Hotărâre nr. 435 din 08.08.2023

Prin plângerea, înregistrată la 22 iunie 2023 pe rolul Curţii de Apel Suceava sub nr., autoritatea contractantă Comuna T a solicitat desfiinţarea în parte a deciziei nr. 1257/C5/1186 din 06.06.2023, în sensul respingerii contestaţiei formulate de E-A SERVICE SRL şi menţinerea, păstrarea cerinţelor documentaţiei de atribuire aşa cum este ea în SICAP – din cadrul procedurii Execuţie lucrări pentru investiţia „Modernizarea sistemului de iluminat public stradal în Comuna T, judeţul Botoşani”, publicată pe SEAP sub nr.

SCN 1123841 şi respingerea obligaţiei de plată a cheltuielilor generate de soluţionare a contestaţiei.

În motivarea plângerii, petenta – autoritatea contractantă a arătat că prin contestaţia nr. 248/02.05.2023, înregistrată la Consiliu sub nr. 23408/03.05.2023, înaintată de E-A SERVICE S.R.L., , înmatriculată în Registrul comerţului sub nr.

J15/954/2004, având CUI 16869469, reprezentată legal de A C - administrator, formulată împotriva documentaţiei de atribuire aferente procedurii simplificate de atribuire a contractului având ca obiect „Execuţie lucrări pentru învestiţia - Modernizarea sistemului de iluminat public stradal în comuna T, judeţul B ”, organizată de autoritatea contractantă Comuna T(Primăria Comunei T), s-a solicitat:

- în principal, modificarea documentaţiei de atribuire în sensul eliminării cerinţelor restrictive care limitează în mod nelegal concurenţa şi obligarea autorităţii contractante la decalarea termenului de depunere a ofertelor şi la continuarea procedurii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile în materia achiziţiilor publice, precum şi cu respectarea principiilor consacrate de art. 2 al Legii nr. 98/2016;

- în subsidiar, pentru situaţia în care se va constata faptul că nu mai pot fi adoptate măsuri de remediere, anularea procedurii.

De asemenea, s-a solicitat şi suspendarea procedurii până la soluţionarea contestaţiei, acest capăt de cerere fiind respins, ca rămas fără obiect, prin încheierea nr. 1287/C5/1186.

Prin punctul de vedere nr. 4315/16.05.2023, înregistrat la Consiliu cu nr. 26247/16.05.2023, autoritatea contractantă a solicitat respingerea, ca nefondată, a contestaţiei E A SERVICE S.R.L., motivat în general de faptul că toate criticile sunt eronate şi nejustificate şi au ca unic scop diminuarea cerinţelor şi caracteristicilor tehnice ale produselor, în aşa fel încât contestatoarea să poată oferta produse inferioare, ce nu satisfac nevoile achizitorului.

Prin Decizia nr. 1257/C5/1186 din data de 6 iunie 2023, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a admis, în parte, contestaţia formulată de E A SERVICE S.R.L. în contradictoriu cu Comuna T(Primăria Comunei T), a obligat autoritatea contractantă ca, în termen de 20 de zile de la primirea deciziei, să modifice documentaţia de atribuire conform motivării, în ceea ce priveşte: fişa tehnică nr. 1, cerinţele de la pct. 1.14, pct. 1.17, pct. 3.7; fişa tehnică nr. 2, cerinţele de la pct. 1.9, pct. 1.15, pct. 3.3, pct. 3.4; fişa tehnică nr. 3, cerinţele de la pct. 3.3; fişa tehnică nr. 4, cerinţele de la pct. 1.13, pct. 3.3, pct. 3.5, pct. 5.1. şi a respins celelalte critici din contestaţie, pentru considerentele expuse în motivare; a obligat autoritatea contractantă să stabilească un nou termen de depunere a ofertelor. ; a obligat autoritatea contractantă la plata către contestator a sumei de 4.000 de lei, reprezentând cheltuieli asistenţă juridică.

În motivarea plângerii, petenta – autoritatea contractantă a solicitat să se constate că întreaga Decizie a Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiei, pe care o consideră nelegală şi netemeinică, se bazează pe neînţelegerea situaţiei şi luarea de decizii pripite, nefundamentate şi neargumentate care reies din interpretarea greşită a legislaţiei achiziţiilor publice (definite prin prisma contestatorului).

A arătat că, Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiei a acceptat în parte criticile contestatoarei, iar plângerea vizează doar acele aspecte pe care consiliul le-a considerat în mod eronat ca fiind în favoarea contestatarului.

Din Decizia menţionată se constată că CNSC a admis contestaţia în parte, în mod nejustificat şi fără nici un raţionament logic.

Specificaţiile tehnice stipulate în Ghidul de finanţare a Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1866/2021 reprezintă doar cerinţe minime, cu menţiunea că Ghidul reprezintă, exclusiv, un suport informativ - aşa cum se indica la articolul 1 din cadrul acestuia-, prin urmare specificaţiile tehnice indicate în cuprinsul acestuia nu asigură realizarea unui sistem de iluminat la nivelul de performanţă tehnică şi luminotehnică solicitat.

Practic, eliminarea sau diminuarea specificaţiilor tehnice minime impuse prin documentaţie conduce la diminuarea performantelor întregului obiectiv, autoritatea publică locală fiind pusă în situaţia ipotetică a returnării finanţării primite.

Proiectul tehnic, în accepţiunea HG nr. 907/2016 reprezintă documentaţia prin care proiectantul dezvoltă, detaliază şi, după caz, optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul /opţiunea aprobat(ă) în cadrul studiului de fezabilitate/documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii; componenta tehnologică a soluţiei tehnice poate fi definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiţii, la faza de proiectare - proiect tehnic de execuţie, în condiţiile respectării indicatorilor tehnico-economici aprobaţi şi a autorizaţiei de construire/desfiinţare.

Tot HG 907/2016 separă responsabilităţile şi când vine vorba despre fişele tehnice, legiuitorul făcând precizarea că proiectantul completează şi răspunde pentru tdatele şi informaţiile înscrise în coloana 1 – făcând referire la conţinutul cadru al formularelor F5 – Fişe tehnice.

A arătat că prin diminuarea performanţelor şi specificaţiilor tehnice ale echipamentelor din Proiectul tehnic, autoritatea publică este pusă în imposibilitatea de a trage la răspundere proiectantul, în situaţia ipotetică în care aceste modificări vor conduce la imposibilitatea îndeplinirii indicatorilor de proiect asumaţi în faţa finanţatorului.

Cu referire la cerinţa privind deschiderea compartimentului accesorii electrice fără utilizare unelte, Consiliul a constatat că cerinţa reclamată nu reprezintă un avantaj evident de natură tehnică pentru achizitor, fapt confirmat chiar de aceasta, în punctul de vedere, în care susţine că este interesată de buna exploatarea sistemului de iluminat.

Necesitatea achizitorului este ca acel compartiment să poată fi deschis facil într-un interval scurt de timp, fără deteriorarea componentelor aparatului de iluminat, neavând importanţă modalitatea de intervenţie, din perspectiva performanţei elementelor ce compun sistemul de iluminat.

Consiliul a reţinut în mod eronat faptul că cerinţa reclamată nu reprezintă un avantaj de natură tehnică, avantajul constituindu-se tocmai din uşurinţa şi, pe cale de consecinţă, costurile scăzute, cu care se va opera sistemul de iluminat pe durata de viaţă.

Aşa cum şi finanţatorul Administraţia Fondului pentru Mediu reţine la Art. 11 (1) j) din Ghidul de finanţare, durata de viaţă solicitată a unui sistem de iluminat este de minim 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durata medie de funcţionare de 4150 de ore/an, o componentă foarte importantă este mentenanţa post garanţie.

De aceea, compartimentele optice trebuie să poată fi deschise fără deteriorarea componentelor.

Compartimentul accesorii electrice (aparataj) va trebui să permită deschiderea lui fără unelte, pentru scurtarea timpilor de intervenţie în caz de defecţiune ce presupune înlocuirea unor părţi componente, în condiţiile în care reparaţiile vor fi executate la poziţie.

Un eventual cost ridicat al lucrărilor de mentenanţă conduce la neîndeplinirea indicatorilor de rentabilitate financiară, aprobaţi de Consiliul Local la faza de proiectare Studiu de fezabilitate.

Astfel, ulterior perioadei de garanţie tehnică a sistemului, autoritatea publică locală este obligată să disponibilizeze fonduri pentru efectuarea lucrărilor de mentenanţă programată şi neprogramată, costuri susţinute exclusiv de la bugetul local.

În mod eronat a invocat CNSC prevederile art. 155 alin. 6) din Legea nr. 98/2016, din moment ce la introducerea acestei specificaţii tehnice s-a avut în vedere respectarea prevederilor standardului Sff EN 60598-1 Corpuri de iluminat.

A arătat petenta că specificaţia tehnică privind deschiderea compartimentului accesorii electrice fără utilizarea de unelte este una justificată din punct de vedere tehnic şi economic, constituind un avantaj net pentru autoritatea contractantă pentru cel puţin următoarele motive: scăderea costurilor cu mentenanţa pe durata de viaţă, scurtarea timpilor de blocare a traficului rutier pe durata intervenţiilor asupra echipamentelor, disponibilizarea de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea altor priorităţi ale autorităţii publice locale.

Faţă de cele din precedent a solicitat a se observa faptul că, în mod eronat, Consiliul a reţinut că această specificaţie trebuie înlocuită şi, pe cale de consecinţă, prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate legalitatea şi oportunitatea cerinţei şi să se dispună anularea în parte a deciziei CNSC.

Cu referire la cerinţa privind impunerea numărului de LED-uri, Consiliul a confundat această cerinţă privind numărul de LED-uri minime pe care aparatul de iluminat trebuie să le aibă cu eficienţa luminoasă a unui aparat de iluminat.

