Decizie nr. 1446 din 14.12.2022

1. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea înregistrată la data de 9 martie 2022 sub nr. 511/40/2022, pe rolul Tribunalului Botoşani – Secţia I civilă, reclamantele X1, X2, X3, X4, X5, X6 şi X7 - prin Sindicatul ,,IMPACT” Botoşani au chemat în judecată pe pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Ilfov, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună obligarea pârâtei la:

- plata prestaţiei sociale cuvenite copiilor şi tinerilor încadraţi în grad de handicap conform art. 58 din Legea nr. 448/2006 actualizată, care beneficiază de protecţie specială prin plasament la asistentul maternal profesionist începând cu drepturile pentru luna martie 2019 sau cu data emiterii certificatului/hotărârii de încadrare în grad de handicap şi pentru viitor;

- obligarea pârâtei la plata acestor prestaţii sociale într-o singură tranşă nefiind vorba despre drepturi salariale, actualizarea acestor sume cu coeficienţii ratei inflaţiei la data efectuării plăţii efective şi a dobânzii legale calculate conform OG nr.13/2011, începând cu data introducerii acţiunii la instanţă şi până la data plăţii efective;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea tribunalului

Prin Sentinţa civilă nr. 529/31.05.2022, pronunţată de Tribunalul Botoşani – Secţia I civilă, s-a admis, în parte, acţiunea formulată de reclamante - prin Sindicatul ,,IMPACT” Botoșani; a fost obligată pârâta să întocmească reclamantelor documentaţia privind plata prestaţiile sociale –buget complementar prevăzute de art.58 din Legea nr.448/2006, cuvenite după cum urmează:

1. X1 pentru copilul N.L. începând cu data de 04.02.2021;

2. X2 pentru copilul U.D.G. începând cu 26.04.2021;

3. X3 pentru copilul D.V. începând cu 16.06.2021;

4. X4 pentru copilul M.Z. începând cu 01.03,2019.

5. X5 pentru copilul P.C.A. începând cu 10.12.2020;

6. X6 pentru copilul F.M.G. începând cu 04.02.2021;

7. X7 pentru tânăra G.S.G începând cu 14.10.2020.

Pentru a hotărî astfel, instanța a constatat următoarele:

Astfel, tribunalul a constatat că reclamanții sunt angajații Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (în continuare DGASPC) Ilfov pe postul de asistent maternal sau asistent personal profesionist şi au în îngrijire copiii încadrați în grad de handicap după cum urmează:

1. X1 pe copilul N.L. începând cu data de 04.02.2021;

2. X2 pe copilul U.D.G. începând cu 26.04.2021;

3. X3na pe copilul D.V. începând cu 16.06.2021;

4. X4 pe copilul M.Z. începând cu 01.03.2019.

5. X5 pe copilul P.C.A. începând cu 10.12.2020;

6. X6 pe copilul F.M.G. începând cu 04.02.2021;

A mai reţinut tribunalul că reclamanta X7, în calitate de asistent personal profesionist, are în îngrijire tânăra cu grad de handicap grav G.S.G începând cu 14.10.2020.

Prima instanţă a reţinut că potrivit art. 40 alin. 2 lit. c din Codul Muncii angajatorului îi revine obligaţia să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractele individuale de muncă.

Totodată, tribunalul a arătat că rezultă din acest text că reclamantele sunt îndreptățite la acordarea drepturilor ce decurg din lege chiar dacă nu s-a specificat în mod expres în actul individual de muncă în concret ce tipuri de indemnizații sunt în drept să le primească.

De asemenea, tribunalul a arătat că potrivit art. 58 din Legea nr.448/2006, în forma în vigoare începând cu luna 01.01. 2019, „(...) (4) Adultul cu handicap beneficiază, în condiţiile prezentei legi, de următoarele prestaţii sociale:

a) indemnizaţie lunară, indiferent de venituri:

(i) 70% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, pentru adultul cu handicap grav;

(ii) 53% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru adultul cu handicap accentuat;

b) buget personal complementar lunar, indiferent de venituri:

(i) 30% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru adultul cu handicap grav;

(ii) 22% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru adultul cu handicap accentuat;

(iii) 12% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru adultul cu handicap mediu.

