consiliilor, măsurile impuse nu au avut o bază legală sub aspectul sancţiunilor principale aplicate care să conducă la sancţiunea secundară de efect şi nu a fost dispusă gradual, cu consecinţa atenţionării părinţilor în scris şi motivat a condiţiilor acordate în vederea remedierii situaţiilor şi a modalităţii de comunicare între părinte şi directorul unităţii de învăţământ.

Pe lângă faptul că scăderea notei la purtare nu este ea însăşi o sancţiune, în raport de prevederile art. 16 alin. 2) din Statutul elevului coroborat cu art. 26 alin. 3) din acelaşi act normativ, care prevede scăderea notei la purtare ca măsură asociată sancţiunii, inclusiv modalitatea de aplicare a acesteia a fost, procedural vorbind, nelegală, pentru că sancţiunea aplicată nu a fost propusă de Consiliul Profesorilor Clasei, potrivit art. 62 lit. c) din Regulamentul - cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar aprobat prin Ordinul MENCS nr. 5079/31.08.2016, aceasta deoarece nu există nicio dovadă in acest sens.

Se mai susţine că nu au fost respectate de către pârât nici dispoziţiile art. 26 din Statutul elevului, conform cărora după opt săptămâni sau la încheierea semestrului sau a anului şcolar, consiliul se reîntruneşte.

Dacă elevul căruia i s-a aplicat o sancţiune menţionată la art. 16 alin. 4 lit. a)-e) dă dovadă de un comportament fără abateri pe o perioadă de cel puţin 8 săptămâni de şcoală, până la încheierea semestrului sau a anului şcolar, prevederea privind scăderea notei la purtare, asociată sancţiunii, poate fi anulată.

Anularea, în condiţiile stabilite la alin. 1, a scăderii notei la purtare se aprobă de către entitatea care a aplicat sancţiunea.

Faţă de cele expuse mai sus, susţine ca este pe deplin dovedită existenţa nulităţii absolute a sancţiunii privind scăderea notei la purtare, nulitate generată de nerespectarea dispoziţiilor imperative de procedură.

Reclamanţii, în calitate de părinţi ai copilului, nu au primit nicio înştiinţare cu privire la faptul că intenţionează să-i scadă nota la purtare.

Dispoziţii referitoare la obligaţia scolii pentru realizare unor comunicări prealabile sunt prevăzute expres în sarcina diriginţilor clasei, la art. 75 alin.1, 76 alin. 1 pct.1 lit. c), pct. 2 lit. b), pct. 3 lit.d), pct. 4 lit. a, c, d şi e din Regulament, pe care le invocă şi citează.

Deşi, la art. 74 pct. 4 lit. d) din Statutul elevului se prevede expres obligaţia dirigintelui de a informa în scris părintele în cazul în care elevul nu are un comportament corespunzător la şcoală, asemenea informare nu s-a realizat în speţă.

De asemenea, face referire la disp. art. 169 alin. 1 din Regulamentul aprobat prin OMENCS 5079/2016.

Se constată că, în speţă, contrar principiilor şi obligaţiilor menţionate anterior, pârâtul nu a urmărit să comunice cu părinţii - reprezentanţi legali ai minorului acesteia realizarea obiectivelor specifice activităţii de învăţământ, responsabilizarea elevului şi preîntâmpinarea unor situaţii, care ar trebui să fie calificate incidente rare şi ocazionale.

Comunicarea şi cooperarea: şcoală- profesor- elev- părinte este deosebit de importantă, iar rolul esenţial al cadrului didactic este să asigure instruirea elevului, atât sub aspect informaţional, cât şi sub aspectul formării acestuia ca adult responsabil, aducându-i la cunoştinţă în mod constant şi permanent obligaţiile şi conduita de urmat, principiile şi valorile umane, urmărindu-se realizarea dezideratelor prevăzute la art. 2 al. 1 -3 din Legea nr. 1/2011.

Prin exercitarea doar a dreptului de a sancţiona, fără îndeplinirea obligaţiilor corelative, prevăzute de lege, tocmai în scopul contribuirii la formarea unei conduite corespunzătoare a elevului, în raport de capacităţile şi abilităţile acestuia, se realizează o îndepărtare nepermisă de la lege şi de la scopul acesteia, cu consecinţa îndepărtării elevului de şcoală şi valorile pe care aceasta ar trebui să le promoveze.

