Hotărâre nr. 222 din 12.10.2023

Prin cererea înregistrată sub nr. 2990/40/2021 la data de 23.12.2021, reclamanta KD a solicitat constatarea nulităţii Hotărârii AGA nr. 2 din data de 14.03.2017 emisă de societatea comercială pârâtă S.

S.R.L.

Dorohoi, întrucât hotărârea menționată a fost luată fără consimțământul său în calitatea sa de asociat și fără să semneze hotărârea AGA a cărei nulitate absolută o solicită, semnătura evidențiată în dreptul numelui său, fiind una falsă, făcută de o altă persoană și, pe cale de consecinţă, solicită ca instanța de judecată să dispună:

Anularea Hotărârii AGA nr. 9 din data de 14.03.2017 emisă de societatea comercială pârâtă S.

S.R.L.

Dorohoi prin care s-a constatat că societatea comercială pârâtă a obținut, pe anul 2016, un profit net în valoarea totală de 304.000 lei și s-a dispus repartizarea profitului înregistrat pe dividende, ca efect al constatării nulității absolute a acestor hotărâri.

Obligarea pârâtului asociat TR să restituie societății comerciale pârâte sumele de bani plătite de societatea comercială pârâtă, cu titlu de dividend pe anul 2016 ca urmare a emiterii Hotărârii AGA nr. 9/14.03.201 7 a cărei anulare o solicită prin prezentul demers juridic.

Obligarea, în solidar, a societăţii comerciale pârâte și a pârâtului asociat la plata sumei de 4.860 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul avocațial în sumă totală de 4.760 00 lei, conform Facturii Seria VMF și nr. 2000 din data de 29.05.2021, pentru suma de 2.380,00 lei și chitanță Seria V MF și Chitanţa nr. 1777 din data de 29.05.2021 privind plata acestei sume, respectiv factură Seria VMF și nr.2124 din data de 17. 12.2021 pentru suma de 2.380,00 lei și chitanța nr. 1872 din data de 17.12.2021 privind plata sumei menționate și taxa judiciară de timbru în sumă de 100,00 lei, conform dispozițiilor art. 452 și art. 453 din Codul de procedură civilă.

Prin sentinţa nr. 74/21.10.2022, Tribunalul Botoşani – Secţia a II-a civilă, în temeiul art.406 C.proc.civ. instanţa a luat act de renunţarea la judecată în contradictoriu cu pârâtul TR şi a cererii de obligarea în solidar a S.

SRL şi TR la restituire sume;

A respins excepţia lipsei calităţii procesual pasive a lui TR;

A decăzut reclamanta din dreptul de a modifica acţiunea;

A admis, în parte, cererea formulată de reclamanta KD, în contradictoriu cu pârâţii TR şi S. SRL Dorohoi, jud. Botoşani;

A constatat nulitatea Hotărârii AGA nr.9/14.03.2017 a S. SRL Dorohoi;

A obligat pârâta S. SRL la plata către reclamantă a sumei de 4.860 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, după reducerea onorariului de avocat.

La pronunțarea soluției, instanța de fond a reținut, în esență, faptul că prin cererea de chemare în judecată reclamanta KD a solicitat în contradictoriu cu pârâţii S.

SRL Dorohoi şi TR, constatarea nulităţii Hotărârii AGA nr. 2 din data de 14.03.2017 emisă de societatea comercială pârâtă S.

S.R.L.

Dorohoi, întrucât hotărârea menționată a fost luată fără consimțământul său în calitatea sa de asociat și fără să semneze hotărârea AGA a cărei nulitate absolută o solicită, semnătura evidențiată în dreptul numelui său, fiind una falsă, făcută de o altă persoană și obligarea pârâtului asociat TR să restituie societății comerciale pârâte sumele de bani plătite de societatea comercială pârâtă, cu titlu de dividend pe anul 2016 ca urmare a emiterii Hotărârii AGA nr. 9/14.03.201 7 a cărei anulare o solicită prin prezentul demers juridic, cu cheltuieli de judecată.

Ulterior, în termen legal, reclamanta şi-a modificat acţiunea în sensul că a solicitat constatarea nulităţii Hotărârii AGA nr. 9/14.03.2017 emisă de societatea comercială pârâtă S.

S.R.L.

Dorohoi, întrucât hotărârea menționată a fost luată cu neîndeplinirea procedurii de convocare prevăzute de dispozițiile art. 117 din Legea nr. 31/1990 a societăților comerciale şi întrucât profitul net menționat în conținutul acesteia este unul nereal.

S-a mai solicitat obligarea, în solidar, a societății comerciale pârâte S.

S.R.L.

Dorohoi și a pârâtului asociat TR să-i restituie, cu titlu de dividend pe anul 2016, sumele de bani cuvenite cu acest titlu, stabilite în baza unui raport de expertiză tehnică de specialitate în domeniul contabilitate, în calitatea sa de asociat în cadrul societății comerciale pârâte, cu o cotă de participare la beneficii și pierderi: 50%.

La data de 14.09.2022, reclamanta a înţeles să-şi modifice acţiunea, în sensul că înţelege să renunţe la judecata cererii în contradictoriu cu pârâtul TR şi la capătul de cerere prin care a solicitat obligarea în solidar a societăţii pârâte şi a pârâtului TR să restituie sumele de bani cuvenite cu titlu de dividend pe anul 2016.

De asemenea, a înţeles să-şi completeze acţiunea cu o nouă cerere prin care solicită obligarea pârâtei S.

SRL să procedeze prin administratorul acesteia, domnul T.V., la convocarea AGA în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti pronunţate de Tribunalul Botoşani în soluţionarea prezentei cauze, indicând şi ordinea de zi, iar în cazul în care administratorul societăţii nu convoacă adunarea generală să fie ea autorizată pentru convocare.

Faţă de cererile formulate, instanţa, în temeiul art. art.406 C.proc.civ. a luat act de renunţarea la judecată în contradictoriu cu pârâtul TR şi a cererii de obligarea în solidar a S. SRL şi TR la restituire sume.