(5) Părintele, tutorele sau persoana care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului cu handicap în baza unei măsuri de protecţie specială, stabilită în condiţiile legii, beneficiază de prestaţii sociale, pe perioada în care îl are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere, astfel:

a) 60% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap grav;

b) 35% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap accentuat;

c) 12% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap mediu.

(6) Nu pot beneficia de prevederile alin. (4):

a) adulţii cu handicap îngrijiţi şi protejaţi în centre rezidenţiale publice, cu excepţia centrului de tip respiro, ori în alte tipuri de instituţii rezidenţiale publice cu caracter social sau medico-social, în care se asigură întreţinere completă din partea autorităţii administraţiei publice pe o perioadă mai mare de o lună;

b) persoanele cu handicap care sunt reţinute, arestate sau condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate, pe perioada reţinerii, arestării ori a detenţiei;

c) adulţii cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri, aflaţi în îngrijirea şi protecţia asistentului personal profesionist.

(...)

(9) De dreptul prevăzut la alin. (2) poate beneficia copilul bolnav de SIDA numai pe perioada în care este îngrijit în familie.

(10) Sumele aferente drepturilor prevăzute la alin. (1) - (5) şi cheltuielilor de administrare se asigură prin bugetul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, iar plata acestora se realizează de către Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială prin agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a municipiului Bucureşti.

(11) Procedura de preluare de către agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a municipiului Bucureşti a personalului cu atribuţii în efectuarea plăţilor de la direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, procedura de acordare a plăţilor, precum şi situaţiile de suspendare, modificare, încetare a dreptului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului*), la propunerea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.

(12) Bugetul personal complementar prevăzut la alin. (4) lit. b) nu este luat în calcul la stabilirea altor drepturi şi obligaţii.

(13) În situaţia în care din calculul prestaţiilor prevăzute la alin. (4) şi (5) rezultă fracţiuni în bani, acestea se rotunjesc la un leu în favoarea beneficiarilor.”

Tribunalul a reţinut că din aceste dispoziţii legale rezultă în primul rând că atât adultul cu handicap, cât şi copii cu handicap beneficiază de un buget complementar respectiv de prestaţii sociale calculate ca procent din indicatorul social de referinţă.

Dacă în privinţa copiilor care se află în plasament la asistent maternal profesionist prevederile art. 58 alin. 5 din Legea 448/2006 stabilesc că persoana care se ocupă de creșterea şi îngrijirea copilului cu handicap are dreptul la încasarea prestației sociale, în privința asistentului personal profesionist legiuitorul nu a mai făcut trimitere la acesta ca fiind îndreptățit să încaseze sumele reprezentând buget complementar.

Aceasta întrucât legiuitorul a făcut trimitere în general la adultul cu handicap.

Totuşi, a arătat prima instanţă, conform art. 45 din Legea nr.448/2006, adultul cu handicap grav sau accentuat care nu dispune de spaţiu de locuit, nu realizează venituri ori realizează venituri de până la nivelul salariului mediu pe economie poate beneficia de îngrijirea şi protecția unui asistent personal profesionist.

Aceasta este şi situația pentru tânăra G.S.G., care este îngrijită de asistent personal profesionist X7.

Potrivit art. 49 din Legea 448/2006 asistentul personal profesionist are următoarele obligații principale: (...) „c) să presteze pentru adultul cu handicap grav sau accentuat toate activităţile şi serviciile prevăzute în contractul individual de muncă, în fişa postului şi în planul individual de servicii.”

Totodată, tribunalul a reţinut că potrivit art.16 din HG nr.548/2017, monitorizarea şi controlul activității asistentului personal profesionist vizează respectarea drepturilor şi demnității persoanelor cu handicap grav şi accentuat în procesul de asigurare a îngrijirii şi protecției la asistentul personal profesionist.

