Hotărâre nr. 123 din 12.05.2023

Prin cererea transmisă prin fax la data de 21.12.2022, creditoarea societatea MS SRL, prin administrator DS şi reprezentată convenţional prin avocat CDA, în temeiul art. 113 alin.1 din Legea nr. 85/2014, a formulat contestaţie la tabelul definitiv al creanţelor debitorului MS SRL, înregistrat sub nr. 112/29.11.2022 şi publicat în BPI nr. 20249 din 14.12.2022.

Prin Sentinţa civilă nr.x din data de 26 ianuarie 2023 pronunţată de Tribunalul Botoşani – Secţia a II-a civilă în dosarul nr., s-a admis excepţia tardivităţii şi s-a respins contestaţia formulată de contestatorul MS SRL, prin administrator DS, în contradictoriu cu debitoarea MS SRL prin administrator judiciar CII NP, ca tardiv formulată.

Pentru a hotărî în acest sens, judecătorul sindic a reţinut că, prin cererea formulată de debitoarea MS SRL s-a contestat tabelul definitiv al creanţelor, tabel ce a fost înregistrat sub nr.112/29.11.2022 şi publicat în BPI nr.20249/14.12.2022, temeiul juridic indicat fiind dispoziţiile art.113 alin.1 din Legea nr.85/2014.

Creditoarea AFIR Bucureşti a invocat prin întâmpinare excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la tabelul definitiv.

Asupra excepţiei, instanţa a reţinut că potrivit dispoziţiilor art.113 alin.2 din Legea nr.85/2014, contestaţia se depune în termen de 15 zile de la data la care partea a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască situaţia ce determină promovarea contestaţiei.

Or, în cauză Procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare nr.9923/12.07.2022 a fost comunicat la data de 15.07.2022 potrivit dovezilor de la fila 42 dosar, iar prezenta contestaţie a fost formulată la data de 21.12.2022, cu depăşirea termenului legal.

Mai mult decât atât, în dosarul nr.667/40/2022/a1 AFIR Bucureşti a contestat creanţa cu care a fost înscris în tabelul preliminar al creanţelor debitoarei MS SRL şi împotriva sentinţei pronunţate, contestatoarea a formulat apel care a fost respins prin decizia nr.263/4.11.2022, decizie publicată în BPI în data de 25.11.2022.

Şi faţă de data publicării acestei decizii, în care a fost analizată şi susţinerea făcută în prezenta contestaţie, contestaţia este formulată tardiv.

Aşadar, contestatoarea a cunoscut situaţia ce a determinat promovarea prezentei contestaţii încă de la data comunicării procesului verbal menţionat, respectiv 15.07.2022 şi, cum contestaţia a fost formulată cu depăşirea termenului legal de 15 zile, instanţa a admis excepţia tardivităţii şi a respins contestaţia ca fiind tardiv formulată.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel debitoarea contestatoare SC MS SRL Pârâul Negru, prin administrator special DS, apreciind că hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică şi solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii atacate şi admiterea contestaţiei aşa cum a fost formulată, în sensul înscrierii creanţei AFIR sub condiţia intrării în faliment a debitorului, ăntrucât creanţa a fost înscrisă la pet 5 din tabelul definitiv fără nicio condiţie, deşi titlul executoriu al acesteia, dat de Procesul verbal de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 08.07.2022, instituie condiţia intrării în faliment a debitorului.

Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

În dezvoltarea motivelor de apel a arătat că, în mod greşit instanţa de fond a respins contestaţia ca tardiv formulată, apreciind că aceasta a fost formulată în termen, respectiv în termenul de 15 zile de la publicarea în BPI a tabelului definitiv de creanţe.

Este adevărat că reclamanta creditoare a aflat de Procesul verbal de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare încheiat ta data de 08.07.2022 şi comunicat la data de 15.07.2022, însă la acea dată creanţa AFIR era în mod corectă înscrisă în tabelul preliminar în sensul că era înscrisă sub condiţia intrării în faliment a debitoarei neavând interes în promovarea unei contestaţii împotriva creanţei deţinute de AFIR.