Prin încheierea de şedinţă din data de 14.07.2022, ce face parte integrantă din prezenta, instanţa a soluţionat excepţiile invocate prin întâmpinare de către pârâţi în sensul respingerii: excepţiei lipsei de interes, a excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune pentru cererea în constatarea nulităţii Hotărârii AGA nr.9/14.03.2017 a S.

SRL Dorohoi şi a excepţiei lipsei calităţii procesuale active.

Dat fiind renunţarea la judecată în contradictoriu cu pârâtul TR şi faptul că instanţa a luat act de această renunţare, iar excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului TR a fost respinsă ca fiind rămasă fără obiect.

Potrivit dispoziţiilor art.204 alin.1 şi 2 C.proc.civ. modificarea cererii, sub sancţiunea decăderii, poate fi făcută numai până la primul termen de judecată la care acesta este legal citat sau dacă părţile şi-au dat acordul expres în acest sens.

Întrucât în cauză nu există acordul pârâtei la modificarea cererii, iar primul termen de judecată la care reclamanta a fost legal citată a fost cel din 20.04.2022, completarea la acţiune din data de 14.09.2022 a fost făcută peste termenul legal, instanţa de fond a dispus decăderea din dreptul de a modifica acţiunea.

Prin cererea formulată şi modificată s-a solicitat şi constatarea nulităţii Hotărârii AGA nr. 9/14.03.2017 emisă de societatea comercială pârâtă S.

S.R.L.

Dorohoi, întrucât hotărârea menționată a fost luată cu neîndeplinirea procedurii de convocare prevăzute de dispozițiile art. 117 din Legea nr. 31/1990 a societăților comerciale şi întrucât profitul net menționat în conținutul acesteia este unul nereal.

Referitor la modalitatea în care a fost realizată convocarea asociaţilor pentru adunarea generală din data de 14.03.2017,prima instanță a reținut în analiza excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune faptul că : „motivul de nulitate invocat, lipsa convocării pentru această adunare generală a reclamantei fiind dat.

La solicitarea instanţei de a se prezenta convocatorul pentru adunarea generală din data de 14.03.2017 pentru asociata KD şi dovada de comunicare a acestui convocator, reprezentantul pârâţilor a afirmat că asociata a fost reprezentată în adunarea generală de mandatarul acesteia, numitul Tarînt Vasile.

Or, analizând procura acordată acestuia, fila 64 dosar, se poate observa că aceasta a fost dată numai pentru actele de administrare ale societăţii şi nu şi pentru reprezentarea asociatei în relaţiile cu ceilalţi asociaţi sau cu societatea.

Aşadar, nu s-a făcut dovada convocării reclamantei pentru adunarea generală a asociaţilor din data de 14.03.2017, hotărârea fiind luată cu neîndeplinirea procedurii de convocare prevăzute de art.117 din Legea nr.31/1990”.

De altfel, potrivit art.117 din Legea nr.31/1990 convocarea adunării generale ar fi trebuit să fie realizată prin publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi în unul dintre ziarele de largă răspândire din localitatea în care se află sediul societăţii sau din cea mai apropiată localitate sau, potrivit alin.2, şi numai prin scrisoare recomandată .... expediată cu cel puţin 30 de zile înainte de data ţinerii adunării...”, or, în acest caz, potrivit precizărilor de la fila 100, nu a existat o convocare a adunării generale a asociaţilor, nici proces verbal al şedinţei, convocarea a fost verbală.

În aceste circumstanțe, prima instanță a constatat că Hotărârea AGA a S.

SRL din data de 14.03.2017 este nelegală, încasarea dividendelor de către reclamantă neacoperind nelegalitatea convocării, în condițiile în care reclamanta nu a fost prezentă şi nu şi-a putut exprima punctul de vedere faţă de ordinea de zi.

În temeiul art.132 din Legea nr.31/1990, instanţa de fond a constatat nulitatea Hotărârii AGA nr.9/14.03.2017 a S. SRL Dorohoi.

Faţă de dispoziţiile art.453 Cod procedură civilă și dat fiind renunţarea la judecată a cererii de obligare la plata dividendelor şi a celei de restituire a acestora, sumele de 6645 lei şi 3980 lei achitate cu titlu de taxă judiciară de timbru aferente acestor cereri nu vor fi acordate şi cum instanţa în aceste condiții s-a pronunțat doar asupra cererii de constatare a nulităţii hotărârii a dispus ca şi onorariul de avocat solicitat să fie redus, pârâta fiind obligată la plata doar a sumei de 4.860 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel apelanta – pârâtă SOCIETATEA S.

SRL Dorohoi, jud.

Botoşani, prin Cabinet Avocat ”T”, prin care a solicitat schimbarea în tot a acestor hotărâri în sensul respingerii acţiunii şi admiterii excepţiilor invocate.

A făcut referire la dispozițiile art. 32 alin. 1 lit. d) și art. 33 Cod procedură civilă și a menționat faptul că, în cauză, nu sunt îndeplinite aceste cerinţe, reclamanta nejustificând existenţa unui interes determinat, personal şi actual, a unui folos practic concret şi personal din moment ce, dividendele repartizate prin Hotărârea A.G.A. nr. 9/2017 în sumă de 143.678 lei i-au fost plătite în contul său la data de 29 iunie 2017, iar nulitatea hotărâri ar avea ca efect şi obligarea reclamantei, într-un litigiu ulterior, la restituirea sumei încasate cu titlu de dividende

Menționează, de asemenea, că dispoziţiile art. 32, 33 şi 36 C. proc. civ. sunt aplicabile cauzei, acestea reglementând condiţiile de exerciţiu ale acţiunii civile, inclusiv ale acţiunilor în constatarea nulităţii hotărârii adunării generale ale societăţilor, formulate conform art. 132 şi 196 din Legea nr. 31/1990.

Stabilirea existenţei unui motiv de nulitate absolută în sensul dispoziţiilor art. 132 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 nu este suficientă pentru declararea nulităţii absolute a Hotărârii A.G.A. fiind necesar ca asociatul care critică hotărârea să justifice şi interesul de a o ataca.

Hotărârea A.G.A. prin care s-au distribuit dividende către asociaţi nu lezează drepturile reclamantei, chiar dacă nu a fost prezentă Ia adoptarea hotărârii, din moment ce dividendele repartizate au fost încasate de aceasta.

