Hotărâre nr. 545 din 29.03.2023

Prin decizia penală nr. 545 din 29 martie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, în dosar nr. 1680/227/2021 s-a dispus după cum urmează: „În temeiul art. 421 pct. 1 lit. a teza a II-a Cod procedură penală, respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de Biroul Federal de Justiţie Germania împotriva sentinţei penale nr. 217 din data de 26.10.2021, pronunţată de Judecătoria F. în dosar nr. 1680/227/2021.”

Pentru a dispune astfel Curtea a reţinut că.

Prin sentinţa penală nr. 217 din data de 26.10.2021 pronunţată de Judecătoria F. în dosar nr. 1680/227/2021 s-a respins sesizarea având ca obiect „recunoaştere pedeapsă pecuniară” privind pe X, ca rămasă fără obiect.

S-a constatat achitată amenda în cuantum de 188,50 euro, stabilită de Polizeiprasidium Rheinpfalz, Germania prin Decizia din data de 12.08.2020, definitivă la data de 11.09.2020, conform extrasului din data de 03.08.2021, emis de Banca Transilvania.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut prima instanţă că prin sesizarea formulată, Biroul Federal de Justiţie din Germania a comunicat, în temeiul art. 290-306 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală şi în baza art. 16 din Decizia Cadru 2005/214/JAI a Consiliului din 24.02.2005 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a sancţiunilor pecuniare, solicitarea de punere în executare a pedepsei pecuniare în valoare totală de 188,50 euro (160 Euro amendă plus 28,50 euro cheltuielile pentru procedurile judiciare / administrative aferente deciziei de sancţionare), aplicată cetățeanului român X de către autoritatea germană Polizeiprasidium Rheinpfalz prin Decizia nr. 23.4507315.1 din data de 12.08.2020, definitivă la data de 11.09.2020, pentru fapta săvârşită la data de 30.05.2020 la orele 17:56, în circumscripţia Neustadt/Wied, pe autotrada naţională A 3 la Km 45.550, pe direcţia Frankfurt am Main, când, în calitate de şofer al autoturismului cu remorcă cu nr. de înmatriculare SV-95-WLX, acesta a depăşit cu 39 Km/h viteza maximă admisă în afara localităţilor, respectiv 119 Km/h pe un sector de drum cu viteza maximă admisă de 80 Km/h.

Sesizarea a fost însoţită de certificatul emis de autoritatea germană conform formularului prevăzut la articolul 4 din Decizia-cadru 2005/214/JAI a Consiliului privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a sancţiunilor financiare pecuniare, în original, şi în traducere în limba română, alte înscrisuri.

La termenul de judecată din 26.10.2021, contravenientul intimat a făcut dovada achitării sumei de 188,50 euro reprezentând contravaloarea debitului în litigiu, conform extrasului din data de 03.08.2021 emis de Banca Transilvania ataşat la dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanţa a reţinut că prin Decizia nr. 23.4507315.1 din data de 12.08.2020, definitivă la data de 11.09.2020, emisă de către autoritatea germană Polizeiprasidium Rheinpfalz, cetăţeanul român X a fost sancţionat cu amendă în cuantum de 188,50 euro pentru conduită contrară normelor de trafic rutier, contravenţie sancţionabilă în baza art. 41 alin.1, coroborat cu anexa 2, art. 49 StVO (Legislaţia privind circulaţia pe drumurile publice), art. 24 şi art. 25 din StVG (Legea privind traficul rutier), art.11.1.7 Bkat (Catalogul sancţiunilor rutiere) art. 4 alin. 1 din BKatV (Regulemantul privind stabilirea cuantumului amenzilor), constând în aceea că la data de 30.05.2020 la orele 17:56, în circumscripţia Neustadt/Wied, pe autotrada naţională A 3 la Km 45.550, pe direcţia Frankfurt am Main, intimatul, în calitate de şofer al autoturismului cu remorcă cu nr. de înmatriculare SV-95-WLX, acesta a depăşit cu 39 Km/h viteza maximă admisă înafara localităţilor, respectiv 119 Km/h pe un sector de drum cu viteza maximă admisă de 80 Km/h.

Potrivit art. 240 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, autorităţile judiciare române de executare recunosc o hotărâre prin care s-a dispus o sancţiune pecuniară fără alte formalităţi şi iau imediat toate măsurile necesare pentru executarea acesteia, cu excepţia cazului în care constată că este aplicabil unul dintre motivele de nerecunoaştere sau neexecutare prevăzute la art. 241.

