Hotărâre nr. 28 din 25.01.2024

Asupra apelului de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 83 din 11 septembrie 2023, Tribunalul Botoşani – secţia a II-a civilă – a admis în parte contestaţia formulată de UAT Şendriceni, reprezentată prin primar D.M., la tabelul creditorilor debitoarei soc.

M.M SRL, prin administrator judiciar C.

Insolv Expert IPURL.

S-a constatat că UAT Şendriceni este de drept în termenul de depunere a cererii de creanţă şi s-a dispus verificarea creanţei de către administratorul judiciar.

Pentru a hotărî în acest sens, judecătorul sindic a reţinut că, în fapt, la data de 11.10.2022 a fost deschisă procedura de insolvenţă a debitoarei iar notificarea creditorilor a fost realizată de către administratorul judiciar desemnat prin notificarea de deschidere a procedurii de insolventă, publicată în BPI nr. 16909/19.10.2022, precum şi în ziarul Romania Liberă din data de 19.10.2022, termenul maxim de depunere a cererii de înscriere la masa credală fiind stabilit de către instanţă la data de 25.11.2022.

Tabelul preliminar al debitoarei a fost publicat în BPI nr. 20662 din data de 20 decembrie 2022, iar termenul de formulare a contestaţiilor la tabel s-a împlinit la data de 28.12.2022.

Din susţinerile coroborate ale părţilor, a rezultat că administratorul judiciar nu a notificat Comuna Şendriceni conform Codului de procedura civilă, aceasta neaflându-se pe lista creditorilor indicaţi de către debitoare.

Contestatorul Comuna Şendriceni a transmis în data de 04.05.2023 declaraţia de creanţă, solicitând a fi înscrisă la masa credală a debitoarei soc.

M.M SRL, cu o creanţă în cuantum de 41.306 lei, reprezentând impozite şi taxe locale cuvenite bugetului local (f. 17-18).

În urma analizării acesteia, administratorul judiciar a transmis adresa nr 567/09.05.2023 prin care a notificat Comuna Şendriceni cu privire la faptul că nu vor fi înscrişi în tabelul creditorilor întrucât cererea este tardiv formulată.

Contestatorul Comuna Şendriceni a formulat contestaţia împotriva măsurii de respingere a înscrierii în tabelul creditorilor în data de 12.05.2023.

În drept, potrivit art. 42 alin. (3) din Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, notificarea deschiderii procedurii se va realiza potrivit prevederilor Codului de procedură civilă.

Creditorii care nu au fost notificaţi potrivit prevederilor art. 99 alin. (3) sunt consideraţi de drept în termenul de depunere a cererilor de admitere a creanţelor, prin depunerea unei cereri de admitere la masa credală şi vor prelua procedura în stadiul în care se afla în momentul înscrierii lor la masa credală, iar conform art. 99 alin. (3), notificarea prevăzută la alin. (1) se realizează potrivit prevederilor Codului de procedură civilă şi se va publica, totodată, pe cheltuiala averii debitorului, într-un ziar de largă circulaţie şi în BPI.

Prin urmare, faţă de prevederile legale incidente şi situaţia de fapt reţinută, întrucât creditorul nu a fost notificat despre deschiderea procedurii insolvenţei, judecătorul sindic a constatat că petentul este de drept în termenul de depunere a cererii de admitere a creanţei.

Astfel, referitor la interpretarea prevederilor art. 99, contrar susţinerilor administratorul judiciar, s-a apreciat că notificarea potrivit prevederilor Codului de procedură civilă trebuie să respecte regulile generale pentru îndeplinirea oricărui act de procedură, astfel că aceasta nu poate fi completată cu probe extrinseci, cum ar fi comunicarea prin intermediul unei adrese.

Mai mult, judecătorul sindic a apreciat că notificarea individuală, notificarea prin Buletinul procedurilor de insolvență şi notificarea printr-un ziar de largă circulaţie trebuie să fie cumulativă, neefectuarea notificării în cele trei modalităţi fiind sancţionată cu nulitatea.

Faţă de aceste considerente, în raport de situaţia de fapt reţinută, judecătorul sindic a apreciat că este incidentă repunerea de drept în termenul de depunere a cererilor de admitere a creanţelor.

