Hotărâre nr. 362 din 04.04.2023

Hotărârea:

I.Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani la data de 26.04.2021 reclamanţii X şi Y au chemat în judecată pe pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor Bucureşti, solicitând obligarea acesteia la emiterea unei decizii de compensare conforme cu dispozițiile legale în materie privind cuantumul punctelor de despăgubire prin Dispoziția nr.

Z/10.07.2006 emisă de Primarul Municipiului Botosani, prin care a fost recunoscut dreptul contestatorilor la despăgubiri de pe urma imobilului expropriat, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

2. Sentinţa pronunţată de tribunal

Prin sentinţa nr. 1244 din 8.10.2021 Tribunalul Botoşani, secţia I civilă a admis excepția tardivității contestației formulate de reclamanţii X şi Y în contradictoriu cu pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor București şi a respins ca tardivă contestația.

Prin decizia civilă nr. 412 din 5 aprilie 2022 Curtea de Apel Suceava a admis apelul formulat de reclamanţi împotriva sentinţei civile nr. 1244 din 8 octombrie 2021, a anulat sentinţa apelată şi a trimis cauza spre rejudecare.

Prin Sentinţa civilă nr. 810/16.09.2022, pronunțată de Tribunalul Botoşani — Secția I civilă, în rejudecare, s-a admis în parte contestația formulată de contestatorii X și Y împotriva deciziei de compensare nr. 39502 din 03.03.2021, emisă de CNCI, pe care o anulează.

A fost obligată pârâta să emită pe numele reclamanților o decizie de compensare în valoare de 81.281,78 puncte.

Pentru a hotărî astfel, instanța a constatat următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2434 din 22.10.2019 pronunțată de Tribunalul București, Secția a IV a Civilă în dosarul nr. 38 284/3/2018 a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții X și X1 şi a fost obligată pârâta CNCI să emită în favoarea reclamanților decizia de compensare prin puncte, în condiţiile art. 21 alineatul 6 din legea nr. 165/2013 cu privire la imobilul teren în suprafaţă de 640 mp şi construcţie în suprafaţă de 185, 99 mp situate în Botoşani, str.

Karl Marx nr. -, din care se va scădea valoarea actualizată a despăgubirilor încasate în cuantum de 55015 ROL.

Curtea de Apel Bucureşti- Secţia a III -A Civilă şi pentru Cauze cu minori şi de familie prin Decizia civilă nr. 65 A din 21.01.2021 a respins apelul declarat de CNCI , sentinţa civilă prin care s-a recunoscut reclamanţilor îndreptăţirea la emiterea unei decizii de compensare, rămânând definitivă.

Prin decizia contestată nr. 39 502 din 03.03.2021 emisă de pârâta CNCI s-a luat act de sentinţa civilă nr. 2434 din 22.10.2019, iar referitor la despăgubiri, s-a stabilit că valoarea imobilului situat în municipiul Botoşani, Bulevardul Karl Marx nr. -, stabilită prin aplicarea grilei notariale din anul 2013, de către Secretariatul Comisiei Naţionale este de 20 124, 42 lei iar valoarea actualizată a despăgubirilor încasate în anul 1986 pentru acesta, este de 51 499, 66 lei.

Contrar opiniei pârâtei, având în vedere modificările legislative, deciziile Curţii Constituţionale şi dezlegările date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la aplicarea art. 21 pct. 6 din legea 165/2013, instanţa a avut în vedere la stabilirea valorii imobilului situat în municipiul Botoşani, Bulevardul Karl Marx nr. -, valorile stabilite prin grila notarilor publici din anul anterior emiterii deciziei de despăgubiri, deci din anul 2020, ţinând cont de caracteristicele tehnice ale imobilului.

Tribunalul a reţinut că prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1812/345/24.06.1959 de Notariatul de Stat al Raionului Botoşani, X2 şi X3 au achiziţionat imobilul situat în strada Karl Marx nr. -, Botoşani format din casă cu două camere, balcon, marchiză , bucătărie, baie cu instalaţie completă şi wc, beciul de sub casă, 2 magazii, teren clădit şi neclădit în suprafaţă de 640 mp, imobilul fiind expropriat în baza Decretului Consiliului de Stat nr. 217/1986.