Ulterior, în urma contestaţiei formulate de AFIR la tabelul preliminar, s-a format dosarul cu nr. /a1, dosar în care s-a admis contestaţia şi s-a stabilit că creanţa AFIR trebuie înscrisă fără nicio condiţie, pronunţându-se în acest sens Sentinţa civilă nr. 138/23.06.2022, rămasă definitivă prin respingerea apelului la data de 04.11.2022 - Decizia nr. 263/04.11.2022 CA.

Suceava.

Cum această înscriere în tabelul creanţelor, stabilită de instanţa de judecată, nu putea opera decât prin modificarea tabelului de creanţe, lichidatorul judiciar a întocmit tabelul definitiv de creanţe înregistrat sub nr. 112/29.11.2022, publicat în BPI nr. 20249/14.12.2022. tabel în care creditoarea AFIR a fost înscrisă pentru prima oară cu creanţa fără nici o condiţie.

Termenul de 15 zile de formulare a contestaţiei la tabelul definitiv, curge potrivit legii de la data la care am cunoscut sau ar fi trebuit să cunoaştem situaţia ce determină promovarea contestaţiei.

Situaţia care a determinat promovarea contestaţiei nu a fost comunicarea Procesul verbal de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 08.07.2022 şi comunicat la data de 15.07.2022 (dată la care creanţa AFIR era înscrisă sub condiţia intrării societăţii în faliment) şi nici pronunţarea Deciziei nr. /04.11.2022 CA Suceava în dosarul nr. /a1 dată la care creanţa AFIR era înscrisă sub condiţia intrării sale în faliment), ci modificarea tabelului preliminar de creanţe prin tabelul definitiv publicat în BPI nr. 20249/14.12.2022, tabel în care creditoarea AFIR a fost înscrisă pentru prima oară cu creanţa fără nici o condiţie.

Cât timp tabelul preliminar a fost în fiinţă, respectiv până la modificarea acestuia prin tabelul definitiv, societatea nu avea niciun interes în promovarea prezentei contestaţii.

A apreciat că nu ne putem raporta la calculul termenului de 15 zile nici de la pronunţarea Decizia nr. /04.11.2022 dată de Curtea de Apel Suceava în dosarul cu nr. al, decizie prin care s-a respins apelul nostru, întrucât această decizie îşi produce efectele juridice prin întocmirea unui tabel de creanţe, în speţă tabelul definitiv, şi publicarea acestuia în BPI.

Astfel, a considerat că, în speţă, termenul de 15 zile de promovare a contestaţiei la tabelul definitiv curge de la data publicării în BPI a tabelului definitiv de creanţe, respectiv de la data de 14.12.2022, iar contestaţia a fost promovată în termen, fiind introdusă la data de 21.12.2022.

Pe fondul cauzei, este de observat că, în mod greşit, creditoarea AFIR a fost înscrisă la pct. 5 din tabelul definitiv fără nici o condiţie, deşi titlul executoriu al acesteia, dat de Procesul verbal de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 08.07.2022, instituie condiţia intrării în faliment a debitorului.

După cum se poate observa, în temeiul art. 113 alin. l din Legea nr. 85/2014 se poate face contestaţie împotriva tabelului definitiv numai în anumite condiţii, adică împotriva înscrierii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul definitiv de creanţe, în cazul descoperirii existenţei unui fals, dol sau unei erori esenţiale care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute.

A apreciat că, datorită manoperelor de viclenie care au îmbrăcat forma dolului, folosite de creditoarea AFIR care a susţinut că deţine un titlu executoriu dat de contractul de finanţare şi a întârziat intenţionat emiterea procesului verbal de control, inducând instanţa într-o eroare esenţială. în urma contestaţiei formulate, s-a admis cererea creditoarei AFIR de a fi înscrisă în tabelul creditorilor cu suma de 871519,87 lei - creanţă bugetară, fără condiţie.

Creditoarea AFIR a folosit mijloace dolosive pentru a induce atât instanţa, cât şi administratorul judiciar în eroare cu privire la deţinerea unui titlu de creanţă şi cu privire la condiţia executării acestuia, deşi la data formulării cererii de creanţă nu deţinea nici un astfel de titlu şi tot ea urma să emită titlul executoriu.