Consideră că unitatea de învăţământ a încălcat art. 71 alin. 5 din ROFUIP 2005, în sensul că nu au cunoscut de acuzaţiile care i se aduc copilului lor astfel să se poată apăra.

S-a urmărit sancţionarea minorului în detrimentul prevenţiei, minorul nu a fost consiliat/avertizat în legătură cu urmările pe care le poate atrage faptele sale.

Documentaţia privind sancţionarea copilului lor a fost efectuată ulterior scăderii notei la purtare, iar ei, ca părinţi, nu au fost înştiinţaţi în niciun mod, ci ulterior luării măsurii.

Mai mult, a fost sancţionat fără a fi vinovat în vreun mod de acuzele aduse, nu a săvârşit fapte care să ducă la scăderea notei la purtare.

În concluzie, solicită admiterea recursului formulat, casarea sentinţei recurate, iar în rejudecare să admiterea acţiunii în sensul anulării sancţiunii scăderii notei la purtare, măsură nelegală, fără a cuprinde şi o mustrare.

Solicită obligarea intimate la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâta intimată Şcoala Gimnazială nr. 17 Botoşani a depus întâmpinare la dosar (f. 26-30 ds.), prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, cu consecinţa anulării recursului, ca nemotivat, iar pe fond, în condiţiile respingerii excepţiei invocate, respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate ca fiind legală făcând referire la disp. art. 57, 58 şi 59 din Ordinul MENCS nr. 5447/2020.

Examinând sentinţa recurată prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului, precum şi a motivelor invocate, Curtea a constatat următoarele:

Cvasitotalitatea criticilor din cuprinsul memoriului de recurs se referă la nelegalitatea sancțiunii contestate, prin corelație cu nerespectarea dispozițiilor Ordinului Ministrului Educației Naționale și Cercetării Științifice nr. 5079/2016.

Ori, după cum în mod corect a reținut și judecătorul de primă instanță, dispozițiile acestui act normativ au fost abrogate prin intermediul Ordinului M.E.C. nr. 5447/2020, astfel încât pretinsele nelegalități derivând din nerespectarea acestui act normativ nu pot fi luate în considerare.

În continuare, sunt, de asemenea, apreciate ca nefondate susținerile referitoare la compunerea nelegală a Consiliului clasei, întrucât, astfel cum reiese din Procesul Verbal din data de 12.01.2022, depus la dosarul cauzei, amintita entitate a funcționat cu cvorumul cerul de art. 59 din Ordinului M.E.C. nr. 5447/2020, aplicabil în cauză.

Nici alegațiile referitoare la pretinsa lipsă de informare a părinților relativ la intenția de scădere a notei la purtare a copilului nu pot duce la anularea măsurii, întrucât dispozițiile legale ce reglementează măsura în cauză nu prevăd o astfel de condiție prealabilă.

Nefondate sunt și susținerile recurenților referitoare la nerespectarea dispozițiilor din Statutul Elevului, referitoare la posibilitatea anulării scăderii notei la purtare, în situația în care elevul are un comportament fără abateri timp de cel puțin 8 săptămâni.

Astfel, pe de o parte, norma în cauză nu instituie o obligație în sarcina autorității, ci dă acesteia posibilitatea de apreciere, cu privire la care în speță nu există elemente că ar fi fost exercitată cu exces de putere.

Pe de altă parte, din cele reținute în cuprinsul sentinței, necontestate în mod expres de recurenți, rezultă că elevul ar fi avut și alte probleme de comportament ulterior scăderii notei la purtare, astfel încât reevaluarea nu ar fi fost, oricum, posibilă.

În fine, criticile ce țin de oportunitatea aplicării măsurii contestate nu au a fi avute în vedere, de vreme ce examenul actului atacat are a privi doar legalitatea emiterii acestuia, sau un eventual exces de putere al emitentului în adoptarea actului, ipoteză care nu este incidentă în cauză.

Pe cale de consecință, având în vedere cele anterior expuse, Curtea apreciază recursul ca nefondat, respingându-l ca atare.