În toate cazurile nulitatea absolută poate fi invocată numai de cel care are un interes juridiceşte ocrotit, în strânsă legătură cu cauza nulităţii.

Prin urmare nu este suficient numai simplul interes care ar rezulta din existenţa unui motiv de nulitate a actului ci trebuie ca interesul să fie ocrotit de lege, în sensul că trebuie îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 33 C. proc. civ.

Face referire la decizia nr. 110/2016 pronunțată de I.C.C.J., secţia I civilă, prin care s-a reținut că : „Interesul ca o condiţie de exercitare a acţiunii civile, reprezintă folosul practic urmărit de o parte prin declanşarea procedurii judiciare".

În acest sens, subliniază faptul că folosul practic urmărit de reclamantă este inexistent în contextul în care dividendele repartizate prin Hotărârea A.G.A. au fost încasate conform extrasului bancar existent la dosar, iar nulitatea hotărârii invocată de aceasta ar presupune şi obligarea reclamantei la restituire, chiar dacă în prezenta cauză nu a solicitat şi repunerea în situaţia anterioară.

Consideră că trebuie aplicate dispoziţiile art. 40 C. proc. civ. conform cărora în cazul lipsei interesului „instanţa va respinge cererea ... ca fiind făcută de o persoană ... lipsită de interes"'.

Pentru aceste motive se impune admiterea excepţie lipsei de interes.

În continuare, arată că Hotărârea A.G.A. nr. 9/14 martie 2017 a fost adoptată de societate în temeiul dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 31/1990 privind distribuirea dividendelor către asociaţi proporţional cu cota de participare la capital, astfel că această dispoziţie ocroteşte interesele particulare ale asociaţilor şi nu un interes general.

În acest context faptul că Hotărârea A.G.A. este adoptată în lipsa unui asociat neconvocat în condiţiile prevăzute de lege nu atrage sancţiunea nulităţii absolute, ci a nulităţii relative care trebuie invocată în termenul prevăzut de art. 132 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 de cel care justifică un interes personal serios şi legitim, sens în care face referire la dispozițiile art. 196 din Legea nr. 31/1990.

Referitor la dreptul de a ataca, dispoziţiile art. 132 alin. 2 prevăd că hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate „de oricare dintre acţionarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra".

În cauză, contrar opiniei primei instanţe, reclamanta a fost reprezentată în adunarea generală prin reprezentantul ei convenţional, Tarînt Vasile în baza procurii dată de reclamantă la data de 12 noiembrie 2010 conform căreia „KD ... asociată a S.C.

S.

SRL ... împuternicesc ...pe T.V. ...sa mă reprezinte ... în faţa oricărei persoane fizice sau juridice (de drept public sau privat), semnând în mod valabil pentru mine".

Hotărârea AGA nr. 9/14.03.2017 a fost adoptată în prezenţa reprezentantului reclamantei care nu a votat contra acesteia.

În aceste circumstanțe, apreciază că reclamanta nu are calitate procesuală activă din moment ce a participat la adunarea generală prin reprezentantul ei convenţional, iar hotărârea a fost adoptată şi prin voinţa exprimată de acesta.

Din aceleaşi dispoziţii ale art. 196 din Legea nr. 31/1990 rezultă că termenul de 15 zile pentru atacarea hotărârii asociaţilor curge de la data la care asociatul a luat cunoştinţă de hotărârea adunării generale pe care o atacă.

Nicio dispoziţie a Legii nr. 31/1990 nu prevede că hotărârea adunării generale în cazul societăţilor cu răspundere limitată de publică în Monitorul Oficial, iar termenul de atacare a hotărârii ar curge de la această publicare.

Este evident că sub aspectul momentului de la care curge termenul de 15 zile pentru atacarea hotărârii adunării generale, dispoziţiile art. 196 din Legea nr. 31/1990 derogă de la cele ale art. 132 alin. 2.

Aşadar, în cazul societăţilor cu răspundere limitată, acest termen curge de la data luării hotărârii pentru asociaţii prezenţi personal sau prin reprezentare şi care au votat contra şi au solicitat să se însereze votul lor în

Cum în cauză reclamanta a fost reprezentată în adunarea generală prin reprezentantul său convenţional, termenul pentru atacarea hotărârii AGA nr. 9/2017 curge de la dat adoptării acesteia, respectiv 14 martie 2017, astfel încât este dată şi excepţia prescripţiei dreptului la acţiune.

Solicită să se rețină că în ipoteza în care s-ar considera că reclamanta nu ar fi fost reprezentată, termenul curge de la data la are a luat la cunoştinţă de hotărâre, respectiv 29 iunie 2017 când a încasat dividendele în sumă de 143.678 lei.

Extrasul de cont bancar depus chiar de reclamantă menţionează ... „S.C.

S. ... dividende ... conform Hotărârii A.G.A.

Aşadar cel mai târziu, de la această dată curge termenul de prescripţie a dreptului la acţiune, prevăzut de art. 132 alin. 2 din Legea nr. 31/1990.

Pe de altă parte încasarea dividendelor repartizate prin Hotărârea A.G.A. atacată constituie un act de ratificare a acestei hotărâri

Pentru aceste motive a solicitat admiterea apelului, cu obligarea reclamantei şi la plata cheltuielilor de judecată.

Prin întâmpinare, intimata – reclamantă KD, prin Cabinet de Avocat V.

M.

F. a solicitat respingerea cererii de apel formulată de apelanta S.

S.R.L.

DOROHOI, judeţul Botoşani, reprezentată legal prin administrator T.V. împotriva încheierii din data de 14.07.2022 şi împotriva sentinţei civile nr. 74 din data de 21.10.2022, pronunţate de Tribunalul Botoșani ca fiind nefondată, înlăturarea motivelor de fapt evidenţiate în cererea de apel şi a apărărilor invocate în susţinerea demersului juridic formulat de către pârâta-apelantă mai sus menţionată, ca fiind neîntemeiate şi, pe cale de consecinţă, solicită menţinerea, ca temeinică şi legală, a hotărârilor judecătoreşti atacate, atât cu privire la motivele pe care se sprijină cât şi cu privire la dispoziţiile hotărârilor judecătoreşti atacate, instanţa de fond pronunţând cele două hotărâri atacate cu prezentul apel, în strânsă concordantă cu probatoriul administrat de către reclamantă în prezenta cauză şi în concordanţă cu prevederile art. 62 aliniat ( 2) şi aliniat (5), art. 117, art. 132 aliniat (3) şi art. 136 indice 1 din Legea nr. 31/1990, actualizată, a societăţilor comerciale.