Creditoarea AFIR a susţinut în mod mincinos faptul că, contractul de finanţare constituie titlu executoriu, deşi potrivit art. 43 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 66 din 29 iunie 2011 numai procesul verbal de constatare a neregulilor poate constitui titlu executoria.

La momentul înscrierii creanţei AFIR în tabelul preliminar aceasta nu deţinea un titlu executoriu.

Dispoziţiile art. 8 alin. (3) din Contractul de finanţare nr.

C 06400000041510700455 din10.10.2016, invocate de intimată în contestaţie, potrivit cărora: "Prezentul contract constituie titlu executoriu", nu sunt aplicabile întrucât un înscris poate constitui titlu executoriu numai dacă legea prevede în mod expres aceasta.

Este lipsită de eficienţă juridică o clauză contractuală prin care părţile ar stabili că actul încheiat constituie titlu executoriu.

În conformitate cu prevederile art. 21 alin. (20) din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 66/2011, numai procesul - verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare constituie titlu de creanţă.

Potrivit art. 21 alin. (20) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 66/2011: "Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare/Nota de constatare a neregulilor şi dc stabilire a corecţiilor financiare constituie titlu de creanţă şi se emite în vederea stingerii acestei creanţe.", sens în care a invocat şi dispoziţiile art. 43 alin. 1 din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 66/2011.

În aceste condiţii, în speţa de faţă numai procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare constituie titlu de creanţă, proces verbal care nu era întocmit la data înscrierii AFIR în tabelul preliminar de creanţe.

Contractul de finanţare nu putea constitui titlu executoriu fără încheierea unui proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare şi pentru motivul că obiectivul finanţat era realizat în totalitate, iar debitoarea se afla de doi ani în perioada de observaţie.

De asemenea, deşi creditoarea AFIR a solicitat către lichidator înscrierea creanţei sub condiţia intrării în faliment a debitoarei, ulterior, după înscrierea creanţei sub condiţia intrării în faliment, aceasta a formulat contestaţie şi a susţinut că dintr-o eroare de scriere s-a solicitat înscrierea creanţei sub condiţia intrării în faliment.

Intimata a susţinut în contestaţia la tabelul preliminar că este vorba despre o eroare de redactare în cererea de înscriere la masa credala, în realitate nefîind vorba o eroare dc redactare, aspect dovedit de conţinutul procesului verbal de control.

Titlul executoriu în temeiul căruia putea cere creditoarea AFIR înscrierea la masa credală a fost întocmit de aceasta abia la data de 08.07.2022.

După publicarea tabelului preliminar de creanţe.

Respectiv în timpul judecării contestaţie la tabelul preliminar formulată tot de AFIR.

În Procesul verbal de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 08.07.2022 - „Hală de producţie şi achiziţie utilaje pentru MS SRL" -C06400000041510700455/10.10.2016, implementat de MS SRL, la finalul Capitolul 8 - Concluziile activităţii de verificare (pagina 21 din Procesul verbal), se reţin următoarele: "Echipa de control numită în baza IRD 0.1 propune recuperarea sprijinului acordat dc 871.519,87 lei, la care se adaugă penalităţile şi dobânzile calculate potrivit prevederilor legale în vigoare şi încetarea contractului de finanţare în vederea dezangajării sumelor doar în momentul deschiderii procedurii de faliment.”

Astfel, titlul executoriu deţinut de creditoarea AFIR stabileşte o condiţie pentru creanţa deţinuta, respectiv condiţia deschiderii procedurii dc faliment, motiv pentru care creanţa acesteia trebuia înscrisă sub condiţia intrării în faliment.

Deşi Procesul verbal de constatare a neregulilor nu era întocmit la data judecării fondului contestaţie la tabelul preliminar, fiind eliberat 15 zile mai târziu, apreciem că acest înscris face dovada certă că nu a fost vorba despre o eroare, ci s-a solicitat în mod voit înscrierea la masa credulă sub condiţia intrării în faliment a debitoarei

Astfel, a apreciat că creditoarea AFIR, prin manopere dolosive, a indus instanţa de judecată în eroare cu privire la inexistenţa unei condiţii asupra creanţei acesteia, iar instanţa de fond, ncavând cunoştinţă de Procesul verbal de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 08.07.2022, întrucât creditoarea AFIR în mod voit a întârziat emiterea acestuia, a admis contestaţia acesteia la tabelul preliminar.

