Hotărâre nr. 369 din 04.04.2023

Hotărârea:

I.Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava în data de 09.06.2022 sub nr. dosar 1894/86/2022, reclamanta X, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii (CJP), a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună anularea deciziei privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă nr.

Y din 09.05.2022, emisă de Casa de Pensii Suceava; obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de calculare a drepturilor de pensie pentru limită de vârstă, prin includerea în calcul a indicelui de corecţie de 1,41 aferent anului 2022; obligarea pârâtei la plata diferenţei de drepturi de pensie cuvenite, începând cu data punerii în plată a pensiei pentru limită de vârstă, 25.05.2022.

În drept, şi-a întemeiat cererea pe prevederile art. 95, 96, 170 şi urm. din Legea nr. 263/2010.

2. Sentinţa pronunţată de tribunal

Prin Sentinţa civilă nr. 1405/18.10.2022, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă, s-a admis cererea formulată, a fost obligată pârâta CJP la emiterea unei decizii prin care să acorde reclamantei drepturile de pensie pentru limită de vârstă prin aplicarea unui indice de corecţie de 1,41, aferent anului 2022, a fost obligată pârâta la plata către reclamantă, a sumelor de bani reprezentând diferenţa dintre pensia efectiv încasată şi cea cuvenită în urma stabilirii drepturilor de pensie în sensul celor dispuse, începând cu data de 25.05.2022.

Pentru a hotărî astfel, instanța a constatat următoarele:

La data de 14.09.2017, cu cererea înregistrată Casa Județeană de Pensii sub nr. Z, reclamanta X a solicitat înscrierea la pensie anticipată parțială.

Prin decizia nr. Y din 24.10.2017, emisă în temeiul Legii nr. 263/2010, reclamanta a fost înscrisă la pensie anticipată parțială, începând cu data de 14.09.2017, fiind acordat un indice de corecție de 1,14, aferent anului 2017.

În subsidiarul deciziei se arată că aceasta va fi pusă în plată după prezentarea deciziei de desfacere a contractului individual de muncă.

Prin decizia nr.

Y din 09.05.2022 emisă în temeiul Legii nr. 263/2010, pensia anticipată parțială a reclamantei a fost transformată în pensie pentru limită de vârstă, începând cu data de 25.05.2022, cu menținerea indicelui de corecție de 1,14 acordat în anul 2017.

Prin acțiune, reclamanta a solicitat anularea deciziei nr. Y din 09.05.2022 şi recalcularea pensiei pentru limită de vârstă cu luarea în calcul a indicelui de corecție de 1,41 aferent anului 2022, cu cheltuieli de judecată.

Din actele dosarului, instanța a reținut că reclamanta are dreptul la pensie pentru limită de vârstă începând cu data de 25.05.2022, când a îndeplinit condițiile de transformare a pensiei anticipate parțiale în pensie pentru limită de vârstă, fapt necontestat de vreo parte.

Decizia nr. Y din 24.10.2017 nu a fost pusă în plată niciodată.

Conform art. 170 din Legea nr. 263/2010, forma în vigoare la data de 25.05.2022, data stabilirii drepturilor de pensie pentru limită de vârstă, „(1) Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condițiile art. 95 se aplică un indice de corecție calculat ca raport între 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflației pe anul 2011.

(2) Începând cu anul 2013, câștigul salarial mediu brut realizat, prevăzut la alin. (1), este cel definitiv, cunoscut în anul precedent celui în care se deschide dreptul la pensie pentru anul calendaristic anterior, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

(3) Indicele de corecție se aplică o singură dată, la înscrierea inițială la pensie.

(31) În situația în care indicele de corecție rezultat în urma aplicării prevederilor alin. (1) și (2) este mai mic decât cel precedent calculat, se păstrează acesta din urmă.

(4) Punctajul mediu anual rezultat în urma aplicării indicelui de corecție reprezintă punctajul mediu anual realizat de asigurat, care se utilizează la determinarea cuantumului pensiei.”

Potrivit art. 17 din Legea nr. 6/2020 şi menținut în baza prevederilor art.170 al 31 din Legea nr.263/2010, valoarea indicelui de corecție în anul 2022 este de 1,41.

Întrucât Decizia nr.

Y din 24.10.2017 nu a fost pusă în plată niciodată, iar reclamanta a îndeplinit condițiile pentru trecerea de la pensie anticipată parțială la pensie pentru limită de vârstă, începând cu data de 25.05.2022, a avut dreptul la un indice de corecție de 1,41, corespunzător anului în care i s-au stabilit drepturi de pensie pentru limită de vârstă.

Soluția pârâtei de a acorda reclamantei un indice de corecție de 1,14, corespunzător anului 2017, respectiv păstrarea indicelui de corecție luat în considerare la stabilirea pensiei anticipate parțiale, prin decizia din anul 2017 şi care nu a fost pusă în plată niciodată, nu a avut nici un temei legal.

Deși art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prevede că indicele de corecție se aplică o singură dată, la înscrierea inițială la pensie, instanța a constatat că, în condițiile în care reclamanta nu a beneficiat de pensie înainte de 25.05.2022, înscrierea inițială la pensie este reprezentată de îndeplinirea condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă.