În ceea ce priveşte apărările formulate, referitoare la incidenţa prevederilor art. 186 din Codul de procedură civilă, referitoare la repunerea în termen, judecătorul sindic le-a apreciat ca neîntemeiate, în cauză nefiind formulată o cerere de repunere în termen, ci o contestaţie prin care s-a invocat existenţa condiţiilor legale care atrag incidenţa unei norme de drept în temeiul căreia partea este considerată de drept repusă în termen.

Prin urmare, spre deosebire de cererea de repunere în termen, în soluţionarea căreia judecătorul verifică şi îndeplinirea condiţiei privitoare la termenul de exercitare, soluţionarea contestaţiei pendinte presupune ca judecătorul sindic să verifice îndeplinirea condiţiilor care atrag incidenţa art. 99, printre care nu se regăseşte şi cea privitoare la termen, creditorul urmând a prelua procedura în stadiul în care se afla în momentul înscrierii la masa credală.

În ceea ce priveşte solicitarea de înscriere a creanţei la masa credală, judecătorul sindic a apreciat că verificarea temeiniciei solicitării creditorului precum şi întocmirea tabelelor de creanţe este atribuţia administratorului judiciar, aşa cum rezultă din prevederile art. 58 alin. (1) lit. k), şi nu a judecătorului sindic, acesta având ca atribuţie doar soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar, conform art. 45 alin. (1) lit. j).

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 111 alin. (6) din Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, judecătorul sindic a admis contestaţia şi a constatat că debitorul este de drept în termenul de depunere a cererii de creanţă şi a dispus verificarea creanţei de către administratorul judiciar.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a promovat apel debitoarea SC M.M SRL Dorohoi, prin administrator judiciar C.

Insolv Expert IPURL, criticând-o pentru netemeinicie, solicitând admiterea apelului, anularea sentinţei apelate şi trimiterea cauzei judecătorului-sindic spre rejudecare, iar în subsidiar, modificarea sentinţei apelate în sensul respingerii contestaţiei la tabelul preliminar ca neîntemeiată, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În dezvoltarea motivelor de apel, a apreciat că instanţa de fond a reţinut greşit situaţia dedusă judecăţii.

Reiterând situaţia de fapt dedusă judecăţii a precizat că motivele de contestaţie au vizat lipsa notificării contestatoarei cu privire la intrarea în insolvenţă, în justificarea tardivităţii declaraţiei de creanţă, deşi nu a fost solicitată repunerea în termen şi nu s-a arătat care este momentul la care contestatoarea a cunoscut intrarea în insolvenţă a debitoarei şi faţă de care a formulat declaraţia de creanţă la data de 28.04.2023.

Instanţa de fond, analizând cauza a apreciat că faţă de dispoziţiile art. 99(3) din Legea 85/2014, Primăria Şendriceni se încadrează în categoria creditorilor care nu au fost notificaţi, fiind repuşi de drept în termenul de formulare a declaraţiei de creanţă şi a dispus verificarea creanţei de către administratorul judiciar.

Faţă de aspectele precizate, a considerat că instanţa de fond a interpretat eronat situaţia de fapt, deoarece Primăria Sendriceni nu se afla în lista creditorilor depusă de către debitoare potrivit art. 67(1) lit. c din Legea 85/2014.

Motivul pentru care nu se afla în listă este acela că debitoarea nu recunoaşte nicio datorie faţă de această instituţie, ci dimpotrivă consideră că au fost făcute plăţi nedatorate către Primărie pentru care se va solicita restituirea; în aceste condiţii, administratorul judiciar nu a cunoscut existenţa acestui creditor pentru a-l notifica potrivit prevederilor art.42 (3) din Legea 85/2014 - Prin excepţie de la prevederile alin. (1), comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii şi notificarea deschiderii procedurii se vor realiza potrivii prevederilor Codului de procedură civilă.

Creditorii care nu au fost notificaţi potrivit prevederilor art. 99 alin. (3) sunt consideraţi de drept în termenul de depunere a cererilor de admitere a creanţelor, prin depunerea unei cereri de admitere la masa credală şi vor prelua procedura în stadiul în care se afla în momentul înscrierii lor la masa credală.

Or, prin textul redat legiuitorul a avut în vedere creditorii cunoscuţi până la momentul întocmirii tabelului de creanţe, existenţi în lista de creditori.