A arătat că un aparat de iluminat poate avea aceeaşi eficienţă luminoasă fiind dotat cu doar un LED (tehnologie COB) sau cu mai multe LED-uri [Tehnologie Mulţi LED].

A fost aleasă o soluţie cu aparate de iluminat ce folosesc aparate cu tehnologia Mulţi LED, cu cel puţin 12 LED-uri, datorită avantajului tehnic net pe care această soluţie îl oferă, respectiv scăderea procentuală mai mică a fluxului luminos în condiţiile defectării unuia din LED-uri.

De exemplu, dacă solicitarea ar fi fost de minim 4 LED-uri, în cazul defectării unui LED, fluxul luminos al aparatului de iluminat ar scădea cu 25% ceea ce presupune că nivelul de iluminare va scădea şi el cu 25% şi astfel nu vor mai fi îndepliniţi parametrii luminotehnici.

În cazul unui aparat de iluminat cu minim 12 LED-uri, în cazul defectării unui LED, fluxul luminos al aparatului de iluminat ar scădea cu aproximativ 9%, şi astfel riscul de neîncadrare în parametrii luminotehnici este mult mai redus.

Interpretarea Consiliului este una eronată, din moment ce specificaţia tehnică se referă la un număr minim de LED-uri, aparatele de iluminat putând fi dotate cu oricâte LED-uri, un număr mai mare fiind echivalent cu o scădere procentuală mai mică a fluxului luminos în cazul defectării unui LED, avantaj tehnic net pentru autoritatea publică locală.

Pe cale de consecinţă este imposibil de stabilit un interval privind numărul de LED-uri, acesta fiind cuprins între 12 (minim) şi infinit (orice soluţie constructivă).

Cu referire la cerinţa care vizează bula de nivel, Consiliul a constatat în mod eronat faptul că aceasta nu reprezintă un avantaj tehnic, ba chiar a constatat faptul că este absurdă, fiind imposibilă verificarea planeităţii corpului de iluminat la o înălţime minimă de 8m.

Din nou, Consiliul a confundat utilitatea specificaţiei tehnice prevăzută în Proiectul tehnic.

Regulamentul cadru al serviciului de iluminat public, aprobat de Ordinul ANRSC nr. 86 din 20 martie 2007, prevede faptul că operatorii serviciilor de iluminat îşi întocmesc proceduri tehnice de intervenţie pentru mentenanţă.

Aceste proceduri tehnice se referă şi la: desprăfuirea dispensoarelor aparatelor de iluminat, verificarea conexiunilor electrice, verificarea legăturilor de alimentare, verificarea vizuală a aparatului de iluminat, verificarea prinderilor mecanice, verificarea planeităţii aparatului de iluminat, operaţiuni care se execută, deodată, prin urcarea cu platforma ridicătoare cu braţ la nivelul aparatului de iluminat, citirea indicaţiilor unei bule de nivel reprezintă cea mai facilă şi rapidă metodă de verificare a planeităţii aparatului de iluminat, în contextul executării unui complex de lucrări de mentenanţă.

Utilizarea laserului în aceste condiţii este imposibilă, din moment ce echipamentul laser este utilizat de la sol, şi inoportună, din moment ce simpla constatare a abaterii de la planeitate nu se poate corecta decât prin urmare la nivelul aparatului de iluminat.

Cerinţa este clară şi a precizat că verificarea planeităţii echipamentului se face în cadrul operaţiunilor de mentenanţă post garanţie ca parte a contractului de gestiune a serviciului de iluminat.

Operatorul care efectuează operaţiunile de mentenanţă (cu personalul şi utilajele din dotare şi nu de la nivelul solului) va trebui să verifice şi planeitatea aparatelor de iluminat.

Astfel, comparativ, a explicitat anterior metodele prin care aparatul laser indicat de CNSC în decizie poate fi utilizat, cu următoarele concluzii:

În cadrul proiectului de modernizare a sistemului de iluminat din Comuna Tsunt prevăzute a fi înlocuite 625 bucăţi aparate de iluminat, astfel, procedura de instalare, configurare, stabilirea unei referinţe şi dirijarea fasciculului laser trebuie repetată de 625 ori, fiind în totală contradicţie cu cerinţa privind scurtarea timpilor şi a costurilor de intervenţie, cât şi la reducerea riscului de blocare a traficului.

În plus, lucrările de mentenanţă se fac de regulă pe timp de zi şi astfel fasciculului laser nu poate fi observat.

A solicitat să se constate că utilizarea acestuia este greoaie, inoportună şi inutilă din punct de vedere tehnic, cerinţa privind echiparea aparatului de iluminat cu bula de nivel fiind un avantaj tehnic evident al autorităţii publice locale.

Cu referire la cerinţa care vizează ventilaţia prin intermediul unei supape a solicitat să se constate că, Aparatele de iluminat cu supapa de ventilaţie permite echilibrarea presiunii şi reduce etanşarea completă a carcasei (crearea unui spaţiu ermetic).

Astfel, concluzia privind rolul supapei care perimite trecerea doar într-un sens este eronată, pe piaţă există supape care permit trecerea aerului în ambele sensuri şi astfel se asigură ventilaţia, permite echilibrarea presiunii şi reduce etanşarea completă a carcasei.

Faţă de aparatele de iluminat cu grad de protecţie cu grad de protecţie IP67 sau IP68 care permit imersia şi trebuie să fie complet etanşe, aparatele de iluminat cu grad de protecţie IP66, prin această supapă, permit ventilaţia şi echilibrarea presiunii din interiorul aparatului.

Referitor la cerinţa de gravare a codurilor QR, Consiliul a constatat faptul că există o contradicţie între termenul de „indestructibil” şi durata de viaţă limitată a aparatului de iluminat, respectiv 24 de ani.

Cu titlu preliminar a solicitat să se observe că durata de viaţă de 100.000 ore (24 de ani la o durata medie de 4150 ore) este una minimă, solicitată prin Ghidul de finanţare, şi nu una limitativă.

Cu titlu preliminar a punctat faptul că proiectantul nu poate proiecta o durată fixă de viaţă a unui echipament, ci numai una minima, ca standard de performanţă în durabilitate şi faptul că durata minimă de viaţă nu asigură faptul că unele dintre echipamente nu vor funcţiona şi o durată mai îndelungată, făcând necesară păstrarea codului QR aplicat pe aparat.

Pe toată durata de viaţă a aparatelor de iluminat beneficiarul (fie direct prin serviciul propriu de gestiune fie prin intermediul unui operator economic căruia i-a fost delegat serviciul de iluminat public) trebuie să poată identifica oricând datele despre produse.

O simplă etichetă autoadezivă nu poate rezista pe toată durata de viaţă solicitată a aparatelor de iluminat, respectiv de peste 24 de ani, motiv pentru care se impune o soluţie de gravare pe carcasă a unul cod QR sau orice altă tehnologie de inscripţionare cu durată de viaţă egală cu durata aparatelor de iluminat pentru ca autoritatea contractantă să poată identifica oricând produsul pentru a avea la dispoziţie informaţii despre acesta precum: nume produs, cod produs, furnizor, specificaţii tehnice ale acestuia, etc.

Astfel, indiferent de motiv (înlocuirea aparatului de iluminat în caz de defect în perioada de garanţie, înlocuirea unei componente defecte pe perioada de post-garanţie, upgrade al aparatului de iluminat prin adăugarea unui senzor sau orice element din sfera Smart City, modificarea poziţiei aparatului de iluminat ca urmare a unei reamenajări urbane, o eventuală completare cu acelaşi tip de aparat de iluminat ca urmare a extinderii unei zone/străzi), autoritatea să poată identifica oricând produsul.

Pe durata de viaţă de peste 24 de ani, la conducerea unei administraţii publice se pot schimba peste 5 administraţii, se pot schimba peste 5-6 operatori care gestionează sistemul de iluminat public, se pot schimba zeci de angajaţi (fie că vorbim de personal de conducere sau electricieni de execuţie) care administrează sistemul de iluminat public, informaţiile despre aparatul de iluminat trebuie sa fie disponibile oricând prin scanarea unui cod care se poate face prin intermediul unui telefon inteligent fără a fi necesare cititoare de bare cu infraroşu, acesta fiind o tehnologie învechită.

În cadrul Fişei tehnice a echipamentului, proiectantul prevede ca prin scanarea codului QR, orice interogare să furnizeze o serie de informaţii esenţiale cu privire la aparatul de iluminat şi caracteristicile acestuia, informaţii cu privire la putere, data fabricaţiei, temperatura de culoare şi alţi parametri mecanici, electrici şi luminotehnici, absolut necesari operatorului serviciului de iluminat în menţinerea în stare optimă de funcţionare a sistemului de iluminat.

Lipsa codului scanabil sau deteriorarea acestuia in timp, conduce la imposibilitatea operatorului de a lua decizii aflat în situaţia constatării unei disfunctionalităţi asupra aparatului de iluminat, conducând la creşterea timpilor de nefunctionare sau funcţionare necorespunzătoare a sistemului de iluminat pe durata efectuării lucrărilor de mentenanţă.

Faţă de aceste precizări apreciază petenta că cerinţa este argumentată din punct de vedere tehnic şi este necesară autorităţii contractante pentru o bună exploatare a sistemului de iluminat.

Referitor la aplicaţia mobilă gratuită a menţionat că prin această formulare „Producătorul controllerului va pune la dispoziţia beneficiarului o aplicaţie mobilă gratuită, disponibilă în Google Play şi AppStore”- se subînţelege faptul că aplicaţia va fi furnizată de către producător ofertantului, şi de către ofertant beneficiarului - în acelaşi mod în care producătorul unui echipament (laptop, echipamente de testare, maşina, etc) este responsabil de livrarea cărţilor tehnice, manualelor de utilizare, a software-ului preinstalat pe echipamente şi a linkurilor către aplicaţiile mobile necesare utilizării acestor echipamente furnizorului care la rândul lui le oferă beneficiarului odată cu livrarea echipamentelor.