Totodată, în temeiul dispoziţiilor art. 451 din Codul de procedură civilă, a solicitat obligarea pârâtei - apelante la plata sumei de 5.950,00 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu avocaţial, în conformitate cu prevederile art. 452 şi art. 453 din Codul de procedură civilă.

A învederat faptul că demersul judiciar prin care a solicitat să se dispună constatarea nulităţii Hotărârii AGA Nr. 9 din data de 14.03.2017 emisă de societatea comercială pârâtă S.

S.R.L.

Dorohoi, întrucâ hotărârea menţionată a fost luată cu neîndeplinirea procedurii de convocare prevăzute de dispoziţiile art. 117 din Legea nr. 31/1990, actualizată a societăţilor comerciale, fără consimţământul reclamantei şi fără ca aceasta să fie prezentă şi să semneze hotărârea menţionată, că, în calitate de asociat în cadrul societăţii comerciale pârâte, are o cotă de participare la beneficii şi pierderi: 50% / 50%.

Prin încheierea de şedinţă din data de 14 iulie 2022, Tribunalul Botoșani a respins excepţiih procesuale invocate de societatea comercială pârâtă, ca fiind nefondate.

Excepţia lipsei calității procesuale active a reclamantei - intimate a fost respinsă de instanţa de fond întrucât a constatat că are calitatea procesuală activă în cererea de constatare a nulităţii Hotărârii AGA Nr. 9/14.03.2017, motivat de faptul că este asociatul societăţi comerciale pârâte S.

S.R.L.

Dorohoi, iar prin respectiva hotărârea s-a dispus repartizarea profitului aferent anului financiar 2016 pe dividende şi data până la care acestea vor fi achitate, aşa încât justifică calitate procesuală activă în promovarea demersului juridic înregistrat sub nr 2990/40/2021.

Excepţia lipsei de interes a reclamantei - intimate în promovarea prezentei cereri de chemare în judecată a fost respinsă de instanţa de fond, motivat de faptul că este asociatul societăţii comerciale pârâte S.

S.R.L.

Dorohoi, iar prin respectiva hotărârea s-a dispus repartizarea profitului aferent anului financiar 2016 pe dividende şi data până la care acestea vor fi achitate, aşa încât justifică un interes legitim și actual în promovarea demersului juridi» înregistrat sub nr. 2990/40/2021.

Excepţia prescripţiei dreptului material la acţiunea în constatarea nulităţii absolute a Hotărârii AGA Nr. 9/14.03.20217 a reclamantei - intimate în promovarea cererii de chemare în judecată a fost respinsă de instanţa de fond apreciind că sunt incidente dispoziţiile art. 132 al.iniat (3) din Legea 31/1990, actualizată a societăţilor comerciale, întrucât din verificările efectuate s-a constat că administratorul societăţii comerciale pârâte nu a făcut dovada convocării reclamantei - intimate pentru adunarea generală a a asociaţilor din data de 14.03.20217, hotărârea fiind luată cu neîndeplinirea procedurii de convocare prevăzute de art. 117 din Legea Nr 31/1900, actualizată a societăţilor comerciale.

Apreciază că, în cauză, excepţiile invocate de pârâta - apelantă S.

S.R.L., reprezentată legal prin administrator T.V. sunt nefondate, motive pentru care solicită ca instanţa de apel să dispună respingerea acestora, cu consecinţa menținerii dispoziţiilor hotărârilor judecătoreşti atacate, întrucât, aşa cum a constatat şi instanţa de fond, reclamantă - intimată are calitatea procesuală activă în cererea de constatare a nulităţii Hotărârii AGA nr. 9/14.03.2017/

Prin Hotărârea AGA S.

S.R.L. nr. 9 din data de 14.03.2017, se menţionează că asociaţii societăţii comerciale pârâte, reuniţi la data de 15.03.2017, în cvorum reprezentând 100% din capitalul social, la sediul societăţii situat în Municipiul Dorohoi, fiind îndeplinite formalităţile de convocare în conformitate cu prevederile art. 17 din actul constitutiv, coroborate cu prevederile art. 195 din Legea nr. 31/1990, actualizată, a societăţilor comerciale au constatat că pe anul fiscal 2016 societatea comercială S.

S.R.L. a obţinut un profit net semnificativ, fără pierderi, în valoare totală de 304.000.00 lei astfel încât întreaga valoare să fie repartizată pe dividende, situație nereală, întrucât înscrisurile ataşate la dosarul cauzei cu ocazia cercetării judecătoreşti efectuate în faţa instanţei de fond, confirmă această stare de fapt.

În aceste condiții nu a putut să-și exprime un punct de vedere cu privire la ordinea de zi față de actele financiar contabile ale societăţii, faţă de realitatea veniturilor şi faţă de realitate cheltuielilor efectuate de societatea comercială pârâtă pe exerciţiul financiar 2016, mai ales că acest drept este consacrat şi prin art. 19 aliniat 2 din actul constitutiv al societăţii comerciale pârâte, astfel încât, prin înregistrarea demersului juridic nr. 2990/40/2021, justifică, pe deplin, calitate procesuală activă, motiv pentru care solicită respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale active formulate de societatea comercială pârâtă ca fiind nefondată.

Excepţia lipsei de interes este, de asemenea, nefondată, sens în care se impune respingerea acesteia, întrucât, aşa cum a constatat şi instanţa de fond, are calitatea procesuală activă în cererea de constatare a nulităţii Hotărârii AGA Nr. 9/14.03.2017.