Prin urmare, nu se poate reţine că în acest caz Primăria Şendriceni poate fi repusă de drept în termenul de formulare a declaraţiei de creanţă.

În plus, mai înainte de a realiza notificarea deschiderii procedurii insolvenţei prin BPI, respectiv la data de 18.10.2022. debitoarea prin administratorul judiciar a adus la cunoştinţa Primăriei Sendriceni intrarea în insolvenţă a debitoarei prin adresa cu nr. 1607/18.10.2022 şi îi solicită să comunice de urgenţă, la adresa din antet, o listă a bunurilor mobile şi imobile cu care numita M.M SRL figurează în evidenţele instituţiei, precum şi copii ale actelor de proprietatea ale acestora şi datoriile cu care numita M.M SRL figurează în evidentele instituţiei.

Ca răspuns la adresa apelantei, prin adresa nr. 7956 din 24.10.2022 Primăria Comunei Sendriceni i-a înaintat înştiinţarea de plată, somaţia şi titlu executoriu din 17.10.2022, toate acestea ca răspuns la cele solicitate prin notificarea nr. 1607, însă nu a înţeles să formuleze şi declaraţia de creanţă.

Aşadar, deşi informarea asupra deschiderii procedurii insolvenţei dar şi notificarea în BPI s-au realizat cu aproximativ o lună înainte de împlinirea termenului de înscriere la masa credală şi deşi în cauză contestatoarea este o instituţie publică (iar pentru o persoană fizică pentru care dispoziţiile legii insolvenţei pot fi străine), nu a înţeles să formuleze declaraţie de creanţă în termen limită de până la 25.14.2023.

Astfel, Primăria a înţeles să formuleze declaraţia de creanţă tocmai la data de 28.04.2023, după şase luni de la intrarea în insolvenţă şi de la notificarea publicată şi transmisă acesteia de către administratorul judiciar.

Nu în ultimul rând, în aprecierea calităţii de creditor îndreptăţit să formuleze declaraţie de creanţă şi să fie notificat astfel, instanţa de fond nu a observat că adresele şi titlurile executorii pe care se întemeiază creanţa Primăriei au fost emise şi transmise debitoarei după data deschiderii procedurii insolvenţei, respectiv după data de 11.10.2022.

În concluzie, instanţa a reţinut în mod eronat situaţia de fapt şi astfel a apreciat că administratorul judiciar avea obligaţia de a notifica Primăria Sendriceni potrivit prevederilor art.42 (3) din Legea 85/2014 şi tot astfel a făcut aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 99 privind repunerea de drept în termenul de formulare a declaraţiei de creanţă.

Cu privire la greşita aplicare a dispoziţiilor legale a solicitat să se observe că deşi contestatoarea formulează o contestaţie întemeiată pe dispoziţiile art. 111 din Legea 85/2014 (contestaţie la tabelul preliminar) instanţa analizează excepţia tardivităţii invocată de apelantă prin prisma dispoziţiilor art. 59 (6) (contestaţia împotriva măsurilor cuprinse în raportul de activitate), pentru ca în soluţionarea pe fond a contestaţiei să admită în temeiul art. 111(6) din Legea 85/2014.

Astfel, atunci când a soluţionat excepţia tardivităţii contestaţiei, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 59 (6) din Legea 85/2014, luând în calcul curgerea termenului de contestaţie de la data publicării extrasului de raport în BPI 8198 din data de 12.05.2023, apreciind implicit că suntem în prezenţa unei contestaţii împotriva măsurilor administratorului judiciar cuprinse în raportul de activitate.

Totodată, soluţionând în fond contestaţia a apreciat că aceasta se impune a fi admisă, iar contestatorul trebuie repus de drept în dreptul de formulare a declaraţiei de creanţă, în temeiul art. 111(6) din Legea 85/2014.

A apreciat că dispoziţiile art. 111 din Legea 85/2014 nu puteau fi aplicate în cauza dedusă judecăţii, deoarece contestaţia deşi privea creanţa Primăriei Sendriceni nu era o contestaţie îndreptată împotriva tabelului preliminar de creanţe publicat în BPI nr. 20662/20.12.2022 ci o contestaţie împotriva măsurii administratorului judiciar.