Mai mult, cerinţa face referire la faptul ca aplicaţiile de mobil, care sunt dezvoltate de producător şi publicate de acestea în Google Play şi AppStore trebuie sa fie cu titlu gratuit şi disponibile pentru a fi descărcate şi instalate de utilizatori din România.

Cu privire la prezentarea licenţei de utilizare a mărcii de conformitate emisă de către organismul acreditat în conformitate cu SR EN ISO/CEI 17065:2023 a arătat că societatea contestatoare a solicitat eliminarea cerinţei referitoare la licenţa de utilizare a mărcii de conformitate din cuprinsul fişei tehnice nr. 1 pct. 3,7, pct. 3.4, pct. 3.5 şi fişei tehnice nr. 2 pct. 3.4.

În conformitate cu standardul SR EN ISO/CE1 17067:2014 Evaluarea conformităţii.

Principii fundamentale ale certificării produselor şi linii directoare pentru schemele de certificare a produselor, acordarea dreptului de a utiliza mărci de conformitate (licenţierea) se face pe baza supravegherii pe baza unei scheme de certificare de timp 1b, 2, 3, 4 , 5 sau 6.

Este necesar a fi reţinut dreptul autorităţii publice locale de a solicita operatorilor economici să oferteze echipamente de calitate, cu performanţe şi caracteristici trasabile în timp.

Practic, prin solicitarea unei licenţe de utilizare a mărcii de conformitate pentru echipamentele achiziţionate, este însărcinat laboratorul (organismul de certificare) care a emis acea licenţă să verifice conformitatea echipamentelor atât în fluxul de producţie (în fabrica producătorului) cât şi în teren, prin sondaj, autoritatea publică locală neavând resursele şi personal specializat pentru a efectua aceste verificări.

Prin această cerinţă, autoritatea contractantă urmăreşte implementare unui sistem de iluminat performant cu aparate de iluminat care vor asigura nivelul de calitate solicitat prin Proiectul Tehnic nu doar la momentul testării şi certificării ci şi ulterior atestării iniţiale.

Necesitatea menţinerii acestei cerinţe în documentaţia de atribuire este confirmată şi de jurisprudenţă (Decizia CNSC nr. 1929/C11/2057 din data 14.09.2022, rămasă definitivă prin Hotărârea nr. 494 din 13.10.2022, pronunţată de Curtea de Apel Târgu-Mureş, în dosarul 273/43/2022; Decizia CNSC nr. 1916/C2/2095/13.09.2022, rămasă definitivă prin nerecurare; Decizia CNSC nr. 2018/C9/2118 din 26.09.2022, rămasă definitivă prin nerecurare; Decizia CNSC nr. 1931/C7/2013 din 14.09.2022, rămasă definitivă prin nerecurare).

Cu privire la cerinţa privind prezentarea unui certificat de conformitate, petenta a criticat caracterul eronat al afirmaţiei contestatoarea, potrivit cărora declaraţia de conformitate ar fi echivalentă certificatelor de conformitate şi aşa cum rezultă din decizia atacată, Consiliul, cu ignorarea legislaţiei incidente, a achiesat la susţinerile contestatoarei.

Consiliul a reţinut că, în punctul de vedere, autoritatea contractantă a prezentat doar diferenţe între declaraţia de conformitate şi certificatul de conformitate, fără a formula apărării faţă de criticile contestatoarei, ori prin punctul de vedere înaintat s-a prezentat în mod clar, fără echivoc, care sunt diferenţele între cele două documente solicitate.

În sensul menţinerii cerinţei, petenta a indicat dispoziţiile relevante din cuprinsul HG nr. 668 din 13 septembrie 2017: art. 10, art. 11, art. 12 şi art. 21.

A susţinut petenta că Decizia CNSC cuprinde afirmaţii contradictorii, Consiliul dispunând pentru această cerinţă că nu sunt necesare certificate de conformitate, fiind suficientă declaraţia de conformitate, iar, în aceeaşi decizie, cu privire la o altă cerinţă a reţinut că demonstrarea conformităţii se face prin certificate ENEC şi ENEC+, care reprezintă tot certificate de conformitate.

Cu referire la cerinţa privind referinţa „la nivel granular”, aceasta are drept scop ca la generarea unui raport să existe posibilitatea de selectare doar a anumitor parametri (necesari a fi vizualizaţi la un moment dat) şi nu a tuturor parametrilor pe care sistemul îi poate pune la dispoziţie.

Cu referire la cerinţa privind protocolul standardizat TALQ, cu titlu preliminar, petenta a precizat că prin modificarea dispusă de CNSC asupra specificaţiei tehnice, se limitează numărul de ofertanţi, reducându-se numai la cei care ofertează echipamente ce deţin API standardizat TALQ, cerinţa formulata în Proiectul tehnic făcând referire la orice altă platformă /consorţiu/alianţă.

Faţă de cele reţinute de CNSC, a precizat că tocmai interoperabilitatea cu alte sisteme „Smart City” şi „Smart Village” reprezintă şi scopul cerinţei formulate, aceasta fiind şi intenţia autorităţii publice locale, de a nu fi captiva unui singur furnizor de soluţii.

Ori, decizia CNSC limitează numărul soluţiilor potenţial a fi ofertate la cei 55 de producători membri ai consorţiului TALQ.

Pe cale de consecinţă, a apreciat petenta că decizia CNSC are un caracter restrictiv, sens în care a solicitat instanţei anularea în parte a acestei decizii.

Petenta a solicitat şi respingerea obligaţiei de plată a cheltuielilor generate de soluţionarea contestaţiei.

Într-un mod total injust şi fără a păstra principiul proporţionalităţii, CNSC a admis cererea contestatoarei pentru costurile generate, fără a evalua dacă este o justă compensaţie.

În primul rând, din cele arătate, se poate observa că achizitorul nu a introdus cerinţe restrictive, cerinţe care să fie contrare legislaţiei, existând argumente logice şi tehnice pentru fiecare dintre ele.

Chiar şi presupunând prin absurd că argumentele nu sunt suficiente, obligarea la plata unor cheltuieli de judecată a căror realitate şi rezonabilitate nu a fost dovedită este incorectă.

În al doilea rând, se poate observa că CNSC nu a analizat şi nu a evaluat dacă solicitarea contestatoarei cu privire la plata costurilor îndeplineşte minimele cerinţe, dacă aceasta este rezonabilă şi reală.

Din nou presupunând prin absurd, dacă contestatoarea ar fi solicitat orice altă valoare a costurilor se pare că CNSC ar fi acceptat fără nici o argumentaţie sau evaluare a seriozităţii sumei.

Prin întâmpinarea depusă la 28 iunie 2023 (f. 48-51 dosar) societatea intimată a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulată de către Comuna T(Primăria Comunei Trusşeşti) şi menţinerea ca legală şi temeinică a Deciziei CNSC nr. 1257/C5/1186/ 06.06.2023 şi pe cale de consecinţă să fie obligată Autoritatea contractanta la remedierea documentaţiei de atribuire în conformitate cu cele statuate de către CNSC şi la continuarea procedurii în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile în materia achiziţiilor publice, precum şi cu respectarea principiilor consacrate de art. 2 al Legii nr. 97/2016 şi la finalizarea acesteia.

Cu titlu preliminar a susţinut că încă de la începutul plângerii petenta încearcă să inducă în eroare şi să distorsioneze realitatea, afirmând fără temei faptul că, ca „eliminarea sau diminuarea specificaţiilor tehnice impuse prin documentaţie conduce la diminuarea performantelor întregului obiectiv, Autoritatea publică locală fiind pusă în situaţia ipotetică a returnării finanţării primite”.

În fapt aşa-zisa eliminare şi/sau diminuare a unor specificaţii tehnice este echivalentă cu eliminarea cerinţelor nelegale şi care limitează în mod vădit libera concurenţă între operatorii economici, astfel asigurându-se respectarea legislaţiei în vigoare.

Cu privire la cerinţa de la Pct. 1.14 din Fişa tehnică: „Compartimentul accesorii electrice va trebui să permită deschiderea sa pentru operaţii de menienanţă, fără utilizarea de unelte.

Pentru a facilita operaţiile de mentenanţă, acesta trebuie să poată fi deschis într-un interval scurt de timp, fără deteriorarea componentelor aparatului de iluminat.”

CNSC a statuat în mod corect la pag. 15 din decizia sa faptul că această cerinţă nu reprezintă un avantaj evident de natură tehnică pentru achizitor, lucru confirmat chiar de către acesta prin punctul său de vedere, în cuprinsul căruia a menţionat faptul că este interesat de buna exploatare a sistemului de iluminat, necesitatea petentei fiind ca respectivul compartiment să poată fi deschis facil într-un interval scurt de timp, fără deteriorarea componentelor aparatului de iluminat, fiind irelevantă modalitatea de intervenţie.

În condiţiile în care este îndeplinită cerinţa referitoare la deschiderea într-un interval scurt de timp, fără deteriorarea componentelor aparatului de iluminat sunt neîntemeiate alegaţiile petentei, care întreprinde orice demers necesar în vederea limitării cu orice preţ a concurenţei între operatorii economici prin încercarea de a impune o cerinţă limitativă, respectiv „fără utilizarea de unelte”, de natură a încălca flagrant prevederile alin. (6) al art. 155 din Legea nr. 98/2016.

În mod corect a statuat CNSC prin Decizia sa, invocarea standardului SR BN 60598-1:2014 nu este de natură a susţine opinia petentei, în condiţiile în care prin standardul antemenţionat se impune ca înlocuirea componentelor să se realizeze fără dificultate, deziderat obţinut şi în lipsa cerinţei nelegale „fără utilizarea de unelte”, prin asigurarea deschiderii într-un interval scurt de timp, fără deteriorarea componentelor aparatului de iluminat.

A solicitat să se constate că în mod legal şi temeinic CNSC a statuat faptul că forma cerinţei din documentaţia de atribuire este în dezacord cu prevederile art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, fiind un obstacol nejustificat în calea concurentei, apreciind întemeiată critica contestatoarei.