Potrivit grilei notariale din anul 2020, str. Karl Marx (în prezent Ştefan Luchian) este situată în zona A a oraşului Botoşani. Întinderea construcţiei desfăşurată este de 185, 99 mp.

Din dosarul de despăgubiri nu a rezultat suprafața de teren curți construcții, dar contrar opiniei reclamanților, instanța nu putut aprecia că toată suprafața de teren de 640 mp care a făcut obiectul exproprierii, este curți construcţii, ci numai 185,99 mp- 454, 01 mp fiind teren arabil/ grădină.

În stabilirea acestei categorii de folosinţă instanţa a avut în vedere şi faptul că prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat în anul 1959, autorii reclamanţilor au cumpărat teren clădit şi neclădit, şi nu s-a făcut dovada că tot terenul are categoria de folosinţă curţi - construcţii.

Având în vedere cele precizate, instanţa a constatat că valoarea terenului curţi construcţii este de 185, 99x 314 (pentru suprafeţe mai mici de 300 mp) = 58 401 lei

Valoarea terenului rămas este 454, 01 mp x 56, 50 lei (valoarea mp teren intravilan grădină zona A) = 25 651 lei.

În ceea ce priveşte suprafaţa construită, având în vedere dotările existente, vechimea clădirii şi faptul că se afla în zona A a oraşului (fiind o construcţie parter şi etaj), instanța a apreciat că este construită din cărămidă, valoarea construcţiei fiind 185, 99 mp x 262 lei mp = 48 729, 3 lei.

Deci valoarea totală a despăgubirilor pentru imobilul situat în str. Karl Marx nr. - este de 132 781, 3 lei ( 48 729, 38+58 401+25651).

Din această valoare s-ar scădea valoarea despăgubirilor primite de autorii reclamanţilor, astfel că în speţă, contestatorii reclamanţi sunt îndreptăţiţi la o despăgubire de 81 281, 78 lei (132 781, 38 lei – 51 499, 66 lei - despăgubiri încasate în anul 1986).

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții X şi Y solicitând admiterea apelului şi schimbarea în tot a sentinței apelate, în sensul admiterii în totalitate a contestației formulate de apelanți împotriva deciziei de compensare nr. 39502 din 03.03.2021 şi obligarea intimatei la emiterea unei noi decizii de compensare, conforme cu Dispoziția nr.

Z/10.07.2006, emisă de Primarul Municipiului București, în valoare de 157.869,72 lei, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.

În motivare, au arătat că valoarea stabilită prin decizia de compensare este mult inferioară valorii reale a despăgubirilor pe care ar trebui să le primească apelanții, prima instanță calculând în mod eronat valoarea despăgubirilor.

În speță, este în discuție imobilul situat în strada Karl Marx (în prezent Ştefan Luchian) nr. -, Botoşani, format din casă cu două camere, balcon, marchiză, bucătărie, baie cu instalaţie completă şi wc, beciul de sub casă, 2 magazii, teren clădit şi neclădit în suprafaţă de 640 mp.

Au susținut că în mod greșit instanța a reținut încadrarea terenului în suprafață de 454,01 mp în categoria „teren arabil/grădină”, sens în care a făcut trimitere la Anexa la Ordinul nr. 534/2001 privind aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general, în special secțiunea 8.2.1., în care este definit conceptul de „teren arabil”, solicitând să se constate că în cauză nu sunt incidente aceste prevederi şi că intimata nu a dovedit îndeplinirea condițiilor legale pentru ca un teren să fie calificat drept arabil.

Dimpotrivă, a solicitat să se constate că terenul rămas, în suprafață de 454,01 mp, se încadrează în categoria de folosință „curți construcții”, invocând punctul 8.2.10. din Normele tehnice, având în vedere că are destinația şi utilizarea de teren aferent unei clădiri şi unei curți.

În consecinţă, a apreciat că valoarea despăgubirilor corecte este superioară.