În situaţia în care, la data pronunţării hotărârii asupra contestaţiei la tabelul preliminar instanţa de fond ar fi avut cunoştinţă de Procesul verbal de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 08.07.2022, nu ar mai fi admis contestaţia formulată de AFIR, întrucât chiar titlul acesteia instituie recuperarea sprijinului financiar doar în situaţia intrării în faliment a debitoarei.

A precizat că nu a formulat contestaţie la tabelul preliminar datorită faptului că a considerat că este corect înscrisă debitoarea AFIR sub condiţia intrării mele în faliment.

Se poate considera că, chiar şi prin cererea de înscriere în tabelul preliminar, formulată de AFIR, s-a urmărit de către aceasta inducerea noastră în eroare, respectiv să fim mulţumiţi că aceasta cere înscrierea la masa credală sub condiţie, tocmai ca noi să nu formulam contestaţie la tabelul preliminar.

În situaţia în care creditoarea AFIR nu ar fi strecurat aşa zisa "eroare" în cererea de înscriere la masa credală, solicitând recuperarea sumei în situaţia intrării în faliment, creanţa ar fi fost înscrisă fără condiţie, iar aceasta cu siguranţă formulam contestaţie la tabelul preliminar.

Date fiind toate aceste manopere dolosive a făcut apel împotriva admiterii contestaţiei AFIR la tabelul preliminar cu consecinţa înscrierii creanţei acesteia fără condiţie, însă Curtea de Apel Suceava nu i-a putut analiza în niciun fel apărările întrucât nu a formulat contestaţie la tabelul preliminar, fiind analizate doar apărările AFIR din contestaţie.

Prejudiciul major adus societăţii prin admiterea creanţei AFIR fără condiţie este acela că. chiar şi în cazul intrării societăţii în procedura de reorganizare, acest creditor va dori să-si recupereze creanţa, chiar dacă titlul executoriu al acesteia prevede cu totul altceva, respectiv că sprijinul acordat se va recupera doar în situaţia intrării în faliment a debitoarei.

Pentru toate aceste motive, a solicitat admiterea apelului aşa cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 466, art. 480 Cod procedură civilă, iar în dovedire, proba cu înscrisurile aflate la dosar.

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei la data de 21 martie 2023, intimata creditoare Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bucureşti solicitând respingerea apelului formulat de către MS SRL şi prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună menţinerea Sentinţei nr. x din data de 26.01.2023 pronunţată de Tribunalul Botoşani ca temeinică şi legală.

În acest sens, reiterând situaţia de fapt dedusă judecăţii, a arătat că, referitor la susţinerile apelantei potrivit cărora „în mod greşit, instanţa de fond a respins contestaţia ca tardiv formulată”, dispoziţiile imperative ale art. 113 alin. (2) prevăd că: „Contestaţia se depune în termen de 15 zile de la data la care partea a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască situaţia ce determină promovarea contestaţiei.”.

În acest context, MS SRL era îndreptăţită să formuleze contestaţie în termen de 15 zile de la data emiterii Procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare nr. 9923/12.07.2022, ori în prezenta cauză, contestaţia a fost depusă la data de 21.12.2022.

Dacă ne-am raporta la o altă dată de la care partea a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască situaţia ce determină promovarea contestaţiei, respectiv data la care s-a publicat în BPI Decizia Civilă nr. /04.11.2022 şi anume 25.11.2022, este în mod evident, tardiv introdusă contestaţia MS SRL, la data de 21.12.2022.

Aşadar, raportarea la publicarea în BPI a tabelului definitiv al creanţelor debitoarei este eronată întrucât debitoarea cunoştea situaţia care a determinat promovarea contestaţiei anterior, respectiv când s-a pronunţat instanţa cu privire la prima contestaţie a MS SRL.

Pentru aceste considerente, a solicitat să se constate că în mod corect a reţinut instanţa de fond că este tardiv introdusă contestaţia debitoarei.

Totodată, a reiterat aspectele invocate cu privire la excepţia autorităţii de lucru judecat cu privire la faptul că „AFIR deţine o creanţă care trebuia trecută în tabelul definitiv sub condiţia intrării debitoarei în faliment”, în temeiul art. 430 din Codul de Procedură Civilă.