Pe de altă parte, aşa cum a arătat, nu a fost prezentă la adoptarea hotărârii adunării generale a asociaţilor din data de 14 martie 2017, nu a fost nici reprezentată legal la această adunare, întrucât procura acordată administratorului T.V. a fost dată numai pentru administrarea societăţii şi nu pentru reprezentarea ei în relaţiile cu ceilalţi asociaţi sau cu societatea, acest fapt fiind evidenţiat şi în conţinutul art. 19 din Actul Constitutiv, pe care îl citează.

Pentru aceste motive justifică un interes juridic legal în înregistrarea acţiunii de constatare a nulităţii absolute a Hotărârii AGA nr. 9 din 14.03.20217, context în care solicită respingerea excepţiei lipsei de interes formulate de societatea comercială pârâtă ca fiind nefondată.

Excepţia prescripţiei dreptului material la acţiunea în constatarea nulităţii absolute a Hotărârii AGA Nr. 9/14.03.20217 a reclamantei - intimate în promovarea prezentei cereri de chemare în judecată este, la fel, nefondată, argumentul juridic constituind dispoziţiile art. 132 aliniat (3) din Legea 31/1990, actualizată a societăţilor comerciale pe care îl citează.

În acest context menţionează faptul că, din verificările efectuate cu ocazia cercetării judecătoreşti în faţa instanţei de fond, s-a constat că administratorul societăţii comerciale pârâte nu a făcut dovada convocării sale pentru adunarea generală a asociaţilor din data de 14.03.20217, hotărârea fiind luată cu neîndeplinirea procedurii de convocare prevăzute de art. 117 din Legea nr. 31/1900, actualizată a societăţilor comerciale, împrejurare care atrage nulitatea absolută a hotărârii adunării generale a asociaţilor.

Având in vedere faptul că dreptul său de a formula o cerere de constatare nulitate hotărâre AGA este imprescriptibil, solicită respingerea excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune formulate de societatea comercială pârâtă ca nefondată.

Pe fondul cauzei, societatea comercială pârâtă nu evidenţiază nici o critică adusă hotărârii judecătoreşti atacate, motivele de apel cu referire la excepţiile procesuale menţionate nu au nimic comun cu obiectul cauzei dedus judecăţii, reprezentând doar o apărare.

A menţionat faptul că, din înscrisurile pe care le deţine, respectiv un extras de cont de la BRD - GSG Timişoara, obţinut la data de 05.10.2021, rezultă că la data de 29.06 2017 ar fi retras, în numerar, de la ghişeul băncii comerciale, suma de 143.678.00 lei, sumă ce ar fi fost plătită de societatea comercială pârâtă cu titlu de dividende, fără să cunoască pentru care an s-a acordat, fără să cunoască dacă din veniturile societăţii comerciale pârâte sau ca urmare a plăţii dividendelor efectuate de S.C.

S.

S.

S.R.L.

Dorohoi - societate comercială care are ca asociat persoana juridică S.

S.R.L.- şi nici dacă această sumă reprezintă contravaloarea dividendului repartizat către ea ca urmare a veniturilor obţinute de societatea comercială pârâtă pe anul 2016.

Totodată, a învederat faptul că la data de 29.06.2017 a retras suma menţionată, însă în ziua următoare - 30.06.2017 - pârâtul asociat TR s-a prezentat la locuinţa sa din Moşniţa Nouă, strada Agricultorilor Nr.21, judeţul Timiş căruia, la insistenţele acestuia, i-a restituit banii ridicaţi, în sumă de 143.678,00 lei, întrucât a susţinut că are nevoie de ei pentru societate fără să-i dea amănunte.

Pentru aceste motive a solicitat respingerea cererii de apel formulate de pârâta - apelantă S.

S.R.L. reprezentată legal prin administrator T.

V. ca nefondată şi menţinerea ca fiind temeinice și legale, atât încheierea din şedinţa publică din data de 14 iulie 2022 cât şi sentinţei civile nr. 74 din data de 21 octombrie 2022, pronunţate de Tribunalul Botoșani.

Cu cheltuieli de judecată în sumă de 5.950,00 lei reprezentând onorariu avocat în apel conform documentelor anexate.

În drept, invocă prevederile art. 205, art. 292 , art. 411 aliniat (1), pct. 2, art. 451, art. 452, art. 453. art. 470 aliniat (1), litera c) şi d), art. 478 şi art. 480 aliniat (1) din Codul de procedură civilă.

În cauză, instanța de apel a încuviințat şi administrat proba cu înscrisuri.

Examinând apelul de faţă, prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului, a considerentelor sentinţei atacate şi a criticilor formulate, conform art. 476 alin. 2 C.proc.civ., care consacră efectul devolutiv al prezentei căi de atac, Curtea reţine următoarele:

Apelanta – pârâtă solicitat, în esență, schimbarea în tot a hotărârii în sensul respingerii acţiunii şi admiterii excepţiilor invocate.

Apelul este neîntemeiat.

Conform dispozițiilor art. 479 alin. 1 C.proc.civ. „Instanța de apel va verifica în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță”.

Cu titlu prealabil, Curtea învederează că prima instanță a stabilit, în mod corect, situația de fapt, respectiv că prin Hotărârea Adunării generale a asociaţilor S.

S.R.L.

Dorohoi nr. 9 din data de 14.03.2017 s-a decis, cu unanimitate de voturi, repartizarea profitului aferent anului 2016 în valoare totală de 304.000 lei pe dividende care se vor repartiza după data depunerii bilanțului pe 2016, adică la data de 31.03.2017.

Curtea remarcă faptul că instanța de fond a realizat o interpretare judicioasă a dispozițiilor legale incidente- art. 132, art.195, 196 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale - raportat la situația de fapt conturată în speță.

Potrivit art. 132 alin. 1-3 din Legea nr. 31/1990 (1) Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acţionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. (2) Hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței. (3) Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acțiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată și de orice persoană interesată.

Art.195 alin.3 din același act normativ stipulează: convocarea adunării se va face în forma prevăzută în actul constitutiv, iar în lipsa unei dispoziții speciale, prin scrisoare recomandată, cu cel puțin 10 zile înainte de ziua fixată pentru ținerea acesteia, arătându-se ordinea de zi.