Astfel, s-a apreciat că în sarcina asistentului personal profesionist este şi asigurarea drepturilor ce decurg din lege pentru adultul cu handicap grav.

Cu alte cuvinte acesta este obligat să efectueze demersurile necesare în vederea respectării drepturilor adultului cu handicap grav sau accentuat ce decurg din Legea nr.448/2006, respectiv prin includerea în cheltuielile necesare în vederea asigurării condițiilor necesare a sumelor reprezentând buget complementar.

A arătat tribunalul că reclamantele din prezenta cauză au solicitat angajatorului acordarea drepturilor ce decurg din dispozițiile art. 58 din Legea nr.448/2006.

Din textul acestui articol a rezultat, conform constatării tribunalului, că nu DGASPC Ilfov este cea care trebuia să achite efectiv sumele reprezentând prestaţii sociale sau buget complementar.

Această obligaţie exista în sarcina pârâtei până la 31.12.2018.

Începând cu 01.01.2019 modul de acordare a sumelor reprezentând prestaţii sociale sau buget complementar au fost modificate conform OUG nr.51/2017.

Astfel, s-a stabilit ca sumele aferente drepturilor prevăzute la alin. (1) - (5) şi cheltuielilor de administrare să se asigure prin bugetul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, iar plata acestora să se realizeze de către Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială prin agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a Municipiului Bucureşti.

Prima instanţă a reţinut că potrivit art. 1-3 din HG nr.1019/2018, „beneficiarul prestațiilor sociale prevăzute la art.58 alin. (1) - (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecția şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este persoana încadrată în grad de handicap, pe perioada valabilității certificatului.

(2) Titularul plăţii este, după caz, persoana cu handicap care are capacitate deplină de exerciţiu al drepturilor civile sau reprezentantul legal al acesteia în cazul în care persoana cu handicap este minoră sau pusă sub interdicţie.

(1) Începând cu 1 ianuarie 2019, plata prestaţiilor sociale se asigură din oficiu, de către agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială, judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare agenţii teritoriale.

(2) Plata prestaţiilor sociale se face prin decizia de plată emisă de directorul executiv al agenţiei teritoriale, care are la bază decizia/dispoziţia directorului executiv al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, denumită în continuare direcţie generală, prevăzută la art. 57 alin. (1) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Pentru stabilirea dreptului şi a modalităţii de plată a prestaţiilor sociale, în decizia/dispoziţia de acordare prevăzută la alin. (2) se va înscrie şi opţiunea de plată, cont bancar sau mandat poştal, a persoanei încadrată în grad de handicap sau a reprezentantului legal al acesteia.

În cazul solicitării plăţii prin cont bancar, decizia/dispoziţia va conţine şi contul IBAN în care se va face viramentul.

(4) Stabilirea dreptului, modificarea acestuia, suspendarea, precum şi încetarea acestuia se realizează prin decizie/dispoziție a directorului executiv al direcţiei generale, în baza documentului care atestă încadrarea în grad de handicap, conform legii.

(5) Plata prestațiilor sociale, suspendarea şi încetarea acesteia se fac prin decizie a directorului executiv al agenției teritoriale.

(1) Pentru efectuarea plății prestațiilor sociale, până la data de 3 a fiecărei luni pentru luna anterioară, direcția generală transmite agenției teritoriale Situația centralizatoare cu titularii prestațiilor sociale şi sumele de plată, stabilite conform art. 58 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru fiecare prestație în parte.”

Tribunalul a reţinut, aşadar că din aceste texte legale rezultă că începând cu 01.01.2019 DGASPC Ilfov avea doar obligația de a întocmi documentația necesară în vederea plății sumelor de către agenția de prestații sociale.

Nu mai era în sarcina pârâtei să şi plătească efectiv sumele reprezentând prestații.

Din înscrisurile aflate la dosar nu a rezultat că ar fi fost întocmite aceste documentații pentru reclamanții din prezenta cauză.