Aspectul sesizat de către debitoare în cuprinsul contestaţiei, respectiv faptul că AFIR deţine o creanţă care trebuia trecută în tabelul definitiv sub condiţia intrării debitoarei în faliment, a fost tranşat de către Curtea de Apel Suceava la momentul pronunţării Deciziei nr. /04.11.2022 în dosarul nr. /a1 şi a fost motivat în sensul că "formularea contestaţiei împotriva acestui proces verbal, în lipsa unei hotărâri de suspendare a efectelor sale, nu înlătură si nici nu suspendă caracterul său executoriu, pentru a justifica înscrierea creanţei sub condiţie suspensivă".

Pe fondul cauzei, cu privire la susţinerea apelantei că "datorită manoperelor de viclenie care au îmbrăcat forma dolului, folosite de creditoarea AFIR care a susţinut că deţine un titlu executoriu dat de contractul de finanţare şi a întârziat intenţionat emiterea procesului verbal de control, inducând instanţa într-o eroare esenţială, în urma contestaţiei formulate, s-a admis cererea creditoarei de a fi înscrisă în tabelul creditorilor cu suma de 871.519,87 lei -creanţă bugetară, fără condiţie".

AFIR a urmat paşii procedurali şi legali prevăzuţi în OUG nr. 66/2011 precum şi în Legea nr. 85/2014 şi anume, a întocmit şi depus cerere de înscriere la masa credală în dosarul nr. 667/40/2022 în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de finanţare nr.

C06400000041510700455/10.10.2016 şi a demarat procedura prevăzută de dispoziţiile art. 36 din OUG nr. 66/2011 (în vigoare la acel moment).

Totodată, AFIR nu a întârziat intenţionat emiterea procesului verbal de control, acesta a fost emis conform legii.

Agenţia a emis IRD 0.1 la data de 04.05.2022, la doua zile după ce a luat act de deschiderea procedurii de insolvenţă în dosarul de fond.

Conform dispoziţiilor OUG 66/2011 termenul de finalizare a procedurii de control este de 90 de zile, motiv pentru care procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare fiind emis la data de 12.07.2022.

Totodată, potrivit art. 2 alin. 1) Ut. e) din H.G. nr. 226/2015: „(2) În înţelesul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos se definesc astfel; e) contract de finanţare sau decizia de finanţare - reprezintă documentul juridic încheiat în condiţiile legii între Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, denumită în continuare AFIR, sau, după caz, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, denumită în continuare APIA, şi beneficiar, prin care se stabilesc obiectul, drepturile şi obligaţiile părţilor, durata de execuţie, valoarea, plata, precum şi alte dispoziţii şi condiţii specifice, prin care se acordă asistenţă financiară nerambursabilă din FEADR şi de la bugetul de stat, în scopul atingerii obiectivelor măsurilor cuprinse în PNDR 2014 - 2020".

Conform dispoziţiilor art. 2 lit. q) din OUG 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării, "contractul/decizia de finanţare reprezintă documentul juridic încheiat între AFIR $i beneficiar, prin care se stabilesc obiectul, drepturile si obligaţiile părţilor, durata de execuţie, valoarea, plata, precum şi alte dispoziţii şi condiţii specifice, prin care se acordă asistenţă financiară nergmbursabiiâ din FEADR si de la bugetul de stat, în scopul atingerii obiectivelor măsurilor cuprinse în PNDR şi care constituie titlu executoriu".

Art. 43 din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora dispune: Constituie titlu executoriu, după caz: a) procesut-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţei bugetare, nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corecţiilor financiare si procesul-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, de la data la care creanţa bugetara este scadentă prin expirarea termenului de plata prevăzut în procesul-verbal, conform art. 141 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicata, cu modificările si completările ulterioare, motiv pentru care s-a demarat procedura de întocmire a procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare prin emiterea IRD 0.1, întocmirea procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare nr. 9445/21.07.2021.

Caracterul executoriu al contractului de finanţare este stabilit prin prevederile art. 8 alin. 3) „dispoziţii legale” din contractul de finanţare care dispune astfel: „(3)prezentul contract constituie titlu executoriu.”