Astfel, potrivit art. 111 din Legea 85/2014 (1) Debitorul, creditorii şi orice altă parte interesată vor putea să formuleze contestaţii faţă de tabelul de creanţe, cu privire la creanţele şi drepturile trecute sau, după caz, netrecute de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar în tabel.

De altfel şi soluţia dată este în sensul repunerii în termenul de formulare a declaraţiei de creanţă iar nu de admitere a contestaţie la tabelul preliminar. Prin urmare, soluţia instanţei este greşită şi din punct de vedere al aplicării legii.

Faţă de aspectele relevate, a solicitat să se constate că hotărârea pronunţată cu privire la repunerea în termenul de formulare a declaraţiei de creanţă a Primăriei Sendriceni, este nelegală.

Aşa cum am arătat, termenul maxim de depunere a cererii de Înscriere la masa credală a fost stabilit de către instanţa la data de 25.11.2022 iar tabelul preliminar de creanţe a fost publicat în BPI nr. 20662/20.12.2022.

Intimata nu a fost notificată art.42 (3) din Legea 85/2014 deoarece aceasta nu se afla în lista de creditori ai societăţii depusă conform an. 67(1) lit. c din Legea 85/2014.

Motivul pentru care nu se afla în listă este acela că debitoarea nu recunoaşte nicio datorie faţă de această instituţie ci dimpotrivă consideră că au fost făcute plăţi nedatorate către Primărie pentru care se va solicita restituirea,

În aceste condiţii, administratorul judiciar nu a cunoscut existenţa acestui creditor pentru a-l notifica potrivit prevederilor art.42 (3) din Legea 85/2014 - Prin excepţie de la prevederile alin. (1), comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii şi notificarea deschiderii procedurii se vor realiza potrivit prevederilor Codului de procedură civilă.

Creditorii care nu au fost notificaţi potrivit prevederilor art. 99 alin. (3) sunt consideraţi de drept în termenul de depunere a cererilor de admitere a creanţelor, prin depunerea unei cereri de admitere la masa credală şi vor prelua procedura în stadiul în care se afla în momentul înscrierii lor la masa credală.

Or, prin textul redat legiuitorul a avut în vedere creditorii cunoscuţi până la momentul întocmirii tabelului de creanţe, existenţi în lista de creditori.

Prin urmare, nu se poate reţine că în acest caz Primăria Sendriceni poate fi repusă de drept în termenul de formulare a declaraţiei de creanţă.

În plus, după cum a arătat chiar contestatoarea şi a reţinut şi instanţa de fond, Primăria Şendriceni a trimis către debitoare somaţia şi titlul executoriu 77 emise la data de 17.10.2022, ulterior deschiderii procedurii, comunicându-le la adresa de sediu a acesteia.

La data de 18.10.2022, debitoarea prin administratorul judiciar desemnat transmite către Primăria Şendriceni o adresă prin care îi aduce la cunoştinţă că împotriva debitoarei s-a deschis procedura insolvenţei şi îi solicită să comunice de urgenţă, la adresa din antet, o listă a bunurilor mobile şi imobile cu care numita M.M SRL figurează în evidentele instituţiei, precum şi copii ale actelor de proprietate ale acestora şi totodată datoriile cu care numita M.M SRL figurează în evidenţe, fără a primi însă răspuns.

Ulterior, în data de 20.02.2023, la patru luni de la deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitoarei, contestatoarea comunică şi decizia de impunere şi titlul executoriu pentru anul 2023.

Tocmai în data de 04.05.2023, la şase luni de la împlinirea termenului limită de înscriere la masa credală.

Primăria Şendriceni formulează cerere de înscriere la masa credală cu privire la care administratorul judiciar îi comunica prin adresa nr. 567/09.05.2023 că nu înţelege să o înscrie în tabelul creditorilor cu suma pretinsă întrucât cererea este tardiv formulată.

Aşadar, este evident că nu se poate face abstracţie de raţiunea reglementării dispoziţiilor art. 99(3) din Legea 85/2014 de a da posibilitatea creditorului care nu a cunoscut deschiderea procedurii insolvenţei şi nu a fost notificat cu rea-credinţă sau din omisiunea administratorului judiciar, de a fi repus în termenul de formulare a declaraţiei de creanţă.