În consecință, tribunalul a admis în parte acțiunea și a obligat pârâta să întocmească reclamantelor documentația privind plata prestațiilor sociale–buget complementar prevăzute de art. 58 din Legea nr. 448/2006.

Întrucât nu a fost pusă în sarcina pârâtei şi necesitatea plății efective a sumelor, Tribunalul a apreciat că nu mai este necesară analizarea pretențiilor reclamantelor privind achitarea într-o singură tranșă.

3. Apelul formulat în cauză

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Ilfov, solicitând admiterea căii de atac și schimbarea în tot a sentinței civile atacate, în sensul respingerii acțiunii ca nefondată și neîntemeiată, apreciind că sentința apelată este netemeinică și nelegală întrucât este dată cu aplicarea greșită a legii.

În motivarea cererii de apel, apelanta a arătat că, deşi reclamantele susțin că prin neacordarea acestui drept ar fi suferit un prejudiciu în bugetul propriu al familiei lor, acestea nu au în vedere sau omit a preciza prevederile legislative privind acordarea sporului prevăzut de Anexa 9 din Hotărârea de Guvern nr.153/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr.

II la Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum a condițiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială”, drept care este acordat asistentului maternal profesionist şi de care beneficiază de la momentul instituirii măsurii de protecție pentru copii în prezent, astfel, a considerat că acestea nu ar fi fost prejudiciate în vreun fel.

Mai mult decât atât, în opinia sa, reclamantele fac o extindere de interpretare a art.58 din Legea nr. 448/2006, în condițiile în care Legea nr. 272/2004 delimitează modul în care se poate institui măsura de protecție, asistentul maternal profesionist nefiind inclus în categoria „persoană sau familie”, având în vedere că acesta este angajat al direcției, fiind salarizat şi acordându-i-se sporuri pentru categoria de copii plasați la aceştia.

În consecință, a considerat că prevederile art. 58 alin. (5) din Legea nr. 448/2006 se aplică persoanelor prevăzute la art. 62 alin. (l) lit. a) din Legea nr. 272/2004, prin urmare, instituția nu poate face plata prestației sociale-buget complementar, apreciind că reclamantele se află într-o totală eroare asupra interpretării legii la care face referire.

Totodată, a supus observației instanței prevederile legale în vigoare în care se arată faptul că asistentul maternal profesionist este persoana fizică, atestată, care asigură prin activitatea pe care o desfășoară la domiciliu, creșterea, îngrijirea și educarea copiilor pe care ii primește în plasament şi pentru care primește renumerația salarială.

De asemenea, acestuia îi sunt acordate anumite drepturi suplimentare pentru a susține activitatea sa cu copiii, iar în cazul în care acestuia îi este plasat un copil încadrat în grad de handicap îi sunt acordate sporuri şi suplimente, cum a arătat şi anterior, respectiv spor de 50% pentru copil cu handicap şi majorarea alocației de plasament cu 50%, tocmai pentru a veni în sprijinul angajatului.

Pentru cele expuse, a considerat că instituția a aplicat corect prevederile din Legea nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap prin raportare la prevederile art. 62 alin. (l) lit. a) din Legea nr. 272/2004 privind protecția şi promovarea drepturilor copilului, prin neacordarea prestației sociale-buget complementar pentru copiii şi tinerii încadrați în grad de handicap, aflați cu măsură de protecție specială la asistent maternal profesionist.

În atare situație, a susținut că instanța de fond în mod greșit s-a aplecat asupra interpretării legii, în sensul că, odată cu apariția OUG nr. 60/2017, ce a intrat în vigoare la data de 01 ianuarie 2018, aceste prestații reglementează un drept propriu pentru părinte, tutore sau persoana care se ocupă de creșterea copilului cu handicap, şi nu asistentul maternal profesionist, care beneficiază de alte drepturi pecuniare prevăzute de alte acte legislative, în motivarea muncii prestate pentru astfel de situații.