Totodată, prezumţia de legalitate şi veridicitate de care se bucură actele administrative determină principiul executării din oficiu, actele administrative unilaterale fiind ele însele titluri executorii.

Întrucât este vorba de un ajutor public nerambursabil acordat în cadrul Programului FEADR faţă de care răspunderea este de a menţine criteriile de eligibilitate şi selecţie în vederea acordării finanţării nerambursabile e semnificativă, rezultă în mod cert că A.F.I.R. este îndreptăţită să fie înscrisă la masa credală cu suma de 871.519,87 lei.

Dat fiind faptul că beneficiarul se află în insolvenţă, au fost încălcate criteriile de eligibilitate prevăzute în contractul dintre părţi.

În acest sens a făcut referire la faptul că, în vederea obţinerii de fonduri prin FEADR, beneficiara a avut obligaţia de a depune odată cu cererea de finanţare şi certificatul constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerţului care evidenţiază faptul că la momentul depunerii cererii de finanţare beneficiarul nu se află în procedura de insolvenţă sau faliment, iar în baza studiului de fezabilitate din cadrul planului de afaceri pe care debitorul l-a depus la dosarul de selecţie, acesta a fost declarat eligibil şi selectat în detrimentul altor solicitanţi.

A învederat faptul că necesitatea respectării acestui criteriu de eligibilitate, respectiv acela ca beneficiarul să nu intre în stare de insolvenţă pe toată durata de valabilitate a contractului de finanţare era cunoscut de către debitorul MS S.R.L., încă de la momentul depunerii cererii de finanţare în vederea obţinerii fondurilor comunitare nerambursabile alocate prin FEADR, mai ales că prin declaraţia pe proprie răspundere completată de beneficiar, s-a declarat pe proprie răspundere că „nu este în curs de a fi supus procedurilor de declarare a insolvenţei sau reorganizare judiciară”.

Astfel, la momentul depunerii cererii de finanţare MS S.R.L a depus Declaraţie pe propria răspundere cu privire la neîncadrarea în „întreprindere în dificultate” în care se menţionează astfel: Conform Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa interna în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat o întreprindere în dificultate înseamnă o întreprindere care se află în cel puţin una din situaţiile următoare: c) Atunci când întreprinderea face obiectul unei proceduri colective de insolvenţă sau îndeplineşte criteriile prevăzute de legislaţia naţională pentru iniţierea unei proceduri colective de insolvenţă la cererea creditorilor săi.

Pentru toate tipurile de întreprinderi se verifică Certificatul constatator eliberat de Registrul Comerţului pentru a se identifica eventuale decizii de insolvenţă şi se verifică Buletinul procedurilor de insolvenţă pe site-ul Ministerului Justiţiei - O.N.R.C https://portal.onrc.ro/ONRCPortalWeb/ONRCPortal.portal .

De asemenea, potrivit Ghidului solicitantului aferent Măsurii 041, întreprindere în dificultate reprezintă o întreprindere care face obiectul unei proceduri colective de insolvenţă sau îndeplineşte criteriile prevăzute în dreptul intern pentru ca o procedură colectivă de insolvenţă să fie deschisă la cererea creditorilor săi.

Astfel, a făcut precizarea că, obligaţia respectării condiţiilor de eligibilitate rezultă din următoarele prevederi contractuale, art. 1 - Obiectul Contractului de finanţare, art. 1 "Obligaţii generale'' din Anexa I (Prevederi Generale) a Contractului de finanţare, art. 3 alin. 1) "Obligaţii" din Anexa I la Contract, art. 8 "Monitorizarea şi Evaluarea Proiectului" din Anexa I la Contract, art. 11 "încetarea contractului" din Anexa I la contract, art. 16 "Nereguli, sume necuvenite şi restituirea finanţării".

Încetarea investiţiei finanţate prin Programul FEADR, respectiv nefolosirea obiectivelor finanţate conform scopului destinat, cu eventuala înstrăinare a bunurilor finanţate în cadrul FEADR reprezintă nereguli - încălcări ale clauzelor contractului de finanţare şi ale legii speciale în domeniu, pentru acestea fiind stipulată sancţiunea de declarare ca neeligibilă a cheltuielilor aferente şi declanşarea procedurii de constituire şi recuperare de debit potrivit legislaţiei aplicabile creanţelor bugetare, aşa cum rezultă din dispoziţiile contractuale mai sus menţionate.