De asemenea, art. 196 din Legea nr. 31/1990 statuează: Dispoziţiile prevăzute pentru societăţile pe acţiuni, în ce priveşte dreptul de a ataca hotărârile adunării generale, se aplică şi societăţilor cu răspundere limitată, termenul de 15 zile prevăzut la art. 132 alin. (2) urmând să curgă de la data la care asociatul a luat cunoştinţă de hotărârea adunării generale pe care o atacă.

În dezvoltarea motivelor de apel, apelanta – pârâtă a arătat, în esență, că, în mod greșit, prima instanță a admis acţiunea formulată, respingând excepţia lipsei de interes, excepţia prescripţiei dreptului la acţiune pentru cererea în constatarea nulităţii Hotărârii AGA nr.9/14.03.2017 a S.

SRL Dorohoi şi excepţia lipsei calităţii procesuale active.

Înainte de a se apleca asupra criticilor formulate în apel, Curtea consideră că se impune stabilirea caracterului sancțiunii incidente în cauză- nulitatea absolută sau relativă- raportat la motivele invocate de parte prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, aspect esențial pentru determinarea legalității soluției pronunțate de prima instanță, din perspectiva particularităților de regim juridic ale nulității absolute sau relative ca sancțiune pentru actele juridice (persoana îndreptățită să invoce nulitatea, termenul de invocare, posibilitatea confirmării).

Prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, reclamanta a solicitat constatarea nulităţii absolute a Hotărârii AGA nr. 9 din data de 14.03.2017 emisă de societatea comercială pârâtă S.

S.R.L.

Dorohoi, întrucât hotărârea menționată a fost luată fără consimțământul său în calitatea sa de asociat, fără să semneze hotărârea AGA, cu neîndeplinirea procedurii de convocare prevăzute de dispozițiile art. 117 din Legea nr. 31/1990 a societăților comerciale şi întrucât profitul net menționat în conținutul acesteia este unul nereal.

Dintre acestea, motivele privind inexistența consimțământului asociatului, precum și neîndeplinirea procedurii de convocare a adunării generale a asociaților prevăzute de lege constituie, așa cum a reținut și instanța de fond, motive de nulitate absolută.

De precizat că, deși prima instanță s-a referit la dispozițiile art. 117 din Legea nr. 31/1990, ce reprezintă dreptul comun în materia convocării adunării generale, în cauză, sunt incidente prevederile art.195 din Legea nr. 31/1990 normă specială, derogatorie, aplicabilă în privința societăților comerciale cu răspundere limitată.

Aspectul de mai sus, însă, nu este de natură a atrage nelegalitatea hotărârii pronunțate în contextul în care, indiferent de procedura concretă de convocare, sancțiunea pentru neîndeplinirea acesteia este tot nulitatea absolută, deci neputându-se reține o vătămare a drepturilor procesuale ale părții.

Cu privire la nelegala convocare a adunării generale în care a fost adoptată Hotărârea AGA nr. 9 din data de 14.03.2017 Curtea învederează faptul că, atât practica, dar și doctrina, au statuat că hotărârea A.G.A. luată cu nelegala convocare este nulă absolut pentru lipsa consimțământului acționarilor/asociaților care nu au fost prezenți în cadrul adunării chiar din cauza neîndeplinirii procedurii convocării.

Nerespectarea dispozițiilor privind legala convocare a acționarilor/asociaților determină nelegalitatea ședinței A.G.A., hotărârea luată în aceste condiții fiind nulă.

Totodată, Curtea subliniază că scopul convocării este acela de a-i informa pe acționari/asociați de întrunirea A.G.A., astfel încât aceștia sa-si poată exercita dreptul de vot în cadrul ședinței, cu consecința adoptării unei hotărâri care să reprezinte voința societară.

Respectarea cerințelor de ordin procedural privind convocarea adunării generale a acționarilor/asociaților este destinată sa asigure informarea prealabilă, într-un termen rezonabil, a acestora despre ținerea adunării.

În literatura de specialitate s-a arătat ca majoritatea normelor care reglementează formarea voinței sociale în cadrul adunării generale sunt de ordine publică, deoarece ele protejează în același timp atât pe acționari, cat și creditul general.

Voința socială este o ficțiune juridică, iar pentru ca aceasta să se poată forma, în cadrul A.G.A., este necesar sa fie respectate toate prevederile legale în legătură cu convocarea și desfășurarea adunării.

În caz de nerespectare a dispozițiilor privind convocarea "adunarea generală este viciată prin lipsa totală a consimțământului acționarilor/asociaților cu drept de participare.

Or, lipsa consimțământului la încheierea oricărui act juridic atrage nulitatea absolută a acestuia".

În același sens, doctrina retine: "deoarece convocarea, fiind o formalitate substanțială în opera de elaborare a voinței colective a acționarilor, exprimata prin hotărâre, lipsa acestei convocări face ca adunarea să nu existe ca organ de formare și exprimare a acelei voințe colective, iar hotărârea luată de o astfel de adunare este lovită de nulitate absolută".

Așadar, Hotărârea A.G.A. luată cu nelegala convocare este nulă absolut pentru lipsa consimțământului acționarilor/asociaților care nu au fost prezenți în cadrul adunării chiar din cauza neîndeplinirii procedurii convocării, ceea ce a atras imposibilitatea formării voinței sociale.

Or, aceasta este situația, în speță, întrucât, potrivit precizărilor de la fila 100 ds. fond ale apelantei – pârâte, nu a existat o convocare a adunării generale a asociaţilor, nici proces verbal al şedinţei, convocarea fiind una verbală.

Apelanta – pârâtă a invocat că, la adoptarea Hotărârii AGA nr. 9 din data de 14.03.2017, au fost prezenți asociatul TR deținând 50% din capitalul social și asociatul KD deținând 50% din capitalul social reprezentată de mandatarul acesteia, numitul Tarînt Vasile.

Contrar susținerilor apelantei – pârâte, Curtea consideră că prevederile art. 121 din Legea 31/1990, conform cărora:,, acționarii reprezentând întreg capitalul social vor putea, dacă nici unul dintre ei nu se opune, să țină o adunare generală și să ia orice hotărâre de competența adunării, fără respectarea formalităților cerute pentru convocarea ei,, nu sunt aplicabile.