Astfel, conform Grilei notarilor publici din 2020, pentru construcția din cărămidă apelanţii au dreptul la despăgubiri în valoare de 262 lei/mp x 185,99 mp (48 729,38 lei), pentru terenul pe care a fost ridicată construcţia 251 lei/mp x 185,99 mp (46 683,49 lei), iar pentru terenul rămas, încadrat în categoria de folosinţă „curţi construcţii”, 251 lei/mp x 454,01 mp (113 956,51 lei).

În total, apelanţii au dreptul la despăgubiri în valoare de 209.369,38 lei.

Din această valoare se vor scădea 51.499,66 lei, despăgubirile primite în 1986, astfel că apelanţii vor avea dreptul la despăgubiri în valoare de 157.869,72 lei.

De asemenea, a declarat apel şi pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor București, solicitând admiterea apelului şi modificarea sentinței apelante, apreciind-o ca fiind netemeinică şi nelegală.

În motivare, a arătat că instanța de fond, în mod netemeinic şi nelegal, nu s-a pronunțat cu privire la excepția tardivității formulării prezentei acțiuni, sens în care a făcut trimitere la dispozițiile art.35 din Legea nr. 165/2013.

Apelanta a susținut că decizia de compensare a fost comunicată domnului X la data de 22.03.2021, iar domnului X1 la data de 22.03.2021, astfel cum rezultă din cuprinsul confirmărilor de primire, iar cererea de chemare în judecată a fost formulată la data de 26.04.2021, cu depășirea termenului de 30 de zile de la comunicare instituit de legiuitor.

Totodată, a mai arătat că instanța de fond, în mod netemeinic şi nelegal, a evaluat imobilul construcție cu suma de 48.729,3 lei şi a reținut că imobilul construcție este construit din cărămidă, deși la dosarul de despăgubire nu se regăsesc înscrisuri din care să rezulte detaliile arhitecturale ale imobilului construcție la momentul preluării abuzive.

A invocat dispozițiile art. 21 alin. 61 din Legea nr. 165/2013, astfel, a susținut că imobilul construcție, în suprafață desfășurată de 185,99 mp, trebuia evaluat cu suma de 26 lei/mp, potrivit grilei notarilor publici, aferente anului 2020.

4. Apărările formulate

Fiind legal citaţi, apelanții X şi Y au formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat, menţinerea hotărârii de la fond şi obligarea apelantei la suportarea cheltuielilor ocazionate de litigiu, apreciind că este temeinică şi legală având în vedere următoarele:

În apărare, au solicitat respingerea ca neîntemeiată a excepției tardivității, invocată de apelantă, întrucât a fost analizată de către Curtea de Apel Suceava prin Hotărârea civilă nr. 412/2022, care a efectuat verificări suplimentare asupra acestei excepții, solicitând precizări Oficiului Poștal nr. 79 București cu privire la data depunerii contestației, dat fiind faptul că data de pe plicul în care a fost comunicată aceasta nu era lizibilă.

În consecință, prin Sentința nr. 810 pronunțată de către Tribunalul Botoșani nu a mai fost analizată excepția, întrucât ea a fost analizată de către Curtea de Apel Suceava, această excepție fiind şi motivul trimiterii spre rejudecare instanței de fond.

Se mai arată că din interpretarea prevederilor art. 480 alin. 3 teza I cu teza a III-a rezultă că prima instanță trebuie să rejudece cauza evocând fondul.

Cu privire la criticile referitoare la modul în care instanța de fond a evaluat imobilul construcție cu suma de 48.729,3 lei, a solicitat respingerea lor ca neîntemeiate, apreciind că instanța de fond a reținut în mod corect faptul că, în ceea ce privește suprafața construită, trebuie avute în vedere „dotările existente, vechimea clădirii, precum şi faptul că se afla în zona A a orașului”, astfel art. 21 alin. 6 indice 1 din Legea nr. 165/2013, pe care îl invocă apelanta-intimată nu este aplicabil.

Calculul făcut de către instanța de fond cu privire la valoare construcției este în conformitate cu prevederile art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013, astfel, valoarea cu care trebuie evaluată construcția este în cuantum de 262 lei/ mp, cum în mod corect a reținut şi instanța de fond.