Instanţa a constatat că fapta pentru care contravenientul a fost sancţionat cu amendă constă în aceea că intimatul, în calitate de şofer al autoturismului cu remorcă cu nr. de înmatriculare SV-95-WLX, la data de 30.05.2020 la orele 17:56, în circumscripţia Neustadt/Wied, pe autotrada naţională A 3 la Km 45.550, pe direcţia Frankfurt am Main, a depăşit cu 39 Km/h viteza maximă admisă înafara localităţilor, respectiv 119 Km/h pe un sector de drum cu viteza maximă admisă de 80 Km/h., se încadrează la comportamente care încalcă reglementările privind traficul rutier prevăzută la art. 239 alin. 1 din Legea 302/2004, pentru care nu mai este necesară verificarea condiţiei dublei incriminări.

Totodată, constatând că intimatul a achitat către autorităţile germane amenda în cuantum de 188,50 (160 Euro amendă plus 28,50 euro cheltuielile pentru procedurile judiciare/administrative aferente deciziei de sancţionare), aferente Deciziei de sancţionare nr. 23.4507315.1 din data de 12.08.2020, definitivă la data de 11.09.2020 emisă de către autoritatea germană Polizeiprasidium Rheinpfalz, conform extrasului din data de 03.08.2021 emis de Banca Transilvania ataşat la dosar, instanţa a respins, ca rămasă fără obiect, sesizarea şi a constatat achitată amenda în cuantum de 188,50 euro, stabilită de Polizeiprasidium Rheinpfalz, Germania prin Decizia din data de 12.08.2020, definitivă la data de 11.09.2020, conform extrasului din data de 03.08.2021, emis de Banca Transilvania.

În temeiul art. 306 lit. d din Legea nr. 302/2004, a dispus informarea autorităţii competente pentru executarea pedepsei pecuniare din statul emitent, respectiv Biroul Federal de Justiţie din Germania, o copie a prezentei hotărâri urmând a fi comunicată şi Ministerului Justiţiei.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Biroul Federal de Justiţie din Germania.

În motivarea apelului, s-a arătat că greşit instanţa fondului a evidenţiat că amenda a fost achitată, în condiţiile în care înscrisul depus la dosar de către intimat atestă o plată făcută către statul austriac.

În acest context, a solicitat desfiinţarea sentinţei şi recunoaşterea hotărârii germane.

Analizând apelul, curtea constată că acesta este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Prin sentinţa penală nr. 217 din data de 26.10.2021 pronunţată de Judecătoria F. în dosar nr. 1680/227/2021 s-a respins sesizarea având ca obiect „recunoaştere pedeapsă pecuniară” privind pe X, ca rămasă fără obiect.

S-a constatat achitată amenda în cuantum de 188,50 euro, stabilită de Polizeiprasidium Rheinpfalz, Germania prin Decizia din data de 12.08.2020, definitivă la data de 11.09.2020, conform extrasului din data de 03.08.2021, emis de Banca Transilvania.

Dispoziţiile normative care reglementează recunoaşterea reciprocă a sancţiunilor pecuniare sunt cuprinse în articolele 290-306 din Legea nr. 302/2004.

Din analiza acestor texte de lege nu rezultă calea de atac ce se poate declara împotriva sentinţelor pronunţate în cauzele care au un astfel de obiect.

Întrucât, conform art. 408 alin. 1 Cod procedură penală, sentințele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel, aceeaşi este calea de atac şi în cazul hotărârilor pronunţate de judecătorii în primă instanţă în respectivele cauze, termenul fiind de 10 zile şi curgând, potrivit art. 410 alin. 1 din acelaşi act normativ, de la data comunicării hotărârii.

Autoritatea competentă străină emitentă a certificatului și respectiv a hotărârilor

conținând sancțiuni pecuniare de natura celor care intră în domeniul de aplicare al legii, în lipsa oricăror dispoziţii exprese în acest sens, nu se citează ca parte în procesul de executare, fiind reprezentată în proces de procurorul român.

Potrivit art. 306 lit. d din Legea nr. 302/2004, „Autoritatea judiciară română de executare informează neîntârziat autoritatea competentă a statului emitent prin orice mijloc care permite o înregistrare scrisă (...) despre executarea hotărârii imediat după încheierea executării”.

Din interpretarea dispoziţiei normative precizate rezultă că instanţa care pronunţă hotărârea pe fond nu o comunică autorităţii străine, ci doar o informează despre soluţia pronunţată.

Raportat la cele mai sus evidenţiate, curtea concluzionează că împotriva sentinţelor pronunţate în cauzele care au ca obiect recunoaşterea reciprocă a sancţiunilor pecuniare pot declara apel persoana vizată de această sancţiune şi procurorul, ca reprezentant al autorităţii străine care a formulat sesizarea, nu însă şi această din urmă autoritate.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când o persoană care nu este titularul respectivului drept efectuează un act care excede competenţei sale legale, astfel cum este cazul în speţă.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală, inclusiv în ce priveşte competenţa celor îndreptăţiţi a o formula, reprezintă o încălcare a principiului legalităţii acestora, constituind o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.