Curtea concordă cu opinia instanței de fond în sensul că procura acordată numitului Tarînt Vasile, (fila 64 dosar fond), a fost dată numai pentru actele de administrare ale societăţii şi nu şi pentru reprezentarea asociatei în cadrul adunărilor generale.

Că este așa, reiese și din dispozițiile art. 125 alin.1 și 3 din Legea nr. 31/1990 care prevăd: 1) Acţionarii pot participa şi vota în adunarea generală prin reprezentare, în baza unei împuterniciri acordate pentru respectiva adunare generală. (3) Procurile vor fi depuse în original cu 48 de ore înainte de adunare sau în termenul prevăzut de actul constitutiv, sub sancţiunea pierderii exerciţiului dreptului de vot în acea adunare.

Procurile vor fi reţinute de societate, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal.

Însă, procura dată de reclamantă, la data de 12 noiembrie 2010 (cu 7 ani înainte de data adunării), numitului T.V. este una generală dispunând „KD ... asociată a S.C.

S.

SRL ... împuternicesc ...pe T.

V. ...sa mă reprezinte ... în faţa oricărei persoane fizice sau juridice (de drept public sau privat), semnând în mod valabil pentru mine.

În vederea îndeplinirii mandatului de administrare mă va reprezenta în operațiunile bancare, va controla întreaga activitate economico-financiar-contabilă, mă va reprezenta la încheierea de noi contracte, va rezilia contractele vechi în vedere îndeplinirii obiectului de activitate, va semna pentru și în numele meu orice act adițional al societății, va administra societatea cu puteri depline".

Cerința redactării unei procuri speciale și nu a unei generale trebuie să fie reținută fiind justificată atât de specificul reprezentării în această materie (participarea la formarea voinței sociale presupune cunoașterea în prealabil a ordinii de zi și informațiilor aferente, acestea schimbându-se de la o adunare la alta), cât și de prevederile art. 125 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 referitoare la termenul de depunere al procurii (48 de ore înainte de adunare).

Mai mult, dispozițiile art. 125 alin.5 din Legea nr. 31/1990 prevăd: (5) Membrii consiliului de administraţie, directorii, respectiv membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere, ori funcţionarii societăţii nu îi pot reprezenta pe acţionari, sub sancţiunea nulităţii hotărârii, dacă, fără votul acestora, nu s-ar fi obţinut majoritatea cerută.

Prin urmare, cum fără votul asociatei KD, ”reprezentată” prin mandatarul acesteia, administratorul statutar T.

V. (potrivit datelor ONRC f. 31 ds. fond), nu se putea obține majoritatea cerută de lege pentru adoptatea hotărârii AGA este evident că nu se poate reține că asociata KD a fost prezentă, prin reprezentare, în cadrul adunării generale din data de 14.03.2017.

Aşadar, cum nu s-a făcut dovada convocării intimatei-reclamante pentru adunarea generală a asociaţilor din data de 14.03.2017, hotărârea fiind luată cu neîndeplinirea procedurii de convocare prevăzute de art.195 din Legea nr.31/1990 și în lipsa consimțământului asociatei KD, ceea ce determină lipsa formării voinței sociale, sancțiunea care intervine este nulitatea absolută a Hotărârii AGA adoptată în această modalitate.

Procedând la examinarea primului motiv de apel, respectiv că, în mod nelegal, a reţinut prima instanţă că, intimata-reclamantă justifică existenţa unui interes determinat, personal şi actual, a unui folos practic concret şi personal din moment ce, dividendele repartizate prin Hotărârea A.G.A. nr. 9/2017 în sumă de 143.678 lei i-au fost plătite în contul său la data de 29 iunie 2017, Curtea constată că motivul este nefondat.

Doctrina și jurisprudența au consacrat caracterul social al acțiunii în nulitate întemeiată pe prevederile art. 132 din Legea nr. 31/1990, o astfel de acțiune fiind promovată în interesul societății și al acționarilor/asociaților, și nu în vederea valorificării unui interes personal.

Potrivit opiniei tradiționale în materie, acțiunea asociatului de a ataca hotărârile adunării generale care încalcă legea sau dispozițiile statutare nu este o acțiune individuală, ci este o acțiune socială, bazată pe interesul colectiv al societății, fiind exercitată exclusiv în folosul societății și al asociaților, iar nu pentru valorificarea unui interes personal.

Datorită acestui caracter, asociatului nu i se poate pretinde dovada unui interes personal, deoarece acest interes se impune a exista doar în acțiuni cu caracter individual, nu și în acțiunile cu caracter social.

Interesul derivă din chiar calitatea de asociat, fiind justificat de necesitatea de a nu fi menținute hotărâri AGA contrare legii și actului constitutiv și care nu exprimă voința socială.

În consecință, în speță, interesul intimatei reclamante KD de a ataca hotărârea adunării generale a asociaților este probat prin prisma calității sale de asociat în cadrul societății S.

S.R.L.

Dorohoi în care deține 50% din capitalul social, astfel cum rezultă din actul constitutiv al societății și furnizarea de informații nr. 234434/26.03.2021 emisă de ONRC (f. 24, 31 ds. fond).

Referitor la legitimitatea interesului, Curtea reține, în primul rând, că dorința manifestă a intimatei reclamante de respectare a legii și a prevederilor actului constitutiv în convocarea și desfășurarea adunărilor generale ale asociaților susține legitimitatea demersului în justiție.

În al doilea rând, interesul legitim al asociatei KD de a ataca cu acțiune în anulare hotărârea AGA este circumstanțiat de lege, în art. 132 alin.2 din Legea nr. 31/1990, care instituie condiția de a nu fi luat parte la adunarea generală.

Or, această condiție este întrunită, așa cum s-a reliefat mai sus, în cadrul prezentei decizii.

Cât despre faptul că folosul practic urmărit de intimata-reclamantă este inexistent în contextul în care dividendele repartizate prin Hotărârea A.G.A. au fost încasate conform extrasului bancar existent la dosar, Curtea subliniază că argumentul apelantei – pârâte va fi înlăturat dat fiind că unul dintre motivele de nelegalitate invocate de asociatul KD se referă la împrejurarea că profitul net menționat în conținutul Hotărârii AGA nr. 9 din data de 14.03.2017 este unul nereal, fiind greșit stabilit.