Cu toate acestea, se observă pasivitatea acestui creditor - instituţie publică - care a luat cunoştinţă de deschiderea procedurii insolvenţei cel mai târziu la data primirii adresei din data de 18.10.2022, când i s-a adus la cunoştinţă direct de către administratorul judiciar şi cu privire la care a oferit răspuns comunicând titluri de creanţă.

Tot astfel, nu se poate omite că titlurile de creanţă sunt dubios emise la câteva zile de la data deschiderii procedurii, respectiv la data de 17.10.2022, când probabil observase deja intrarea în insolvenţă a debitoarei.

De asemenea, nu se poate omite că în succesiunea actelor emise de către acest creditor şi a corespondenţei purtate cu debitoarea, acesta a înţeles să emită şi să comunice şi în data de 20.02.2023, la patru luni de la deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitoarei, decizia de impunere şi titlul executoriu pentru anul 2023.

În tot acest timp, deşi a cunoscut intrarea în insolvenţă şi a purtat corespondenţă cu administratorul judiciar, intimata nu a înţeles să formuleze declaraţia de creanţă.

Tocmai în data de 04.05.2023, la şase luni de la împlinirea termenului limită de înscriere la masa credală.

Primăria Şendriceni formulează cerere de înscriere la masa credală conform art. 102 din Legea 85/2014, în aceste condiţii, soluţia judecătorului sindic de a considera Primăria Şendriceni repusă în termenul de formulare a declaraţiei de creanţă, face abstracţie de raţiunea reglementării dispoziţiilor art. 99 din Legea 85/2014 precum şi de situaţia de fapt expusă din care a rezultat fără putinţă de tăgadă că Primăria Şendriceni a cunoscut intrarea în insolvenţă a debitoarei însă nu a formulat în termen declaraţia de creanţă.

Mai mult, a apreciat că instanţa de fond nu a observat că astfel, contestatoarea încearcă să fie repusă în termenul de formulare a declaraţiei de creangă întrucât a pierdut inclusiv termenul de contestare a tabelului preliminar de creanţe publicat la data de 20.12.2022.

Nu în ultimul rând, a arătat că analizând cererea de repunere în termen, instanţa de fond a apreciat în mod neîntemeiat că intimata este repusă de drept în termenul de formulare a declaraţiei de creanţă, în temeiul art. 42(3), reţinând că administratorul judiciar nu a procedat la notificarea acesteia în condiţiile în care exista aşa cum a arătat o notificare transmisă încă din luna octombrie a anului 2022 şi chiar un răspuns din partea Primăriei cu privire la aceasta.

Aşadar, contrar celor reţinute de instanţă, în cauză nu erau incidente dispoziţiile art. 42(3) din Legea 85/2014 pentru ca Primăria Şendriceni să fie considerată repusă de drept în termenul de formulare a declaraţiei de creanţă, situaţie faţă de care se impunea respingerea cererii de repunere în termen.

Pentru motivele arătate, a solicitat admiterea apelului, anularea sentinţei apelate şi trimiterea cauzei judecătorului-sindic spre rejudecare, iar în subsidiar, modificarea sentinţei apelate în sensul respingerii contestaţiei ca neîntemeiată, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În susţinerea apelului a înţeles să se folosească de proba cu înscrisuri, iar în drept şi-a întemeiat apelul pe dispoziţiile art. 43, art. 342 din Legea nr. 85/2014 privind procedura insolvenţei coroborat cu art. 466 şi urm.

Cod de procedură civilă şi celelalte dispoziţii legale invocate în cuprinsul acestuia.

Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 06 noiembrie 2023, intimata creditoare contestatoare Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Şendriceni, prin primar, a arătat că, în fapt, Primăria Comunei Şendriceni nu a fost notificată cu privire la faptul că debitoarea M.MSRL a intrat în insolvenţă, motiv pentru care s-a trimis către aceasta în data de 24.10.2022 înştiinţarea de plată din 17.10.2022, somaţia din 17.10.2022 şi titlu executoriu nr. 77 din 17.10.2022 cu sumele restante către unitatea noastră.

În urma celor trimise şi dovedite cu recipisa din data de 14.11.2022 că aceste înscrisuri au fost primite, debitoarea M.M SRL trebuia să ne înştiinţeze că a intrat în insolvenţă, dar nu a dat curs celor comunicate.