În drept, şi-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 466-482 din Codul de procedură civilă şi actele normative menționate.

4. Întâmpinarea la apel

Reclamantul Sindicatul „Impact” Botoșani - în numele şi pentru membrii sindicatului personal contractual: X1, X2, X3, X4, X5 şi X6 – asistenţi maternal profesionişti şi X7 – asistent personal profesionist, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului formulat şi menținerea în tot ca legală şi temeinică a sentinţei apelate.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea susținerilor apelantei-pârâte, apreciind că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică cu privire la dreptul la bugetul complementar cuvenit copiilor încadrați în grad de handicap grav pe care îl au în plasament intimatele, ca măsură de protecție specială.

A susținut că apelantul este în eroare în motivarea apelului, având în vedere aliniatul (5) din art. 58 din Legea nr. 448/2006 actualizată.

Or, intimatele au în îngrijire copii cu handicap în baza unei măsuri de protecție specială, așa cum este reglementat prin Legea nr. 272/2004, republicată, sens în care a apreciat că raționamentul apelantei din pagina a doua a cererii de apel, potrivit căruia copii aflați în plasament la asistentul maternal nu beneficiază de prestația socială prevăzută în Legea nr.448/2006 actualizată pentru că persoana care se ocupă de creşterea şi îngrijirea lui este angajat al DGASPC, este irelevant, dat fiind faptul că acest drept îi este recunoscut de lege copilului încadrat în grad de handicap.

De asemenea, a făcut trimitere la dispozițiile art. 54, art. 59, 62 alin. (1) şi art. 63 din Legea nr. 272/2004, republicată.

Din articolele de lege enunțate, a arătat că rezultă clar faptul că un copil care beneficiază de protecție specială poate fi în plasament la asistentul maternal profesionist, invocând prevederile art. 58 din Legea nr. 448/2006, actualizată.

Se mai arată că intimații din prezentul dosar sunt angajați ai Direcției Generale de Asistență Socială şi Protecția Copilului Ilfov pe funcția de asistent maternal profesionist, sens în care a invocat dispozițiile art.1 din H.G. nr.679/2003 privind condițiile de obținere a atestatului, procedurile de atestare şi statutul asistentului maternal profesionist,

În plus, a precizat că drepturile copiilor aflați în plasament la asistentul maternal profesionist sunt reglementate prin Legea nr.272/2004 actualizată și este reprezentată de alocația de plasament, cum este reglementată prin Ordinul nr. 1733/19 august 2015.

Drepturile copiilor tinerilor încadrați într-un grad de handicap sunt completate cu prevederile Legii nr.448/2006 actualizată, prin acordarea unor facilități şi prestații sociale.

Acordarea prestațiilor sociale pentru copiii care dețin certificat de handicap este reglementată prin art. 58, alin. (5) din Legea nr. 448/2006 actualizată.

Prin Ordonanța de Urgență nr.60/04.08.2017 s-a modificat aliniatul (5) din art. 58. Secțiunea a 5-a, Capitolul III din Legea nr. 448/2006.

Prin urmare, a susținut că acei copii încadrați în grad de handicap şi care beneficiază de măsura de protecție specială de plasament la asistenții maternali profesioniști au dreptul la bugetul personal complementar reglementat de alin. (5) art. 58 din Legea nr.448/2006 actualizată.

În aceste condiții, a solicitat acordarea următoarelor sume reprezentând buget personal complementar pentru fiecare copil încadrat în grad de handicap aflat în plasament la reclamante, având în vedere că valoarea ISR este stabilită la suma de 500 lei:

- pentru copilul cu handicap grav - 300 lei/lună;

- pentru copilul cu handicap accentuat - 175 lei/lună;

- pentru copilul cu handicap mediu - 60 lei/lună.