Totodată, interpretarea dată sintagmei „înscriere inițială la pensie”, prin decizia Curții Constituționale nr. 702/2019, a fost deplin aplicabilă în cauza de față, chiar dacă privește persoanele înscrise la pensie de invaliditate pe temeiul Legii nr. 19/2000 și nu cele înscrise la acest tip de pensie pe temeiul Legii nr. 263/2010, întrucât raționamentul modului de interpretare a sintagmei este același în ambele cazuri.

În considerarea faptului că, prin decizia nr.

Y din 09.05.2022, reclamanta a trecut la pensie pentru limită de vârstă începând cu data de 25.05.2022, când a îndeplinit condițiile de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010 şi reţinând că sintagma „înscrierea iniţială la pensie” din decizia Curţii se referă la data stabilirii pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010, instanța a apreciat că cererea reclamantei este întemeiată.

Potrivit art. 107 alin.1 din Legea 263/2010 actualizată, în situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta Casa Județeană de Pensii solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței apelate, în sensul respingerii cererii reclamantei ca nefondată.

În opinia sa, sentința instanței de fond nu este corectă şi legală, fiind dată cu încălcarea şi interpretarea eronată a dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010, a celor statuate prin Decizia nr. 702/31.10.2019 şi fără a avea în vedere înscrisurile existente la dosar.

În motivare, a arătat că decizia Curții Constituționale nr.702/31.10.2019 stabilește prin considerente că sintagma „înscrierea inițială la pensie” este constituțională doar în măsura în care se interpretează că pentru persoanele care au fost înscrise la pensie de invaliditate potrivit Legii nr. 19/2000, prin înscrierea inițială la pensie se înțelege data când a fost stabilită pensia pentru limită de vârstă, respectiv când stabilirea pensiei pentru limită de vârstă a avut loc pentru prima oară în condițiile Legii nr. 263/2010.

Potrivit înscrisurilor care au fost anexate întâmpinării depuse la fond, reclamanta a fost înscrisă inițial la pensie anticipată parțial începând cu data de 14.09.2017, conform Legii nr. 263/2010.

Având în vedere că temeiul legal al înscrierii reclamantei la pensie nu a fost Legea nr. 19/2000, iar Decizia nr. 702/31.10.2019 a Curții Constituționale vizează doar persoanele care s-au înscris la pensie în temeiul Legii nr. 19/2000, a apreciat că solicitarea de acordare a indicelui de corecție este nefondată.

În opinia sa, sfera de aplicabilitatea a celor statuate prin Decizia nr.702/31.10.2019 pronunțată de Curtea Constituțională vizează numai persoanele pentru care temeiul legal al înscrierii la pensie a fost Legea nr. 19/2000, or reclamanta a fost înscrisă la pensie anticipată parțială începând cu data de 14.09.2017, în temeiul dispozițiilor Legii nr.263/2010.

Raportat la dispozițiile art. 170 din Legea nr.263/2010 având în vedere data înscrierii la pensie anticipată parțial a reclamantei, 14.09.2017, a considerat că a fost acordat corect reclamantei indicele de corecție de 1,14.

Totodată, a invocat dispozițiile art. II din Legea nr. 160 din 30 iunie 2017 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

4. Apărările formulate

Fiind legal citată, intimata-reclamantă X a formulat întâmpinare, solicitând menținerea sentinței apelate.

În apărare, a arătat că s-a înscris pentru pensie anticipată în anul 2017, iar prin decizia nr.

Y/24.10.2017 i s-a stabilit o pensie în cuantum de 506 lei.

Ulterior, a dorit să își retragă cererea, apreciind că prezența sa la ghișeu este suficientă pentru anularea deciziei, însă i-a fost respinsă solicitarea.

Totodată a precizat că a continuat să lucreze şi să plătească contribuții sociale până în luna mai 2022, când a dobândit dreptul la pensie pentru limită de vârstă.

Astfel, la data de 2.05.2022 s-a prezentat la sediul apelantei pentru a solicita acordarea acestui drept, sens în care a completat o cerere de trecere de la pensie anticipată la pensie pentru limită de vârstă.

Cu toate acestea, intimata a susținut că nu a beneficiat de pensie anticipată.

La data de 9.05.2022 a fost emisă decizia de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă, calculată cu indicele de corecție de 1,14, care era în anul 2017, rezultând o pensie de 1.214 lei.

Întrucât a îndeplinit condițiile de pensionare pentru limită de vârstă în anul 2022, a solicitat recalcularea pensiei cu indicele de 1,41, prevăzut pentru anul menţionat.

5. Procedura parcursă în faţa instanţei de apel

Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condițiile art. 4711 din C.pr.civ., a fost fixat termen de judecată la data de 4.04.2023, cu citarea părţilor, în şedinţă publică, în vederea soluţionării căii de atac, termen la care instanţa a rămas în pronunţare.

Nu s-au administrat probe noi în apel.

II. Soluţia şi considerentele Curţii de apel

Verificând, în limitele motivelor de apel, conform art. 477, art. 479 alin. 1 din Codul de procedură civilă, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea de către prima instanţă a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Curtea reţine următoarele:

Prin Decizia nr.