Astfel că, în data de 21.02.2023, Primăria Şendriceni neştiind că debitoarea a intrat în insolvenţă, a trimis din nou către aceasta înştiinţarea de plată din 20.02.2023, decizia de impunere pentru anul 2023 din 20.02.2023 pentru sumele datorate către unitatea noastră, dar nici de această dată nu au dat curs.

Abia în data de 5.04.2023, în urma adresei nr. 2552 din 31.03.2023 trimisă de către unitatea lor prin care au informat-o că potrivit art. 8 lit. h) din contractul de închiriere nr. l din 11.05.2018 ,,Neplata la termenele stabilite prin contract a chiriei şi a penalităţilor datorate conduce la încetarea de plin drept şi fără intervenţia instanţei a concesiunii, cu toate consecinţele ce decurg din acestea, am primit o notificare cu privire la faptul că începând cu data de 11.10.2022 adresa de corespondenţă şi de comunicare a oricărui act adresat societăţii debitoare M.M SRL se află la adresa administratorului judiciar C.

INSOLV EXPERT IPURL la adresa din Bucureşti.

În urma acestei notificări cu privire la adresa de corespondenţă, Primăria Şendriceni a înţeles că debitoarea a intrat în insolvenţă.

A menţionat faptul că Primăria Comunei Şendriceni nu a primit nici o adresă din partea administratorului judiciar cu privire la faptul că debitoarea a intrat în insolvenţă sau cu solicitarea listei bunurilor mobile şi imobile şi a datoriilor acesteia datorate instituţiei contestatoare şi că, în situaţia în care această adresă era trimisă instituţiei lor, aşa cum s-a trimis somaţiile şi înştiinţările de plată debitoarei se trimiteau şi administratorului judiciar.

Având în vedere că Primăria Comunei Şendriceni a aflat abia în data de 5.04.2023 de intrarea în insolvenţă a debitoarei, a formulat la data de 28.04.2023 cererea de admitere a creanţei prin care s-a solicitat înscrierea în tabelul creditorilor debitoarei M.M SRL cu suma de 41.306 lei, sumă ce reprezintă debitul din anul 2022 şi anul 2023 până la aflarea intrării debitoarei în insolvenţă, cerere care însă a fost respinsă pe motiv că cererea a fost tardiv formulată şi că a avut la cunoştinţă termenele de înscriere în tabelul creditorilor, context în care a menţionat încă o dată faptul că Primăria Şendriceni nu a fost notificată că debitoarea a intrat în insolvenţă şi nici administratorul judiciar nu a solicitat informaţii cu privire la debitele acesteia.

Făcând referire la dispoziţiile art. 61 - (1) din Legea insolvenţei a arătat că, Primăria Comunei Şendriceni simţindu-se nedreptăţită a formulat contestaţie împotriva respingerii înscrierii în tabelul creditorilor solicitând reînscrierea la masa credală cu suma de 7.525 lei, sumă rezultată din datoriile datorate către această unitate până la data intrării în insolvenţă a societăţii şi anume 17.10.2022 în valoare de 7.182 lei + 343 lei majorările aferente aşa cum rezultă din înştiinţarea de plată nr. 44 din 17.10.2022.

A menţionat faptul că, dacă debitoarea prin administratorul judiciar nu a înştiinţat Primăria Şendriceni că a intrat în insolvenţă şi nu a solicitat lista bunurilor mobile şi imobile cu care figurează în evidenţele noastre nu înseamnă că debitoarea este scutită de plata acestora.

Mai mult debitoarea M.M SRL a susţinut faptul că nu mai are nici o datorie faţă de instituţia lor şi că ar fi făcut plăţi în avans, însă situaţia de faţă nu este aşa întrucât plăţile pe care le-a făcut debitoarea în anul 2022 reprezintă accesorii în sumă de 6.407 lei restanţă pentru debitul din anul 2021 conform adresei nr. 7476/03.12.2021 aşa cum rezultă din înştiinţarea de plată nr. 2 din 31.03.2022.

De altfel, a arătat că Primăria Şendriceni a solicitat înscrierea la masa credală deoarece abia în data de 5.04.2023 a aflat că debitoarea a intrat în insolvenţă, nu că nu a înţeles când să formuleze cererea de înscriere şi că, toate somaţiile şi înştiinţările de plată au fost trimise către debitoarea M.M SRL la adresa din Bucureşti, str.