Cu privire la cerinţa „Placa LED trebuie să conţină minim 12 LED-uri [...] în mod corect a statuat CNSC la pag. 16-18 din Decizia sa faptul că necesitatea achizitorului este de a obţine o anumită eficienţă luminoasă, cu un anumit consum energetic, iar impunerea ca aceşti parametri să fie obţinuţi cu minim 12 leduri reprezintă stabilirea nejustificată a unei anumite soluţii constructive, contrar prevederilor alin. (6) al art. 155 din Legea nr. 98/2016, mai mult decât atât achizitorul nejustificând motivul pentru care un aparat de iluminat dotat cu alt număr de leduri, mai mic, nu ar putea atinge parametrii tehnici din fişa tehnică a echipamentului.

Aşa cum s-a demonstrat în cuprinsul contestaţiei, impunerea unui număr de LED-uri cumulată cu stabilirea unei puteri maxime pentru corpul de iluminat avantajează producătorii cu LED-uri de mică putere şi în mod corelativ dezavantajează, aşa cum a demonstrat, producătorii LED-urilor de mare putere.

În egală măsură Ghidul de finanţare nu impune o asemenea cerinţă, condiţie în care în mod corect CNSC a dispus obligarea Autorităţii contractante la stabilirea unui interval de numere de leduri care să îi satisfacă necesitatea, dispoziţie de natură a asigura respectarea prevederilor alin. (6) al art. 155 din Legea nr. 98/2016, nesocotit în integralitate de către petentă.

Cu privire la cerinţa „Aparatul de iluminat va fi dotat cu bulă de nivel incorporată în aparatul de iluminat pentru a asigura instalarea corectă în plan orizontal ” a susţinut intimata că dotarea aparatului de iluminat cu bula de nivel este o cerinţă lipsită complet de utilitate, inferioară metodelor moderne bazate pe raze laser sau pe baza de coordonate GPS pentru stabilirea planeităţii corpurilor de iluminat montate.

CNSC a statuat în mod corect la pag. 19 din Decizia sa faptul ca verificarea planeităţii la un echipament dotat cu bula de nivel, situată la o înălţime de 8 m pare mai dificil (chiar imposibil) de efectuat de la sol, faţă de utilizarea unui sistem laser, pentru vizualizarea bulei de nivel fiind necesar un utilaj care să permită ridicarea verificatorului, ceea ce va conduce la ocuparea unei benzi de circulaţie în timpul verificării.

În egală măsura Ghidul de finanţare nu impune o asemenea cerinţă, condiţii în care în mod corect CNSC a dispus obligarea Autorităţii contractante la eliminarea sa.

Cu privire la cerinţa „Aparatul de iluminat va fi dotat cu supapa de ventilaţie care va asigura ventilaţia, echilibrarea presiunii şi reducerea etanşării carcasei (crearea unui spaţiu ermetic)” a precizat intimata că în temeiul argumentaţiei din cuprinsul contestaţiei formulate în mod corect CNSC a dispus obligarea Autorităţii contractante la eliminarea cerinţei referitoare la „supapa de ventilaţie”, solicitarea sa neprezentând niciun fel de utilitate şi neputând asigura scopul pentru care a fost solicitată.

Cu privire la cerinţa de gravare a codurilor QR cele dispuse de către CNSC cu privire la acest capăt de cerere, respectiv obligarea Autorităţii contractante de a modifica respectiva cerinţă în sensul eliminării sintagmei „nu sunt acceptate etichete autoadezive” şi precizării perioadei de timp pentru care codul de bare sau codul QR să poată fi citit sunt în deplină concordanţă cu prevederile legale în vigoare, păstrarea cerinţei în forma edictată de către Autoritatea contractantă putând fi interpretată în sensul că perioada de timp pentru care codurile de bare sau codul QR să poată fi citite este infinită, ceea ce în mod evident nu poate fi acceptat, fiind de natură a reduce până la anihilare participarea la procedură a cât mai multor operatori economici, fapt de natură a afecta în mod iremediabial concurenţa.

Cu privire la cerinţa „de punere la dispoziţia beneficiarului a unei aplicaţii mobile gratuite disponibilă pe Google Play şi Appstore” în mod corect a statuat CNSC la pag. 22 din Decizie că cerinţa poate fi impusă prin Documentaţia de atribuire strict în sarcina ofertanţilor la procedură, nu în sarcina producătorilor care nu sunt ofertanţi şi nu au nicio relaţie contractual cu Autoritatea contractantă, fiind terţi faţă de procedură, condiţie în care impunerea unor cerinţe în sarcina unor terţi faţă de procedură este profund nelegală.

Alegaţiile petentei de la pag. 12 din plângerea sa, potrivit cărora din formularea cerinţei „se subînţelege” faptul că aplicaţia va fi furnizată de către producător ofertantului şi de către ofertant beneficiarului nu pot fi acceptate, întrucât dacă aceasta ar fi fost intenţia petentei ar fi formulat ca atare cerinţa.

Cerinţele documentaţiei de atribuire trebuie să fie clare şi să nu lase loc de interpretări, de cerinţe care „ se subînţeleg ”.

Cu privire la cerinţa referitoare la prezentarea licenţei de utilizare a mărcii de conformitate emisă de către organismul acreditat în conformitate cu SR EN ISO/CEI 17065:2013, în mod corect a statuat CNSC la pag. 23 din Decizia sa, că invocarea standardului ISO 17067:2014 de către Autoritatea contractanta în punctul său de vedere este inutilă în condiţiile în care aceasta nu a formulat apărări concrete faţă de criticile formulate.

În egală măsură Ghidul de finanţare nu impune o asemenea cerinţă, emitentul Ghidului considerând suficientă prezentarea certificatelor ENEC şi ENEC+, precum şi aplicarea marcajelor CE pe corpurile de iluminat.

Prin urmare în mod corect CNSC a statuat faptul că respectiva cerinţă este excesivă şi restrictivă şi a dispus eliminarea sa.

Cu privire la cerinţa referitoare la prezentarea unui certificat de conformitate în mod corect a statuat CNSC la pag. 24-26 din Decizia sa, că se impune eliminarea obligaţiei de prezentare a certificatelor de conformitate, întrucât sunt dublate de solicitarea depunerii declaraţiei de conformitate.

Cu privire la cerinţa „la nivel granular” a precizat intimata că îşi menţine susţinerile din cuprinsul contestaţiei, apreciind că în mod corect CNSC a admis criticile sale.

Cu privire la cerinţa referitoare la protocolul standardizat TALQ a precizat că înţelege să îşi menţină în integralitate susţinerile din cuprinsul contestaţiei, apreciind că în mod corect CNSC a admis criticile sale.

Cu privire la obligarea Autorităţii contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea contestaţiei a apreciat că în mod corect CNSC a admis solicitarea privind cuantumul cheltuielilor de judecată solicitate fiind unul mai mult decât rezonabil prin raportare la complexitatea cauzei, fiind făcută dovada efectuării respectivelor cheltuieli, iar pe cale de consecinţa CNSC a admis solicitarea.

Nu pot fi primite alegaţiile petentei potrivit cărora CNSC ar fi acceptat fără nicio argumentaţie sau evaluare a seriozităţii sumei situaţia ipotetica în care s-ar fi solicitat cheltuieli de judecată în cuantum de „câteva zeci de mii de euro”, acestea reprezentând exclusiv dovada relei credinţe a petentei.

La termenul din 11 iulie 2023, societatea C C S.R.L. a formulat cerere de intervenţie accesorie în favoarea Autorităţii contractante (f. 60-66 dosar).

Cu privire la admisibilitatea cererii de intervenţie a precizat că proiectul tehnic, în accepţiunea HG nr. 907/2016 reprezintă documentaţia prin care proiectantul dezvoltă, detaliază şi, după caz, optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul/opţiunea aprobat(ă) în cadrul studiului de fezabilitate/documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii; componenta tehnologică a soluţiei tehnice poate fi definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiţii, la faza de proiectare - proiect tehnic de execuţie, în condiţiile respectării indicatorilor tehnico-economici aprobaţi şi a autorizaţiei de construire / desfiinţare.

Tot HG nr. 907/2016 separa responsabilităţile şi când vine vorba despre fişele tehnice unde legiuitorul face o precizare: Proiectantul completează şi răspunde pentru datele şi informaţiile înscrise în coloana 1, făcând referire la conţinutul cadru al formularelor F5 — Fişe tehnice: în situaţia ipotetică în care aceste modificări vor conduce la imposibilitatea îndeplinirii indicatorilor de proiect asumaţi în faţa finanţatorului.

În continuare petenta a detaliat motivele pentru care a solicitat admiterea plângerii formulată de Autoritatea contractantă.

Cu referire la cerinţa privind deschiderea compartimentului accesorii electrice fără utilizarea de unelte, Consiliul a reţinut în mod eronat faptul că această cerinţă nu reprezintă un avantaj de natură tehnică, avantajul constituindu-se tocmai din uşurinţa şi, pe cale de consecinţă, costurile scăzute, cu care se va opera sistemul de iluminat pe durata de viaţă.

Aşa cum şi finanţatorul Administraţia Fondului pentru Mediu a reţinut la art. 11 (1) lit. j) din Ghidul de finanţare, durata de viaţă solicitată a unui sistem de iluminat este de minim 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durată medie de funcţionare de 4150 de ore/an, o componentă foarte importantă este mentenanţa post garanţie.

De aceea, compartimentele optice trebuie să poată fi deschise fără deteriorarea componentelor.

Compartimentul accesorii electrice (aparataj) va trebui să permită deschiderea lui fără unelte, pentru scurtarea timpilor de intervenţie în caz de defecţiune ce presupune înlocuirea unor părţi componente, în condiţiile în care reparaţiile vor fi executate la poziţie.