Totodată, a considerat că este irelevant faptul că asistenții maternali profesioniști beneficiază de spor pentru creșterea şi îngrijirea copiilor cu dizabilități conform regulamentului de sporuri aprobat prin HG nr. 153/2018 cu modificări, întrucât este vorba despre salariul asistentului maternal, nu despre drepturile copilului încadrat în grad de handicap, iar faptul că alocația de plasament este cu 50% mai mare față de copilul fără handicap, de asemenea, aspect apreciat ca fiind lipsit relevanță, având în vedere că şi bugetul complementar ce face obiectul prezentului litigiu este un drept al copilului cu handicap.

Din moment ce legiuitorul a reglementat aceste drepturi pentru copilul încadrat în grad de handicap, a susţinut că trebuie acordate, având în vedere că, practic bugetul personal complementar suplinește parte din cheltuielile personale din cursul unei luni a copilului în funcție de gradul de handicap, pentru plata taxei de abonament radio/TV, a abonamentului telefonic cu impulsuri incluse a taxei pentru abonamentul la curentul electric, anterior actualizării legislației privind protecția persoanelor cu handicap, aceasta beneficia de scutire la abonamentele radio/TV la telefon.

În aceste condiții, a arătat că sentința civilă pronunțată de Tribunalul Botoșani este în tot legală și temeinic motivată, susținută atât de întreaga documentație depusă la dosarul cauzei, cât şi de legislația în vigoare, iar aspectele invocate de apelantă sunt nefondate.

În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei şi a mijloacelor de probă ce vor fi necesare în timpul desfășurării procesului.

5. Motive de apel invocate din oficiu de instanţa de apel

La termenul din data de 07.12.2022, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, în temeiul art.479 alin.1 Cod procedură civilă şi 247 Cod procedură civilă coroborat cu art. 32, art. 36 şi art. 40 Cod procedură civilă, văzând dispozițiile art. 58 alin.10 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi art. 2 din procedura aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1019/2018, curtea a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția Generală de Asistență Socială şi Protecția Copilului Ilfov.

Cu aceeași ocazie instanța de apel a adus la cunoștință reprezentantului intimaților, prezent la dezbateri, faptul că, întrucât excepția a fost invocată din oficiu la acest termen de judecată, la solicitarea sa, instanța poate acorda un termen pentru a formula un punct de vedere referitor la excepția invocată, consilierul juridic arătând că nu solicită acordarea unui termen de judecată în acest scop.

În consecință, instanța de apel a acordat cuvântul cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția Generală de Asistență Socială şi Protecția Copilului Ilfov, precum şi asupra apelului.

6. Hotărârea instanţei de apel

Verificând, în limitele motivelor de apel, conform art.477, art.479 alin.1 Cod procedură civilă, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea de către prima instanţă a dispoziţiilor legale incidente în cauză, curtea reţine următoarele:

Astfel, cu privire la motivul de apel invocat din oficiu de instanţa de apel vizând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția Generală de Asistență Socială şi Protecția Copilului Ilfov, curtea consideră că acesta este întemeiat.

Conform art. 36 Cod procedură civilă calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.

Rezultă că are calitate procesuală pasivă cel care este titularul obligaţiei civile corespunzătoare dreptului subiectiv invocat de reclamant, fiind subiect pasiv în cadrul raportului juridic litigios.

În cauza de faţă, prin cererea de chemare în judecată reclamantele au solicitat, în esenţă, obligarea pârâtei Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Ilfov la plata prestaţiilor sociale cuvenite copiilor şi tinerilor încadraţi în grad de handicap conform art.58 din Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările ulterioare, începând cu drepturile pentru luna martie 2019 sau cu data emiterii certificatului/hotărârii de încadrare în grad de handicap(moment ulterior datei de 01.03.2019) şi pentru viitor, într-o singură tranșă, actualizate cu rata inflaţiei şi cu dobânda legală.

Aşadar, curtea reţine că reclamantele au învestit instanța cu o acţiune în pretenţii solicitând obligarea pârâtei la plata efectivă a prestaţiilor sociale prevăzute în art.58 din Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările ulterioare.

Potrivit art.58 alin.10 şi 11 din Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, astfel cum a fost modificat prin art.