Y/24.10.2017, emisă de pârâta apelantă C.J.P., s-a admis cererea reclamantei de acordare a pensiei anticipate parţiale, drepturile de pensie fiind stabilite începând cu data de 14.09.2017, cu aplicarea unui indice de corecţie de 1,14, menţionându-se totodată că plata se va face după prezentarea deciziei de desfacere a contractului de muncă.

Din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă că această decizie a fost contestată, rămânând definitivă, conform art. 149 al. 4 din Legea nr. 263/2010.

Reclamanta intimată susţine că a renunțat la pensionare şi a continuat activitatea, fără ca această decizie să producă efecte.

Potrivit art. 106 al. 3 din Legea nr. 263/2010 în termen de 30 de zile de la comunicare, decizia de pensie poate fi anulată la cererea titularului.

Prin urmare, dacă reclamanta dorea să renunţe la pensionare trebuia să facă o cerere de anulare a deciziei, ceea ce nu a făcut.

Aceasta nu se poate prevala de necunoaşterea legii, aplicarea sa fiind obligatorie conform art. 1 alin. (5) din Constituţie, potrivit căruia „În România, respectarea (...) legilor este obligatorie”, aceste dispoziţii consacrând principiul legalităţii, ca principiu fundamental al procesului judiciar.

Prin urmare, odată publicată în Monitorul Oficial, potrivit art. 78 din Constituţie, se prezumă că legea este cunoscută de toţi cetăţenii, în acord cu principiul de drept „nemo censetur legem ignorare” (necunoaşterea sau cunoaşterea greşită a legii nu înlătură obligaţia persoanelor de a se conforma legii).

Faptul că reclamantei nu i s-a plătit pensia şi a continuat activitatea nu are ca efect anularea deciziei de pensionare anticipate parțială, întrucât această anulare intervine doar în condiţiile legii, fie ca urmare a cererii depuse de pensionar conform art. 106 al. 3, la care s-a făcut referire anterior, fie în urma formulării unei contestații împotriva deciziei de pensionare, prin hotărâre judecătorească.

În această perioadă plata pensiei a fost suspendată, conform art. 114 lit. b din Legea nr. 263/2010.

În acest sens a stabilit şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 71/2017, obligatorie pentru instanţe, relevante fiind paragrafele 62 şi 63.

A reţinut Înalta Curte că data înscrierii iniţiale la pensie este cea care rezultă din prima decizie de pensionare anticipată, că plata acesteia se suspendă pe perioada în care asiguratul se află în una dintre situaţiile prevăzute de lege şi că la împlinirea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare.

Altfel spus, recalcularea cuantumului pensiei anticipate prin adiţionarea altor stagii de cotizare realizate după pensionarea anticipată nu conduce la naşterea unui alt drept iniţial la pensie, ci doar la recalcularea cuantumului acesteia, ca urmare a transformării pensiei dintr-o categorie în alta.

Prin urmare, astfel cum a stabilit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Decizia nr. 71/2017 (paragraf 68) este fără relevanţă juridică nepunerea în plată a deciziei de pensionare sub aspectul stabilirii datei la care s-a născut dreptul iniţial la pensie întrucât a operat doar suspendarea efectelor deciziei de pensionare cu privire la plata drepturilor băneşti.

Conform art.67 al. 1 din Legea nr. 263/2010 la data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată parţială se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea diminuării prevăzute la art. 65 alin. (4) şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate parţiale.

În speţă reclamanta a cerut stabilirea unei pensii pentru limită de vârstă fiind emisă Decizia nr. Y/9.05.2022 din care rezultă că s-a folosit pentru calculul pensiei indicele de corecţie 1.14, aferent anului 2017.

Decizia emisă de pârâtă este corectă în acest sens, fiind folosit indicele de corecţie de la data emiterii primei decizii de pensionare, astfel cum a stabilit Înalta Curte de Casație şi Justiţie, prin urmare este eronată concluzia primei instanţe că trebuia utilizat indicele de corecţie de la data emiterii deciziei privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă în anul 2022.

Această concluzie nu este susţinută nici de trimiterea la decizia Curţii Constituţionale nr. 702 din 31.10.2019 prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate, constatându-se că sintagma „înscrierea inițială la pensie” din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este constituțională, în ceea ce privește beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condițiilor de vârstă legală de pensionare și stagiu complet cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010.

Această decizie nu este aplicabilă în speţă pentru că se referă la persoanele care obținuseră o pensie de invaliditate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 dar îndeplinesc condiţiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă ulterior, situaţia reclamantei din prezenta cauză fiind diferită, aceasta având o decizie de pensie anticipată parţial şi o decizie de pensie pentru limită de vârstă, ambele emise în temeiul Legii nr. 263/2010.

Faţă de aceste considerente de fapt şi de drept, în temeiul art. 480 alin. 2 din Codul de procedură civilă, Curtea a admis apelul pârâtei, a schimbat în tot sentinţa civilă apelată în sensul că respingerii acţiunii ca fiind nefondată.