Un eventual cost ridicat al lucrărilor de mentenanţă conduce la neîndeplinirea indicatorilor de rentabilitate financiară, aprobaţi de Consiliul Local la faza de proiectare Studiu de fezabilitate.

Astfel, ulterior perioadei de garanţie tehnică a sistemului, autoritatea publică locală este obligată să disponibilizeze fonduri pentru efectuarea lucrărilor de mentenanţă programată şi neprogramată, costuri susţinute exclusiv de la bugetul local.

În mod eronat a invocat CNSC prevederile art. 155 alin. 6 din Legea 98/2016, din moment ce la introducerea acestei specificaţii tehnice s-a avut în vedere respectarea prevederilor standardului SR EN 60598-1 - Corpuri de iluminat.

Partea 1: Prescripţii generale şi încercări, Secţiunea 4 – Construcţie.

Pe cale de consecinţă a solicitat a se observa faptul că specificaţia tehnică privind deschiderea compartimentului accesorii electrice fără utilizarea de unelte este una justificată din punct de vedere tehnic şi economic, constituind un avantaj net pentru autoritatea contractantă din cel puţin următoarele motive: scăderea costurilor cu mentenanţa pe durata de viaţă; scurtarea timpilor de blocare a traficului rutier pe durata intervenţiilor asupra echipamentelor; disponibilizarea de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea altor priorităţi ale autorităţii publice locale.

Pe cale de consecinţă, a solicitat a se observa că, în mod eronat, Consiliul a reţinut că această specificaţie trebuie înlocuită şi, prin decizia pe care o veţi pronunţa, să se constate legalitatea şi oportunitatea cerinţei şi să se dispună anularea în parte a deciziei CNSC.

Cu referire la cerinţa privind impunerea numărului de LED-uri interpretarea Consiliului este una eronată, din moment ce specificaţia tehnică se referă la un număr minim de LED-uri, aparatele de iluminat putând fi dotate cu oricâte LED -un, un număr mai mare fiind echivalent cu o scădere procentuală mai mica a fluxului luminos în cazul defectării unui LED, avantaj tehnic net pentru autoritatea publica locală.

A susţinut petenta că este imposibil de stabilit un interval privind numărul de LED-uri, acesta fiind cuprins între minim 12 şi infinit – orice soluţie constructivă.

Cu referire la cerinţa care vizează bula de nivel, Consiliul a constatat în mod eronat faptul că aceasta nu reprezintă un avantaj tehnic, ba chiar a constatat faptul că este absurdă, fiind imposibilă verificarea planeităţii corpului de iluminat la o înălţime minimă de 8m.

Din nou, Consiliul a confundat utilitatea specificaţiei tehnice prevăzută în Proiectul tehnic.

Regulamentul cadru al serviciului de iluminat public, aprobat de Ordinul ANRSC nr. 86 din 20 martie 2007, prevede faptul că operatorii serviciilor de iluminat îşi întocmesc proceduri tehnice de intervenţie pentru mentenanţă.

Aceste proceduri tehnice se referă şi la: desprăfuirea dispensoarelor aparatelor de iluminat, verificarea conexiunilor electrice, verificarea legăturilor de alimentare, verificarea vizuală a aparatului de iluminat, verificarea prinderilor mecanice, verificarea planeităţii aparatului de iluminat, operaţiuni care se execută, deodată, prin urcarea cu platforma ridicătoare cu braţ la nivelul aparatului de iluminat.

Astfel, la urcarea operatorului la aparatul de iluminat, citirea indicaţiilor unei bule de nivel reprezintă cea mai facilă şi rapidă metodă de verificare a planeităţii aparatului de iluminat, în contextul executării unui complex de lucrări de mentenanţă.

Utilizarea laserului în aceste condiţii este imposibilă, din moment ce echipamentul laser este utilizat de la sol, şi inoportună, din moment ce simpla constatare a abaterii de la planeitate nu se poate corecta decât prin urcare la nivelul aparatului de iluminat.

Astfel, un aparat de iluminat care are inclusă o bulă de nivel face ca operaţiunea de verificare a planeităţii să fie mult mai uşoară şi drept urmare va conduce la scurtarea timpilor şi a costurilor de intervenţie, cât şi la reducerea riscului de blocare a traficului.

În cazul proiectului de modernizare a sistemului de iluminat din Comuna T sunt prevăzute a fi înlocuite 625 bucăţi aparate de iluminat, astfel, procedura de instalare, configurare, stabilirea unei referinţe şi dirijarea fasciculului laser trebuie repetată de 635 ori, fiind în totală contradicţie cu cerinţa privind scurtarea timpilor şi a costurilor de intervenţie, cât şi la reducerea riscului de blocare a traficului.

În plus, lucrările de mentenanţă se fac de regulă pe timp de zi şi astfel fasciculul laser nu poate fi observat.

Astfel, a solicitat să se constat faptul că utilizarea acestuia este greoaie, inoportună şi inutilă din punct de vedere tehnic, cerinţa privind echiparea aparatului de iluminat cu bula de nivel fiind un avantaj tehnic evident al autorităţii publice locale.

Cu referire la cerinţa care vizează ventilaţia prin intermediul unei supape, concluzia privind rolul supapei care permite trecerea doar într-un sens este eronată, pe piaţă existând supape care permit trecerea aerului în ambele sensuri şi astfel asigură ventilaţia, permite echilibrarea presiunii şi reduce etanşarea carcasei.

Referitor la cerinţa de gravare a codurilor QR, Consiliul a constatat că există o contradicţie între termenul de între termenul de ,, indestructibil ” şi durata de viaţă limitată a aparatului de iluminat, respectiv 24 de ani.

A precizat petenta că durata de viaţă de 100.000 ore (24 de ani la o durată medie de 4150 de ore) este una minimă, solicitată prin Ghidul de finanţare şi nu una limitativă.

O simplă etichetă autoadezivă nu poate rezista pe toată durata de viaţă solicitată a aparatelor de iluminat, respectiv de peste 24 de ani, motiv pentru care se impune o soluţie de gravare pe carcasă a unul cod QR sau orice altă tehnologie de inscripţionare cu durată de viaţă egală cu durata aparatelor de iluminat pentru ca autoritatea contractantă să poată identifica oricând produsul pentru a avea la dispoziţie informaţii despre acesta.

În cadrul Fişei tehnice a echipamentului, proiectantul prevede că prin scanarea codului QR, orice interogare să furnizeze o serie de informaţii esenţiale cu privire la aparatul de iluminat şi caracteristicile acestuia, informaţii cu privire la putere, data fabricaţiei, temperatura de culoare şi alţi parametri mecanici, electrici şi luminotehnici, absolut necesari operatorului serviciului de iluminat în menţinerea în stare optimă de funcţionare a sistemului de iluminat.

Lipsa codului scanabil sau deteriorarea acestuia în timp, conduce la imposibilitatea operatorului de a lua decizii aflat în situaţia constatării unei disfuncţionalităţi asupra aparatului de iluminat, conducând la creşterea timpilor de nefuncţionare necorespunzătoare a sistemului de iluminat pe durata efectuării lucrărilor de mentenanţă.

Ţinând cont de toate acestea a solicitat a se observa că cerinţa este argumentată din punct de vedere tehnic şi necesară autorităţii contractante pentru o bună exploatare a sistemului de iluminat.

Cu privire la prezentarea licenţei de utilizare a mărcii de conformitate emisă de către organismul acreditat în conformitate cu SR EN ISO/CEI 17065:2023 a arătat că licenţa de fabricaţie solicitată în cadrul fişelor tehnice face referire la atestarea / licenţierea produselor, aceasta fiind acordată ca urmare a certificării produselor pe baza unei scheme de certificare conform standardelor din domeniu.

Prin această cerinţă, autoritatea contractantă urmăreşte implementare unui sistem de iluminat performant cu aparate de iluminat care vor asigura nivelul de calitate solicitat prin Proiectul Tehnic nu doar la momentul testării şi certificării ci şi ulterior atestării iniţiale.

Cu privire la cerinţa privind prezentarea unui certificat de conformitate, a solicitat a se acorda atenţie caracterului eronat al afirmaţiilor constestatarului, potrivit cărora declaraţia de conformitate ar fi echivalentă certificatelor de conformitate.

Aşa cum rezultă din Decizia CNSC, Consiliul cu ignorarea legislaţiei, a achiesat la susţinerile contestatoarei şi a reţinut că, în punctul de vedere, autoritatea contractantă a prezentat doar diferenţe între declaraţia de conformitate şi certificatul de conformitate, fără a formula apărării faţă de criticile contestatoarei, ori prin punctul de vedere înaintat s-a prezentat în mod clar, fără echivoc, care sunt diferenţele între cele două documente solicitate.

În sensul menţinerii cerinţei, petenta a indicat dispoziţiile relevante din cuprinsul HG nr. 668 din 13 septembrie 2017: art. 10, art. 11, art. 12 şi art. 21.

Astfel, declaraţia de conformitate este întocmită de producător pe baza certificatului de conformitate.

Decizia CNSC cuprinde afirmaţii contradictorii, Consiliul dispunând pentru această cerinţă, că nu sunt necesare certificate de conformitate, fiind suficientă declaraţia de conformitate, iar, în aceeaşi decizie, cu privire la o altă cerinţă reţine că demonstrarea conformităţii se face prin certificate ENEC şi ENEX+.

Certificatele ENEC şi ENEC+ care reprezintă tot certificate de conformitate.

Cu referire la cerinţa privind protocolul standardizat TALQ, cu titlu preliminar, petenta a precizat că prin modificarea dispusă de CNSC asupra specificaţiei tehnice, se limitează numărul de ofertanţi, reducându-se numai la cei care ofertează echipamente ce deţin API standardizat TALQ, cerinţa formulata în Proiectul tehnic făcând referire la orice altă platformă /consorţiu/alianţă.