Culpa nerespectării Criteriilor de Eligibilitatea {conform Cererii de Finanţare, în care este prevăzut expres faptul că beneficiarul nu trebuie sa înregistreze pierderi financiare şi datorii restante la bugetul de stat şi bugetele locale), revine în integralitate beneficiarului, debitorul consimţind în acest sens prin semnarea contractului de finanţare şi a actelor adiţionale încheiate, potrivit faţă de care „beneficiarul este singurul răspunzător în faţa Autorităţii Contractante pentru implementarea proiectului”.

Neîndeplinirea unuia dintre criteriile de eligibilitate şi selecţie pe toată durata contractului de finanţare, încetarea investiţiei finanţate prin FEADR, respectiv nefolosirea obiectivelor finanţate conform scopului destinat, cu eventuala înstrăinare a bunurilor finanţate în cadrul FEADR reprezintă nereguli - încălcări ale clauzelor contractului de finanţare şi ale legii speciale în domeniu, pentru acestea fiind stipulată sancţiunea de declarare ca neeligibilă a cheltuielilor aferente şi declanşarea procedurii de constituire şi recuperare de debit potrivit legislaţiei aplicabile creanţelor bugetare.

A făcut precizarea că, în ceea ce priveşte contractele de finanţare având ca obiect acordarea ajutorului financiar nerambursabil, acestea sunt contracte administrative, conform calităţii părţilor şi a obiectului lor - finanţare publică nerambursabilă.

Totodată, contractul de finanţare are şi caracter intuitu personae, fiind încheiat integral şi exclusiv în considerarea condiţiilor îndeplinite de persoana beneficiarului, rezultate în urma unui proces riguros de evaluare, verificare şi selecţie, exercitat de compartimentele de specialitate ale Agenţiei, atât la momentul depunerii cererii de finanţare, cât şi pe parcursul tuturor etapelor contractuale ulterioare.

De asemenea, AFIR este îndreptăţită să se înscrie la masa credală a debitorului tocmai în temeiul art. 36 din O.U.G. nr. 66/2009 care dispune că în situaţia în care „s-a dispus deschiderea procedurii de insolvenţă a unui beneficiar" A.F.I.R. va proceda la recuperarea sumelor acordate în cadrul contractului/acordului/deciziei de finanţare din fonduri europene şi/sau din fonduri publice naţionale aferente acestora.

Astfel, este suficientă o schimbare a situaţiei financiare a proiectului asumat de beneficiarul fondurilor europene, respectiv deschierea procedurii generale a insolvenţei asupra beneficiarului, pentru ca instituţia noastră să procedeze la demararea procedurilor de recuperare a ajutorului financiar acordat.

Potrivit Art. 5 , pct. 14 din Legea nr. 85/2014: "Creanţe bugetare reprezintă creanţele constând în impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri bugetare, precum şi accesoriile acestora. îşi păstrează această natură şi creanţele bugetare care nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, ipotecilor sau a gajurilor deţinute, pentru partea de creanţă neacoperită;

De asemenea, art. 102 din Legea nr. 85/2014 dispune: Cererea de admitere a creanţelor trebuie făcută chiar dacă acestea nu sunt stabilite printr-un titlu.

Creanţele nescadente sau sub condiţie la data deschiderii procedurii vor fi admise la masa credală şi vor fi îndreptăţite să participe la distribuiri de sume în măsura îngăduită de prezentul titlu.

Aşadar, având în vedere că suma de 871.519,87 lei rezultă dintr-un titlu executoriu, respectiv din contractul de finanţare nr.

C06400000041510700455/10.10.2016 (PNDR 2014-2020), vă solicităm să constataţi natura certă, lichidă şi exigibilă a creanţei noastre, creanţa bugetară nefiind supusă verificării, ci va trebui înscrisă la masa credală, fără condiţie, astfel cum a statuat instanţa de fond.

A menţionat că singura menţiune cu privire la starea de faliment din cuprinsul cererii de înscriere la masa credală a debitoarei este pe prima pagina a acesteia, FIIND ÎN MOD EVIDENT.