Grădinarilor, nr. 19-21, Bl. l, et. 9, Sector 1, ap. 72 şi nu administratorului judiciar la adresa din Bucureşti, str.

Dr.

Staicovici, nr. 33-35, camera 3, sector 5.

Ca atare, conform prevederilor art. 99(3) din Legea 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, instanţa a constatat corect faptul că sunt de drept în termenul de depunere a cererii de admitere a creanţei,

În drept şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 205-208 Cod de procedură civilă şi art. 148-151 Cod de procedură civilă şi a solicitat respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea Sentinţei civile nr. 83 din 11 septembrie 2023 pronunţată de Tribunalul Botoşani, ca fiind temeinică şi legală.

Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei atacate, prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului şi a prev. art. 476 alin. 2 Noul Cod de procedură civilă care consacră efectul devolutiv al prezentei căi de atac, Curtea constată următoarele:

Normele relevante în soluţionarea prezentului apel, prin raportare la criticile formulate de către apelant sunt reprezentate de dispoziţiile art. 42 alin. 3 şi art. 99 alin. 3 din Legea nr. 85/2014.

Analizând cuprinsul acestor dispoziţii din Legea nr. 85/2014 Curtea constată că, în situaţia în care debitorul a omis, cu sau fără intenţie, să cuprindă pe un creditor în lista creditorilor înaintată administratorului judiciar, acesta nu va putea fi decăzut din dreptul de a formula cererea de înscriere în tabelul creditorilor după expirarea termenului stabilit prin sentinţa de deschidere a procedurii.

O interpretare contrară este de natură să aducă îngrădiri ale drepturilor civile neprevăzute de legiuitor, contrar dispoziţiilor art. 53 din Constituţia României.

Pentru acest motiv legiuitorul a prevăzut că, în această situaţie, creditorul este repus de drept în termenul de depunere a cererilor de admitere a creanţelor.

A proceda la un tratament diferit între creditorii înscrişi pe lista întocmită de către debitor şi a celor neînscrişi ar crea o situaţie de discriminare procedurală neprevăzută de lege şi nejustificată de vreo raţiune de protejare a masei credale, pe de-o parte sau a debitorului pe de altă parte.

Prin urmare, motivul de apel invocat de apelant referitoare la împrejurarea că în corespondenţa purtată între creditorul contestator şi administratorul judiciar s-a făcut referire la deschiderea procedurii insolvenţei faţă de debitoare nu poate să complinească lipsa notificării realizată în conformitate cu dispoziţiile art. 99 alin. 3 din Legea nr. 85/2014, care face trimitere la dispoziţiile Codului de procedură civilă, corespondenţa purtată neputându-se constitui într-un caz de echipolenţă.

Cealaltă critică a apelantului, privitoare la faptul că trimiterea făcută de către legiuitor prin intermediul prev. de art. 42 alin. 3 la prevederile art. 99 alin. 3 din Legea nr. 85/2014 priveşte doar categoria de creditori prevăzută la art. 99 alin. 1 din această lege apare ca nefondată întrucât această trimitere priveşte doar modalitatea de comunicare a creditorilor şi nu categoria de creditori reglementată în art. 99 alin. 1 din Legea nr. 85/2014.

Această interpretare se impune până la evidenţă în condiţiile în care prev. de art. 42 alin. 3 teza a II-a din Legea nr. 85/2014 face referire expres la „creditorii care nu au fost notificaţi conform prevederilor art. 99 alin. 3”, textul reglementat de disp. art. 99 alin. 3 precizând doar modalitatea de comunicare.

Faţă de cele ce preced, Curtea constată că soluţia pronunţată de judecătorul sindic este la adăpost de criticile apelantului, disp. art. 42 alin. 3 teza a II-a şi art. 99 alin. 3 din Legea nr. 85/2014 neinstituind o discriminare între creditorii înscrişi de debitori în lista prev. la art. 74 rap. la art. 67 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 85/2014 şi cei neînscrişi în această listă, astfel că, în temeiul art. 480 alin. 1 Cod de procedură civilă a respins apelul ca nefondat.