Faţă de cele reţinute de CNSC, a precizat că tocmai interoperabilitatea cu alte sisteme „Smart City” şi „Smart Village” reprezintă şi scopul cerinţei formulate, aceasta fiind şi intenţia autorităţii publice locale, de a nu fi captiva unui singur furnizor de soluţii.

Ori, decizia CNSC limitează numărul soluţiilor potenţial a fi ofertate la cei 55 de producători membri ai consorţiului TALQ.

Pe cale de consecinţă, a apreciat petenta că decizia CNSC are un caracter restrictiv, sens în care a solicitat anularea în parte a acestei decizii şi obligarea intimatei EURO-AUDIT la plata cheltuielilor de judecată.

Prin Punctul de vedere depus la data de 19 iulie 2023 (f. 96 dosar) autoritatea contractantă Comuna T, judeţul B, referitor la cererea de intervenţie invocată de S.C.

C C SRL în cadrul procedurii de achiziţie simplificată „ Modernizarea sistemului de iluminat public stradal în Comuna T, judeţul B ”, a solicitat admiterea cererii de intervenţie depusă de S.C C C S.R.L deoarece intervenienta S.C C C S.R.L îndeplineşte calitatea de proiectant de specialitate supus licitaţiei, proiect de specialitate care conţine toate specificaţiile pe care contestatarul le-a contestat, fiind indirect o contrazicere a soluţiei tehnice pe care intervenientul a proiectat-o ; intervenientul în calitatea sa de proiectant de specialitate a lucrărilor supuse licitaţiei este singurul în măsură să argumenteze şi să justifice interpretarea eronată pe care Consiliul National de Soluţionare a Contestaţiilor a atribuit-o criticilor pe care autoritatea contractantă le-a atacat; intervenienta, aşa cum rezultă din cererea de intervenţie prezintă argumente legale şi tehnice care vin în completarea apărării autorităţii, ajutând la clarificarea motivelor plângerii sale.

Prin punctul de vedere depus la data de 7 august 2023 privind cererea de intervenţie accesorie formulată de C C SRL (f. 118-119 dosar) intimata E A a solicitat respingerea cererii de intervenţie ca inadmisibilă, respingerea plângerii ca neîntemeiată şi menţinerea ca fiind legală şi temeinică a Deciziei CNSC nr. 1257/C5/1186/ 06.06.2023 şi pe cale de consecinţă să fie obligată Autoritatea contractantă la remedierea documentaţiei de atribuire în conformitate cu cele statuate de către CNSC, la continuarea procedurii în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile în materia achiziţiilor publice, precum şi cu respectarea principiilor consacrate de art. 2 al Legii nr. 98 / 2016 şi la finalizarea acesteia.

Cu titlu preliminar a învederat reaua-credinţă a C C S.R.L.. care a comunicat aşa-zisa cerere de intervenţie pe data de 11.07.2023, data la care era stabilit termenul de judecata în dosar, cu mai puţin de o oră înainte de a începe şedinţa de judecată, prin acest demers tinzând la tergiversarea pronunţării soluţiei în dosar.

Cererea de intervenţie accesorie formulată este inadmisibilă, prin acest demers C C S.R.L. încercând să eludeze în fapt prevederile legale în vigoare care impun atât respectarea unui termen, cât şi constituirea unei cauţiuni.

A invocat şi inserat art. 29, alin. 4 al art. 61 1 din Legea nr. 101/2016, prin urmare, în situaţia în care C C S.R.L. se considera vătămată de măsurile dispuse de către CNSC avea la dispoziţie calea plângerii împotriva Deciziei CNSC, acest demers impunând si constituirea unei cauţiuni, care în cazul C C S.R.L. ar fi fost în cuantum de 50% din cauţiunea constituită de către intimată în cadrul procedurii desfăşurate în faţa CNSC.

Însă C C S.R.L., eludând prevederile legale, a preferat să formuleze o pseudo-cerere de intervenţie la 19 zile de la data formulării plângerii de către Comuna T, în condiţiile în care plângerea nu a fost publicată în SEAP, punându-se sub semnul întrebării inclusiv modalitatea în care pseudo-intervenienta a intrat în posesia acesteia, astfel încât să fie în măsură să formuleze aşa-zisa cerere de intervenţie în favoarea actelor Autorităţii contractante.

Prin urmare a apreciat că se impune respingerea ca inadmisibilă a cererii de intervenţie accesorie formulată de C C S.R.L.

Analizând plângerea, Curtea constată următoarele:

Comuna T, în calitate de autoritate contractantă a organizat o procedură simplificată de atribuire a contractului având ca obiect „ Execuţie lucrări pentru investiţia – Modernizarea sistemului de iluminat public stradal în comuna T, judeţul B ” , prin publicarea anunţului de participare nr.

SCN1123841, stabilind termenul limită pentru primirea ofertelor la data de 16.05.2023, ora 15:00, criteriul de atribuire fiind „ cel mai bun raport calitate-preţ ” şi valoarea estimată, fără TVA, fiind de 1.688.062 .06 lei.

Finanțarea contractului supus atribuirii este sigurată de către Administrația Fondului pentru Mediu, prin Contractul nr. 266/7/30 decembrie 2022.

Prin Decizia CNSC nr. 1257/C5/1186 din 06.06.2023 a fost admisă, în parte, contestația formulată de E-A SERVICE SRL și în consecință, autoritatea contractantă a fost obligată, ca în termen de 20 zile de la primirea deciziei, să modifice documentația de atribuire cu privire la:

- fişa tehnică nr. 1, cerinţele de la pct. 1.14, pct. 1.17, pct. 3.7;

- fişa tehnică nr. 2, cerinţele de la pct. 1.9, pct. 1.15, pct. 3.3., pct. 3.4;

- fişa tehnică nr. 3, cerinţele de la pct. 3.3;

- fişa tehnică nr. 4, cerinţele de la pct. 1.13, pct. 3.3, pct. 3.5, pct. 5.1.

CNSC a obligat autoritatea contractantă să stabilească un nou termen de depunere a ofertelor și să plătească contestatoarei suma de 4000 lei cu titlu de cheltuieli asistență juridică.

Față de criticile formulate de petentă și de decizia CNSC, Curtea înțelege să noteze următoarele precizări preliminare:

Potrivit dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 98/2016 principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică și a organizării concursurilor de soluţii sunt: nediscriminarea, tratamentul egal, recunoașterea reciprocă, transparența, proporționalitatea și asumarea răspunderii.

Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire aşa încât să conţină toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire.

Cu referire expresă la specificaţiile tehnice de interes sunt:

Dispozițiile art. 155 (1) (2) (6) din Legea 98/2016:

„ (1) Specificaţiile tehnice sunt stabilite prin documentaţia de atribuire şi definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziţiei. (2) Caracteristicile prevăzute la alin. (1) pot de asemenea să vizeze procesul sau metoda specifică de execuţie a lucrărilor, fabricaţie a produselor sau prestare a serviciilor solicitate sau un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viaţă al acestora, chiar dacă aceste elemente nu fac parte din conţinutul material al produselor, lucrărilor sau serviciilor care urmează să fie achiziţionate, dar cu condiţia ca aceste caracteristici să aibă legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru şi să fie proporţionale prin raportare la valoarea şi obiectivele acestuia.

(6) Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici”.

Dispozițiilor art. 156 (1) (2) (3) din Legea 98/2016:

„(1) Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel naţional, în măsura în care sunt compatibile cu actele normative adoptate la nivelul Uniunii Europene, specificaţiile tehnice se stabilesc în una dintre următoarele modalităţi:

a) prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale, inclusiv caracteristici de mediu, cu condiţia ca parametrii să fie suficient de precişi pentru a permite ofertanţilor să determine obiectul contractului şi autorităţile contractante să atribuie contractul;

b) prin trimitere la specificaţii tehnice şi, ca ordine de prioritate, la standarde naţionale care transpun standarde europene, evaluări tehnice europene, specificaţii tehnice comune, standarde internaţionale, alte sisteme de referinţă tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau, în lipsa oricărora dintre acestea, la standarde naţionale, la agremente tehnice naţionale sau specificaţii tehnice naţionale referitoare la proiectarea, calcularea şi execuţia lucrărilor şi la utilizarea produselor; fiecare trimitere este însoţită de menţiunea "sau echivalent";

c) prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale, potrivit lit. a), şi prin trimitere la specificaţiile tehnice prevăzute la lit. b) ca modalitate de a prezuma conformitatea cu respectivele cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale;

d) prin trimitere la specificaţiile tehnice prevăzute la lit. b) pentru unele caracteristici şi prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale prevăzute la lit. a) pentru alte caracteristici.

(2) Cu excepţia cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificaţiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic şi nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producţie specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), stabilirea specificaţiilor tehnice prin precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este permisă în situaţii excepţionale, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de precisă şi de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu dispoziţiile alin. (1); în aceste situaţii, precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este însoţită de cuvintele „ sau echivalent ” ”.

Articolul 32 (8) (9) din HG 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea 98/2016 privind achizițiile publice:

„ 8) Atunci când stabileşte factorii de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori care:

a) nu au o legătură directă cu natura şi obiectul contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit;

b) nu reflectă un avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obţine prin utilizarea factorului de evaluare respectiv.

(9) Ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare nu trebuie să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică.

Pentru fiecare factor de evaluare autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili o pondere care să reflecte în mod corect:

a) importanţa caracteristicii tehnice/funcţionale considerate a reprezenta un avantaj calitativ, de mediu şi/sau social ce poate fi punctat; sau b) cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofertanţii le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini sau documentul descriptiv”.

Potrivit dispozițiilor art. 31 (1) (2) din HG 395/2016:

„ (1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică prin introducerea unor criteriile minime de calificare, care:

a) nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit;

b) sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează a fi atribuit.

(2) Autoritatea contractantă are dreptul de a impune ca cerinţă minimă de calificare, în raport cu situaţia economică şi financiară a ofertanţilor/candidaţilor, un anumit nivel al unor indicatori economici sau financiari, numai în cazul în care indicatorii respectivi au o legătură concretă cu un eventual risc de neîndeplinire a contractului”.