O EROARE DE REDACTARE.

Pe tot cuprinsul cererii de înscriere AFIR a menţionat că debitoarea se află în insolvenţă, inclusiv dispoziţiile legale invocate de subscrisa făcând trimitere la starea de insolvenţă a MS SRL.

Mai mult decât atât, AFIR urmează să aprobe un eventual Plan de reorganizare real si viabil dacă acesta va fi întocmit în cauză.

În concluzie, având în vedere considerentele expuse în cele de mai sus, precum şi necesitatea abordării cu maximă seriozitate şi responsabilitate a creanţelor bugetare născute din neregulile constatate în utilizarea sumelor de bani provenind de la bugetul naţional, vă rugăm, în principal, să dispuneţi admiterea excepţiei puterii de lucru judecat, să constataţi că a fost depusă tardiv contestaţia debitoarei şi în subsidiar, să respingeţi apelul MS SRL cu consecinţa menţinerii Sentinţei nr. 15/26.01.2023 pronunţată de Tribunalul Bihor ca temeinică şi legală, respectiv menţinerea AFIR în tabelul definitiv de creanţe al debitoarei fără condiţie.

În drept, a invocat Legea 85/2014, O.U.6. nr. 41/2014, OUG nr. 13/2006, OUG 66/2011, HG 875/2011, Codul de procedură Civilă, contractul de finanţare nr. C0640000004151070045S din 10.10.2016 (PNDR 2014-2020).

Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei apelate, prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului şi a motivelor de apel invocate, Curtea constată următoarele:

Relativ la motivele de apel privind soluția judecătorului-sindic dispusă prin sentința nr. 15 din 26 ianuarie 2023, respectiv de admitere a excepției tardivității și, în consecință, de respingere ca tardiv formulată a contestației împotriva Tabelului definitiv de creanțe nr. 112/29.11.2022, Curtea retine că acestea sunt fondate pentru următoarele considerente:

În speță, contestația formulată de către apelanta S.C.

MS S.R.L., întemeiată pe dispozițiile art. 113 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, vizează Tabelul definitiv de creanțe înregistrat sub nr. 112/29.11.2022 și publicat în B.P.I. nr. 20249 din 14.12.2022.

Potrivit dispozițiilor art. 113 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014:

„(1) După expirarea termenului de depunere a contestaţiilor, prevăzut la art. 111 alin. (2), şi până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestaţie împotriva înscrierii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul definitiv de creanţe ori în tabelele actualizate, în cazul descoperirii existenţei unui fals, dol sau unei erori esenţiale, care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute.

(2) Contestaţia se depune în termen de 15 zile de la data la care partea a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască situaţia ce determină promovarea contestaţiei”.

Curtea reține că tardivitatea privind formularea contestației, în maniera reținută de către judecătorul-sindic, nu putea fi dată în speță întrucât termenul de 15 zile prevăzut de art. 113 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 nu putea începe să curgă înainte de întocmirea și publicarea actului contestat, respectiv a Tabelului definitiv de creanțe, o atare contestație fiind lipsită de obiect.

Având în vedere faptul că Tabelul definitiv de creanțe ce formează obiectul contestației a fost publicat în B.P.I. nr. 20249 din data de 14.12.2022, Curtea reţine că momentul de la care se impunea a fi calculat termenul de 15 zile prevăzut de dispozițiile art. 113 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 era cel al publicării Tabelului definitiv de creanțe în B.P.I.

Așadar, având în vedere dispozițiile art. 181 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedură civilă care reglementează calculul termenelor pe zile, Curtea reține că de la data publicării în B.P.I a Tabelul definitiv de creanțe – 14.12.2022 şi până la data depunerii contestaţiei – 21.12.2022 nu au trecut mai mult de 15 zile, contestația fiind depusă în termen.

În considerarea celor ce preced, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 480 alin. (2) și (3) din Codul de procedura civilă, a admis apelul declarat de către apelanta-contestatoare S.C.

MS S.R.L.

Pârâul Negru, a anulat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Având în vedere soluția dispusă în prezentul ciclu procesual, Curtea a reținut că aceasta face de prisos analiza celorlalte motive de apel invocate care privesc fondul contestației.