5. Procedura parcursă în faţa instanţei de apel

Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condițiile art. 4711 din Codul de procedură civilă, a fost fixat termen de judecată la data de 4.04.2023, cu citarea părţilor, în şedinţă publică, în vederea soluţionării căii de atac, termen la care instanţa a rămas în pronunţare.

Nu s-au administrat probe noi în apel.

II. Soluţia şi considerentele Curţii de apel

Verificând, în limitele motivelor de apel, conform art. 477, art. 479 alin. 1 din Codul de procedură civilă, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea de către prima instanţă a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Curtea reţine următoarele:

1. Apelul pârâtei Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor

O primă critică vizează nepronunţarea de către prima instanţă asupra excepţiei tardivității formulării contestaţiei împotriva deciziei Comisiei Naționale.

Curtea reține că această excepție a fost soluționată definitiv în primul ciclu procesual prin decizia nr. 412/5.04.2022 a Curții de apel Suceava, care a stabilit că excepţia tardivității nu era dată în cauză, fiind anulată sentinţa civilă nr. 1244 din 8.10.2021, pronunţată de Tribunalul Botoşani în dosarul nr. 1416/40/2021 iar cauza trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Evident, în rejudecare, prima instanță nu trebuia să se pronunțe din nou asupra excepției ci asupra fondului cauzei, astfel cum s-a dispus de către instanța de apel, critica fiind astfel nefondată.

A doua critică din memoriul de apel se referă la evaluarea imobilului construcție ca fiind din cărămidă, deşi nu se regăsesc înscrisuri din care să rezulte detaliile arhitecturale de la data preluării, pârâta apelantă invocând dispozițiile art. 21 alin. 61 din Legea nr. 165/2013.

Imobilele suspuse restituirii au intrat în posesia autorilor reclamanților, X2 și X3 prin contractul de vindere-cumpărare din 24.06.1959 având ca obiect apartamentul situat în Botoșani str.

Karl Marx nr. - (în prezent Ştefan Luchian), compus „dintr-o casă cu 2 camere, balcon, marchiză, bucătărie, baie cu instalaţie completă şi WC, precum şi din beciul de sub casă, din 2 magazii situate în curte şi din terenul clădit şi neclădit în suprafaţa de 640 mp”.

Prin adresa nr. 13609/6.08.1986 a Întreprinderii Judeţene de Gospodărie Comunală şi Locativă Botoșani, X2 a fost înștiințat că, în conformitate cu Decretul Consiliului de Stat nr. 217/1986, este expropriat de terenul în suprafaţă de 640 mp şi 185,99 mp construcţii, stabilindu-se ca despăgubire suma de 55.015 lei.

Prin sentinţa civilă nr. 2434/22.10.2019 a Tribunalului Bucureşti, definitivă, s-a dispus obligarea C.N.C.I. să emită reclamanţilor decizia de evaluare prin puncte pentru aceste imobile.

Decizia de compensare este emisă la data de 03.03.2021, astfel încât în mod corect prima instanță a avut în vedere pentru evaluarea imobilelor grila notarială valabilă pentru anul 2020, potrivit art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013, forma în vigoare la data pronunțării, aspect necontestat de părţi în apel.

Potrivit art. 21 alin. 61 în cazul în care, prin documentele existente în dosarul de despăgubire, nu se pot stabili amplasamentul sau caracteristicile tehnice ale imobilului pentru care se stabilesc despăgubiri, evaluarea se face prin aplicarea valorii minime pentru zona sau categoria de imobil prevăzută de grila notarială pentru localitatea respectivă, potrivit prevederilor alin. (6).

Totodată la alin. 62 al aceluiași articol se prevede că, în cazul în care, prin documentele existente în dosarul de despăgubire, nu se pot/poate stabili suprafaţa şi/sau descrierea, din punct de vedere arhitectural, a construcţiilor pentru care se stabilesc despăgubiri, se acordă măsuri compensatorii pentru o suprafaţă utilă de 21 mp.

Evaluarea se face prin aplicarea valorii minime pentru zona sau categoria de imobil prevăzută de grila notarială aplicabilă pentru localitatea respectivă.

În speță, din adresa nr. 13609/6.08.1986 a Întreprinderii Judeţene de Gospodărie Comunală şi Locativă Botoșani rezultă suprafața construcției expropriate însă din nici un înscris depus la dosar nu rezultă detalii privind materialele din care era realizată.