În speță, așa cum s-a reținut anterior, petenta în calitate de autoritate contractantă, a stabilit drept criteriu de atribuire a contractului „ cel mai bun raport calitate-preț ” justificând acest criteriu în sensul în care „ execuţia lucrărilor se va face după un PTH detaliat, care are descrise în detaliu calitatea lucrărilor şi modul de execuţie, nu presupune lucrări ale căror punere în operă ar necesita abilităţi speciale sau know-how deosebit, de aceea folosirea altor factori în afară de preţ şi perioada de garanţie nu ar aduce avantaje achizitorului.

De asemenea, este importantă garanţia tehnică deoarece scopul achizitorului este să beneficieze de produse cu un termen mare de garanţie, nu doar pentru cele 60 de luni impuse minim ”.

În același context al justificării criteriului de atribuire stabilit, autoritatea contractantă a prezentat în documentaţia de atribuire și elementele care compun algoritmul de calcul al criteriului, din perspectiva: specificului contractului și evident al satisfacerii interesului public al autorității contractante în sensul în care: oferta care prezintă prețul cel mai scăzut va fi cotată cu punctajul maxim de 80 puncte iar 20 puncte vor fi alocate pentru garanția tehnică a lucrărilor suplimentare ofertate, cu precizarea că „ garanția va fi fundamentată din punct de vedere tehnic resurselor prevăzute în ofertă, de natură să asigure satisfacerea cerinţelor din caietul de sarcini.

În acest sens, autoritatea contractantă îşi rezervă dreptul de a analiza şi verifica conformitatea termenului ofertat din punctul de vedere al asigurării îndeplinirii de către operatorii economici a cerinţelor solicitate prin Caietul de sarcini, cu copul protejării acesteia împotriva ofertelor care prevăd termene nesustenabile/care nu pot fi fundamentate.

Nedemonstrarea şi neargumentarea (prin prezentarea unui plan de asigurare a garanţiei), va duce la acordarea unui punctaj 0 la acest criteriu ”.

Diferit, Curtea, notează că față de obiectul contractului și de sursa de finanțare, sunt aplicabile și dispozițiile Ordinului Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 1866/2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, care, potrivit dispoziţiilor art. 1 „ constituie un suport informativ, având rolul de a furniza informaţii esenţiale cu privire la derularea Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public, denumit în continuare Program.

(2) Ghidul conţine dispoziţii privind:

a) scopul, obiectul şi indicatorii de performanţă ai Programului;

b) eligibilitatea solicitantului finanţării, a proiectului propus şi a cheltuielilor acestuia;

c) procedurile privind evaluarea, implementarea, decontarea şi monitorizarea proiectului propus”.

Rezultă cu evidență faptul că interesul public urmărit prin achiziția publică demarată şi precizat în documentaţia de atribuire este în acord cu scopul, obiectul și indicatorii de performanță ai Programului, exprimate explicit prin art. 2 Ordin:

(1) Scopul Programului îl reprezintă îmbunătăţirea calităţii mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea unor corpuri de iluminat cu surse LED care să determine o eficienţă energetică ridicată şi poluare luminoasă minimă.

(2) Obiectul Programului vizează modernizarea sistemelor de iluminat public prin înlocuirea corpurilor de iluminat existente având un consum ridicat de energie electrică cu corpuri de iluminat cu surse LED, completarea sistemului de iluminat public existent cu corpuri de iluminat cu surse LED (în situaţiile în care stâlpii de pe tronsonul respectiv nu sunt echipaţi cu corpuri de iluminat sau acestea sunt deteriorate/nefuncţionale), extinderea sistemului de iluminat existent, precum şi achiziţionarea şi instalarea sistemelor de telegestiune aferente obiectivelor de investiţii.

(3) Indicatorii de performanţă ai Programului sunt:

a) reducerea consumului anual de energie primară în iluminat public (kWH/an). Acest indicator va fi declarat de către beneficiar în raportul de finalizare şi în fiecare raport de monitorizare depus anual;

b) scăderea anuală a gazelor cu efect de seră (echivalent tone de CO2).

Se va calcula ca sumă a cantităţii de gaze cu efect de seră diminuate prin implementarea fiecărui proiect.

Cantitatea de gaze cu efect de seră diminuată în cadrul fiecărui proiect este cea prevăzută în raportul de finalizare, respectiv în raportul anual de monitorizare.

Eligibilitatea cheltuielilor efectuate de către beneficiar cu achiziția serviciilor, produselor sau lucrărilor necesare implementării proiectului și care pot fi decontate din Fondul de mediu este condiționată de îndeplinirea criteriilor de eligibilitate.

Curtea, în acord cu considerentele prezentate în Decizia CNSC, subliniază că dispozițiile art. 10 și 11 din Ordin care reglementează „ criteriile de eligibilitate a Proiectului ” și respectiv „ cerințele tehnice minime pentru echipamentele achiziționate și montate prin proiect ” obligă beneficiarul să prezinte, în vederea finanțării, un proiect care să respecte o serie de standarde minimale de iluminat (ex: art. 10 lit. d Ordin) de economie energie (ex: art. 10 lit. f Ordin) iar echipamentele achiziționate și montate să asigure cerințele tehnice minimale prezentate la art. 11 Ordin.

În acest context, revine autorității contractante sarcina, ca prin exigențele stabilite în documentația de atribuire, prin specificațiile tehnice descrise în caietul de sarcini să asigure îndeplinirea cerințelor minimale de performanță prevăzute în Ordin, să asigure îndeplinirea în condiții optime a contractului fără a impune cerințe minime restrictive de calificare ori soluții tehnice, constructive ce nu sunt adaptate la specificul contractului, afectează concurența, limitează opțiunile viabile ale autorității și în același timp favorizează unii candidați, restrângând excesiv cadrul procedurii de atribuire.

Curtea înțelege să sublinieze faptul că, de principiu, nu este împotriva specificității fiecărei proceduri de achiziție, însă aceasta este condiționată de garantarea desfășurării contractului prefigurat în condiții cât mai eficiente și la cele mai bune standarde de calitate și să nu exceadă principiilor proporționalității și tratamentului egal.

Din perspectiva considerentelor evocate anterior, Curtea constată că o serie de specificații tehnice impuse de autoritatea contractantă prin caietul de sarcini nu sunt în concordanță cu criteriul de atribuire stabilit și cu specificul contractului ce urmează a fi atribuit, nu garantează un avantaj tehnic și de performanță pentru autoritatea contractantă, s-a demonstrat că există reale variante tehnice alternative care pot asigura îndeplinirea standardelor și cerințelor de performanță prevăzute prin Ghid, stabilirea lor având ca potențial efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici precum și încălcarea principiului proporționalității,

Astfel , cerințele autorității contractante constând în: aparatul de iluminat stradal cu LED – compartimentul accesorii electrice să permită deschiderea sa pentru operațiunea de mentenanță fără utilizarea de unelte; placa LED să conțină minim 12 LED-uri; aparatul de iluminat să fie dotat cu bulă de nivel încorporată în aparatul de iluminat pentru a asigura instalarea corectă în plan orizontal; aparatul de iluminat să fie dotat cu supapă de ventilație care va asigura ventilația, echilibrarea presiunii și reducerea etanșării carcasei sunt cerințe tehnice restrictive în sensul în care: fie prin redactarea lor sunt lipsite de claritate, cuprinzând cerințe contradictorii, fie nu asigură cerinţele de performanță prevăzute prin Ordin, fie au fost identificate soluţii tehnice, constructive alternative care ar putea asigura aceleași standarde tehnice de calitate cu costuri diminuate, fie nu sunt în acord cu criteriul de atribuire ales de autoritatea contractantă și de specificul contractului ce urmează a fi atribuit.

Deși autoritatea contractantă și intervenienta accesorie ( aceasta din urmă proiectant în cadrul procedurii) au invocat în justificarea impunerii respectivelor specificaţii tehnice o serie de aspecte ce țin de diminuarea costurilor lucrărilor de mentenanță, de asigurarea parametrilor luminotehnici sau de scurtarea timpilor de intervenție pentru remedierea unor deficiențe tehnice, Curtea observă că respectivele apărări nu au fost însoțite de demonstrații tehnice, fiind simple speculații fără susținere probatorie.

În ceea ce priveşte criticile petentei ce vizează considerentele CNSC din decizia contestată prin care se argumentează necesitatea eliminării cerinţei de gravare a codurilor QR, Curtea le apreciază ca fiind neîntemeiate.

Astfel, prevederea din fişa tehnică este în sensul obligativităţii gravării codului de bare, a codului QR sau a oricărei inscripţionări indestructibile pe carcasa aparatului de iluminat, fără a fi acceptate etichete autoadezive, şi dovedirea îndeplinirii acestei cerinţe prin prezentarea unei fotografii.

Consiliul a considerat că aceste condiţii sunt restrictive, întrucât impun cerinţa ca inscripţionarea codului pe aparatele de iluminat să fie una indestructibilă, în condiţiile în care se acceptă că aparatul are o durată limitată în timp – de 24 de ani -, iar, pe de altă parte, autoritatea contractantă nu a prezentat argumente pentru care demonstrarea îndeplinirii acestei cerinţe s-ar putea realiza doar prin prezentarea unei fotografii, nu şi a altor mijloace de probă adecvate.

Petenta susţine că cerinţa este argumentată din punct de vedere tehnic şi este necesară autorităţii contractante pentru o bună exploatare a sistemului de iluminat, întrucât durata de viaţă a echipamentului – de 24 de ani – este una minimă, fără a fi exclusă posibilitatea ca unele dintre echipamente să funcţioneze şi o durată mai îndelungată, făcând necesară păstrarea codului QR aplicat pe aparat.