De asemenea, din acest punct de vedere, Curtea nu va putea da eficiență nici apărărilor apelantei – pârâte referitoare la împrejurarea că încasarea dividendelor repartizate prin Hotărârea A.G.A. atacată constituie un act de ”ratificare” a acestei hotărâri și, pe cale de consecință, ar fi afectat interesul de a o ataca.

Având în vedere că intimata- reclamantă solicită constatarea nulității absolute a Hotărârii AGA nr. 9 din data de 14.03.2017 pentru nelegalitatea convocării, iar nelegala convocare a adunării generale a asociaților constituie un motiv de nulitate absolută a hotărârii adunării generale, acoperirea acesteia nu este permisă, nefiind expres prevăzută de lege conform art. 1247 alin. 4 C.civ. (”Contractul lovit de nulitate absolută nu este susceptibil de confirmare decât în cazurile prevăzute de lege”) spre deosebire de nulitatea relativă în cazul căreia actul anulabil este susceptibil de confirmare (art. 1248 alin.4 C.civ. )

Prin urmare, în mod just, prima instanță a constatat că încasarea dividendelor de către reclamantă nu acoperă nelegalitatea convocării, în condițiile în care aceasta nu a fost prezentă şi nu şi-a putut exprima punctul de vedere faţă de ordinea de zi.

În concluzie, Tribunalul Botoșani a aplicat, în mod corect, dispozițiile art. 32 și art. 33 Cod procedură civilă considerând că, în cauză, sunt îndeplinite cerinţele acestor texte legale și a respins excepţia lipsei de interes, invocată de apelanta – pârâtă.

Aplecându-se asupra celui de-al doilea motiv de apel, constând în faptul că, în mod greşit, instanța de fond a reţinut că intimata reclamantă KD, justifică calitate procesuală activă Curtea constată următoarele:

Referitor la dreptul de a ataca, dispoziţiile art. 132 alin.2 din Legea nr. 31/1990 prevăd că hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate „de oricare dintre acţionarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra", iar potrivit alin 3 al aceluiași articol ”Când se invocă motive de nulitate absolută, .... cererea poate fi formulată și de orice persoană interesată”.

Sub un prim aspect, așa cum s-a evidențiat mai sus în cadrul considerentelor, intimata reclamantă KD nu a participat, nici personal și nici prin reprezentant, la ședința AGA din data de 14.03.2017 deci sunt întrunite cerințele art. 132 alin.2 din Legea nr. 31/1990.

Sub un alt aspect, cum în speță, intimata reclamantă invocă motive de nulitate absolută (pentru argumentele deja prezentate), constituie persoană interesată în accepțiunea art. 132 alin.3 din Legea nr. 31/1990.

Ca atare, Curtea consideră că al doilea motiv invocat (greșita respingere a excepţiei lipsei calităţii procesuale active) în justificarea admiterii apelului formulat nu se confirmă.

Apelanta – pârâtă a mai invocat, drept motiv de nelegalitate al sentinţei atacate, faptul că prima instanţă a respins, greșit, excepţia prescripţiei dreptului la acţiune pentru cererea în constatarea nulităţii Hotărârii AGA nr.9/14.03.2017 a S.

SRL Dorohoi.

Motivul de apel este nefondat.

Apelanta – pârâtă S.

S.R.L.

Dorohoi a susținut că, din dispoziţiile art. 196 din Legea nr. 31/1990, rezultă că termenul de 15 zile pentru atacarea hotărârii asociaţilor curge de la data la care asociatul a luat cunoştinţă de hotărârea adunării generale pe care o atacă, respectiv de la data adoptării Hotărârii AGA, 14.03.2017, sau cel mai târziu la data de 29 iunie 2017 când KD a încasat dividendele în sumă de 143.678 lei, fiind deci împlinit la data formulării cererii de chemare în judecată.

Cu toate acestea, Curtea observă că apelanta – pârâtă face o interpretare trunchiată a prevederilor sus enunțate.

Deși este adevărat că termenul de 15 zile pentru atacarea hotărârii asociaţilor curge de la data la care asociatul a luat cunoştinţă de hotărârea adunării generale pe care o atacă, conform art. 196 din Legea nr. 31/1990, același text statuează că ”Dispoziţiile prevăzute pentru societăţile pe acţiuni, în ce priveşte dreptul de a ataca hotărârile adunării generale, se aplică şi societăţilor cu răspundere limitată”.

Așadar, cum art. 196 din Legea nr. 31/1990 reglementează derogări de la dreptul comun în materie (art. 132 din Legea nr. 31/1990) în ceea ce privește atacarea hotărârilor AGA doar referitor la alineatul 2 al art. 132 înseamnă că restul dispozițiilor acestui articol rămân deplin aplicabile în virtutea principiului “ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus” (unde legea nu distinge nici noi nu o putem face).

Ca atare, în ipoteza în care se invocă motive de nulitate absolută, ca în prezenta cauză, în baza art. 132 alin.3 rap. la art.196 din Legea nr. 31/1990, dreptul la acțiune este imprescriptibil.

Concluzionând, Curtea consideră că hotărârea primei instanţe apare ca fiind legală şi temeinică, criticile apelantei-pârâte fiind nefondate.

Pentru considerentele de mai sus, Curtea, în temeiul art. 480 C.proc.civ. a respins ca neîntemeiat, apelul formulat de apelanta – pârâtă SC S.

SRL, împotriva sentinței civile nr. 74/21.10.2022 şi a încheierii din 14 iulie 2022 pronunțate de Tribunalul Botoșani – Secția a II-a civilă (dosar nr. 2990/40/2021), în contradictoriu cu intimata – reclamantă KD și intimatul – pârât TR.

Nu în ultimul rând, pornind de la faptul că apelanta – pârâtă a pierdut procesul, în conformitate cu dispoziţiile art. 453 Cod pr. civilă, care prevăd că : „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”, instanţa a dispus obligarea acesteia la plata către intimată a sumei de 7280,14 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat și cheltuieli de transport și cazare potrivit înscrisurilor depuse la dosar f. 28, 59.