Caracteristicile tehnice ale construcției trebuie să rezulte din documentele existente, astfel cum prevăd expres dispoziţiile legale citate, acestea nu pot fi stabilite pe baza unei prezumţii judiciare simple, cum a procedat prima instanță.

Dacă nu sunt astfel de înscrisuri, legiuitorul a stabilit că evaluarea se face prin aplicarea valorii minime pentru categoria de imobil prevăzută de grila notarială.

În speță imobilul construcție, în prezent demolat, ar fi fost situat în zona A în municipiul Botoşani, iar pentru o casă construită până în anul 1970 valoarea minimă prevăzută de grila notarială este 79 lei /mp pentru o casă construită din chirpici/paiantă.

Trebuie subliniat că pârâta nu a contestat faptul că întreg imobilul construcție expropriat trebuie evaluat ca locuinţă.

Prin urmare, sunt întemeiate criticile pârâtei în sensul că evaluarea imobilului construcție s-a făcut eronat de către prima instanță, contrar dispozițiilor legale citate, în raport de probele existente în dosar, acesta având valoarea de 14.693,21 lei (79x185,99 puncte/lei), astfel că se impune recalcularea punctelor cuvenite în compensare.

2.Apelul reclamanților

Aceștia critică evaluarea parțială a terenului expropriat la valoarea minimă, prima instanță stabilind că doar o parte a acestuia este categoria curți construcții, adică terenul ocupat efectiv de construcție.

Curtea apreciază că, dacă pe un teren se află o construcție, întregul teren trebuie evaluat în funcţie de preţul prevăzut pentru teren ocupat de construcţii, nefiind posibilă evaluarea în mod diferenţiat (respectiv teren ocupat, pentru suprafaţa efectiv ocupată, şi teren liber, pentru suprafaţa liberă), întrucât terenul constituie un tot unitar şi nu poate fi evaluat în mod diferit, pe anumite suprafeţe, ci fie ca teren ocupat (dacă există o construcţie, indiferent de suprafaţa ocupată de aceasta), fie ca teren liber (dacă nu exista nicio construcţie, cu excepţia celor provizorii).

În speță, în contractul de cumpărare se menționa că terenul în suprafață de 640 mp este clădit și neclădit, ceea ce înseamnă că era ocupat parțial de construcții, casă, WC și 2 magazii (menţionate în contract şi evidențiate pe schiţa proprietăţii), dar aceasta nu înseamnă că terenul neocupat de construcții nu este tot din categoria curți construcții.

În concluzie, Curtea apreciază că întreg terenul expropriat, de 640 mp trebuie evaluat ca teren din categoria de folosință curți construcții (denumire care indică prin ea înseși că se are în vedere terenul ocupat efectiv de construcții dar și curtea), fiind întemeiate astfel criticile reclamanților apelanți.

Prin urmare, dat fiind că terenul este situat în zona A a municipiului Botoșani, în intravilan, valoarea lui este de 160.640 puncte/lei (640x251 lei mp).

Constatând întemeiate criticile ambelor părți privind punctele stabilite pentru evaluarea imobilelor expropriate, Curtea, în temeiul art. 480 alin. 2 din Codul de procedură civilă, a admis ambele apeluri, a schimbat în parte sentinţa civilă apelată în sensul că a obligta pârâta să emită pe numele reclamanţilor o decizie de compensare pentru o valoare de 123.833,55 puncte (160.640 +14.693,21 =175.333,21 puncte/lei-51.499,66 lei), în loc de 81.281,78 puncte.

A decis că vor fi păstrate celelalte dispoziţii ale sentinţei civile atacate, care nu sunt contrare prezentei decizii.

A respins cererea apelanţilor reclamanţi de obligare a pârâtei apelante la plata cheltuielilor de judecată din apel ca nefondată, întrucât aceștia nu au depus la dosar dovada efectuării și cuantumului cheltuielilor, conform art. 452 din Codul de procedură civilă, iar prin admiterea ambelor apeluri ambele părți au pierdut procesul în această etapă procesuală.