Petenta mai invocă faptul că este necesară menţinerea acestei inscripţionări pe toata durata de viaţă a aparatelor de iluminat, pentru ca beneficiarul (fie direct prin serviciul propriu de gestiune, fie prin intermediul unui operator economic căruia i-a fost delegat serviciul de iluminat public) să poată identifica oricând datele despre produse, iar o simplă etichetă autoadezivă nu poate rezista pe toată durata de viaţă solicitată a aparatelor de iluminat, respectiv de peste 24 de ani, motiv pentru care se impune o soluţie de gravare pe carcasă a unui cod QR sau orice altă tehnologie de inscripţionare cu durată de viaţă egală cu durata aparatelor de iluminat.

Curtea apreciază ca fiind întemeiată soluţia CNSC de modificare a cerinţei tehnice, prin eliminarea sintagmei „ nu sunt acceptate etichete autoadezive” şi precizarea perioadei de timp pentru care codul de bare sau QR să poată fi citit, întrucât impunerea condiţiei unei inscripţionări indestructibile apare ca fiind restrictivă şi fără justificare practică, iar necesitatea excluderii etichetelor autoadezive nu este în mod convingător argumentată.

De asemenea, nu se justifică nici în faţa instanţei condiţia impusă de autoritatea contractantă de a fi probată îndeplinirea acestei cerinţe doar prin prezentarea unei fotografii.

Privitor la criticile petentei ce vizează soluţia de modificare a cerinţei tehnice referitoare la aplicaţia mobilă gratuită, disponibilă în Google Play şi AppStore, Curtea reţine că, prin intermediul acestora, reclamanta susţine că, prin formularea „ Producătorul controllerului va pune la dispoziţia beneficiarului o aplicaţie mobilă gratuită, disponibilă în Google Play şi AppStore”- se subînţelege faptul că aplicaţia va fi furnizată de către producător ofertantului, şi de către ofertant beneficiarului.

Curtea urmează a înlătura aceste critici, reţinând că, în materia achiziţiilor publice, condiţionările impuse de autoritatea contractantă prin fişele tehnice trebuie să fie clare şi lipsite de echivoc, fără ca ofertanţii să fie puşi în situaţia de a subânţelege alte cerinţe decât cele formulate explicit de autoritate.

Din această perspectivă modificarea impusă de CNSC cerinţei tehnice, în sensul ca aplicaţia să fie furnizată de ofertant, şi nu de producător este una pertinentă.

Cu privire la critica petentei adusă soluţiei CNSC de eliminare a cerinţei pct.3.7 (FT nr.1) şi pct.3.4 (FT nr.2), constând în prezentarea licenţei de utilizare a mărcii de conformitate emisă de către organismul acreditat în conformitate cu SR EN ISO/CEI 17065:2013, Curtea apreciază că şi aceasta este neîntemeiată

Astfel, petenta susţine că autoritatea publică locală are dreptul de a solicita operatorilor economici să oferteze echipamente de calitate, cu performanţe şi caracteristici trasabile în timp, iar prin solicitarea unei licenţe de utilizare a mărcii de conformitate pentru echipamentele achiziţionate, este însărcinat laboratorul (organismul de certificare) care a emis acea licenţă să verifice conformitatea echipamentelor atât în fluxul de producţie (în fabrica producătorului) cât şi în teren, prin sondaj, autoritatea publică locală neavând resursele şi personal specializat pentru a efectua aceste verificări.

Prin această cerinţă, autoritatea contractantă susţine că urmăreşte implementarea unui sistem de iluminat performant cu aparate de iluminat care vor asigura nivelul de calitate solicitat prin Proiectul Tehnic nu doar la momentul testării şi certificării, ci şi ulterior atestării iniţiale.

Curtea apreciază că aceste argumente ale autorităţii contractante nu sunt pertinente şi convingătoare pentru menţinerea cerinţei din caietul de sarcini de la pct.3.7 (FT nr.1) şi pct.3.4 (FT nr.2), ce a fost socotită în mod just de Consiliu ca fiind una excesivă şi restrictivă.

Astfel, impunerea, prin caietul de sarcini, a unei alte cerinţe privitoare la prezentarea unei licenţe de utilizare a mărcii de conformitate, emisă de organismul de certificare/acreditare, prin care să se dovedească controlul producţiei, în condiţiile în care emitentul Ghidului de finanţare a considerat suficient, în acest sens, prezentarea certificatelor ENEC şi ENEC +, precum şi aplicarea marcajelor ce pe corpurile de iluminat, apare într-adevăr ca fiind excesivă, prin îndeplinirea acestei cerinţe suplimentare faţă de cea impusă prin Ghidul de finanţare, nefiind evidentă garantarea unei performanţe sporite a sistemului de iluminat .

Faţă de susţinerile reclamantei ce vizează modificarea de CNSC a cerinţei privind prezentarea unui certificat de conformitate, Curtea nu achiesează la susţinerile acesteia potrivit cărora Decizia CNSC ar cuprinde afirmaţii contradictorii, Consiliul dispunând pentru această cerinţă că nu sunt necesare certificate de conformitate, fiind suficientă declaraţia de conformitate, iar, în aceeaşi decizie, cu privire la o altă cerinţă, ar fi reţinut că demonstrarea conformităţii se face prin certificate ENEC şi ENEC+, care reprezintă tot certificate de conformitate.

Curtea apreciază că petenta a reiterat concluziile Consiliului în mod trunchiat şi scoase din context.

Astfel, CNSC a reţinut că, prin Ghidul de finanţare, la art.11, s-a stabilit că demonstrarea conformităţii echipamentelor se va realiza prin aplicarea marcajului CE în conformitate cu directivele europene în vigoare şi prin certificate ENEC şi ENEC+ sau prin rapoarte de testare emise de laboratoare acreditate, de organisme de certificare europene.

Aşadar, este suficient ca furnizorii echipamentelor să prezinte „declaraţia de conformitate emisă de producător din care să reiasă marcajul CE”, precum şi certificate ENEC ŞI ENEC+ sau rapoarte de testare.

Rezultă că această concluzie a CNSC nu vine în contradicţie cu cea de la punctul anterior, deoarece Consiliul nu exclude posibilitatea dovedirii conformităţii echipamentelor cu certificate ENEC ŞI ENEC+, ci o prevede doar ca pe o variantă alternativă, pe când la punctul anterior, prezentarea unei licenţe de utilizare a mărcii de conformitate a fost considerată o cerinţă suplimentară faţă de cea impusă prin Ghidul de finanţare, de prezentare a certificatelor ENEC ŞI ENEC+.

Criticile referitoare la eliminarea cerinţei privind referinţa „la nivel granular”sunt neîntemeiate.

Astfel, Consiliul a observat că sintagma „ nivel granular” nu reprezintă o referinţă tehnică corectă, întrucât această unitate de măsură nu poate fi cuantificată, datele pe care le doreşte achizitorul neputând fi, în nici un caz, măsurate în granule.

Curtea apreciază că susţinerea petentei în sensul că referinţa „la nivel granular” ar avea drept scop ca la generarea unui raport să existe posibilitatea de selectare doar a anumitor parametri ( necesari a fi vizualizaţi la un moment dat) şi nu a tuturor parametrilor pe care sistemul îi poate pune la dispoziţie, nu este de natură a combate concluziile anterior enunţate ale Consiliului.

Cu referire la cerinţa privind protocolul standardizat TALQ, criticile formulate de petentă faţă de modificarea dispusă de CNSC asupra specificaţiei tehnice, sunt în sensul că se limitează astfel numărul de ofertanţi, reducându-se numai la cei care ofertează echipamente ce deţin API standardizat TALQ, cerinţa formulată în Proiectul tehnic făcând referire la orice altă platformă /consorţiu/alianţă.

Faţă de cele reţinute de CNSC, petenta a precizat că tocmai interoperabilitatea cu alte sisteme „Smart City” şi „Smart Village” reprezintă şi scopul cerinţei formulate, aceasta fiind şi intenţia autorităţii publice locale, de a nu fi captivă unui singur furnizor de soluţii.

Or, decizia CNSC ar limita numărul soluţiilor potenţial a fi ofertate la cei 55 de producători membri ai consorţiului TALQ, având astfel un caracter restrictiv.

Curtea apreciază că susţinerile reclamantei sub acest aspect sunt lipsite de rigoare, aceasta neargumentând de ce eliminarea cerinţei privind protocolul standardizat TALQ ar avea un caracter restrictiv, în condiţiile în care, dimpotrivă, cerinţa a cărei eliminare din fişa tehnică s-a dispus – aceea ca producătorul sistemului să apară pe pagina de internet a consorţiului TALQ, în lista membrilor asociaţi- avea un caracter restrictiv.

Petenta a solicitat prin plângerea formulată, şi respingerea obligaţiei de plată a cheltuielilor generate de soluţionarea contestaţiei, susţinând, pe de o parte, lipsa culpei sale procesuale, iar pe de altă parte, cuantumul exagerat al cheltuielilor la care a fost obligată.

Curtea apreciază că, prin decizia contestată, CNSC a făcut aplicarea corectă a dispoziţiilor art.26 alin.9 din Legea nr.101/2016 coroborat cu art.451 alin.2 teza I din Codul de procedură civilă, prin admiterea contestaţiei, fiind dovedită implicit culpa autorităţii contractante în impunerea prin documentaţia de atribuire a unor condiţii restrictive, iar cuantumul cheltuielilor ocazionate de soluţionarea contestaţiei – de 4000 lei, conform facturii nr. 22/27.04.2023 a contractului nr. 3108540/2023 şi a ordinului de plată datat 25.05.2023 – nu apare ca fiind unul exagerat de mare faţă de complexitatea cauzei.

Întrucât prin prezenta decizie s-a respins plângerea formulată de autoritatea contractantă, în mod implicit a fost respinsă şi cererea de intervenţie accesorie formulată de C C SRL Iaşi, prin care se sprijină apărările petentei, conform art.61 alin.3 coroborat cu art.67 din Codul de procedură civilă.