III din O.U.G. nr.51/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, temei legal în vigoare începând cu data de 01.01.2019 "(10) Sumele aferente drepturilor prevăzute la alin. (1)-(5) şi cheltuielilor de administrare se asigură prin bugetul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, iar plata acestora se realizează de către Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială prin agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a municipiului Bucureşti. (11) Procedura de preluare de către agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a municipiului Bucureşti a personalului cu atribuţii în efectuarea plăţilor de la direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, procedura de acordare a plăţilor, precum şi situaţiile de suspendare, modificare, încetare a dreptului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale."

Totodată, potrivit art.2 din PROCEDURA de acordare a plăţilor, precum şi situaţiile de suspendare, modificare, încetare a dreptului la prestaţiile sociale pentru persoanele cu handicap, aprobată prin H.G. nr.1019/2018, Anexa nr.2, “Art.2 (1) Începând cu 1 ianuarie 2019, plata prestaţiilor sociale se asigură din oficiu, de către agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială, judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare agenţii teritoriale.

(2) Plata prestaţiilor sociale se face prin decizia de plată emisă de directorul executiv al agenţiei teritoriale, care are la bază decizia/dispoziţia directorului executiv al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, denumită în continuare direcţie generală, prevăzută la art. 57 alin. (1) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Pentru stabilirea dreptului şi a modalităţii de plată a prestaţiilor sociale, în decizia/dispoziţia de acordare prevăzută la alin. (2) se va înscrie şi opţiunea de plată, cont bancar sau mandat poştal, a persoanei încadrată în grad de handicap sau a reprezentantului legal al acesteia. în cazul solicitării plăţii prin cont bancar, decizia/dispoziţia va conţine şi contul IBAN în care se va face viramentul.

(4) Stabilirea dreptului, modificarea acestuia, suspendarea, precum şi încetarea acestuia se realizează prin decizie/dispoziţie a directorului executiv al direcţiei generale, în baza documentului care atestă încadrarea în grad de handicap, conform legii.

(5) Plata prestaţiilor sociale, suspendarea şi încetarea acesteia se fac prin decizie a directorului executiv al agenţiei teritoriale.”

Din dispoziţiile legale anterior menţionate, rezultă că începând cu data de 01.01.2019 plata prestaţiilor sociale prevăzute de art.58 din Legea nr.448/2006 se face de către agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială, judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti prin decizie a directorului executiv al acestor agenţii.

Este real că decizia de plată a prestaţiilor sociale prevăzute de art.58 din Legea nr.448/2006 emisă de directorul executiv al agenţiei teritoriale, are la bază decizia/dispoziţia directorului executiv al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului prin care se stabileşte dreptul la prestaţiile sociale în cauză, însă obiectul acţiunii de faţă îl constituie obligarea la plata efectivă a acestor prestaţii(acţiune în pretenţii care poate fi realizată în contradictoriu cu agenţia pentru plăţi şi inspecţie socială judeţeană responsabilă de plată) şi nu obligarea la stabilirea dreptului la prestaţiile sociale de referinţă (obligaţie de a face care poate fi realizată în contradictoriu cu direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului responsabilă).

Prin urmare, faţă de considerentele anterior expuse, curtea consideră că pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Ilfov nu are calitate procesuală pasivă în cauză, motivul de apel invocat din oficiu de către instanţă apărând ca întemeiat.

Având în vedere consecințele juridice produse ca urmare a găsirii ca întemeiat a motivului de apel vizând lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtei apelante, prevăzute de art.40 alin.1 Cod procedură civilă, curtea consideră că nu se mai impune analiza motivelor de apel invocate de aceasta cu privire la temeinicia hotărârii apelate, o asemenea analiză fiind inutilă.

Pentru aceste considerente de fapt și de drept, în temeiul art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă, curtea admite apelul și schimbă în tot sentința civilă apelată în sensul că admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Ilfov şi respinge cererea formulată în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Ilfov ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.