ARES ARES, Asociația pentru Reziliență, Evaluare și Securitate

Curtea de Apel CONSTANȚA ·

Hotărâre nr. 239 din 15.06.2022

Instanță
Curtea de Apel CONSTANȚA
Dosar
Obiect
Reținere navă. Cerere formulată pe calea ordonantei presedintiale. Apel admis.
Soluție
Sursa
portal.just.ro

Instituţia ordonanţei preşedinţiale reglementate în art.997 – art.1002 Cod procedură civilă republicat reprezintă un mijloc procedural rapid şi lipsit de formalism pentru luarea unor măsuri provizorii în anumite cazuri ce reclamă urgenţă.

În vederea stabilirii aparentei de drept este necesar a fi avut în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, si anume cererea de retinere a navei până la solutionarea cererii de sechestru naval, în vederea conservării drepturilor reclamantei în cererea în preten?ii pe care o va formula fa?ă de pârâta apelantă.

Reiese că aparen?a dreptului trebuie stabilită în raport de existen?a unui drept al reclamantei de a pretinde plata unei sume de la apelanta pârâtă, iar nu a?a cum a re?inut instan?a de fond, în raport de existen?a unui dosar având ca obiect sechestru de navă.

Or, instanta nu poate retine existenta unei aparente de drept în favoarea reclamantei pe baza acestor înscrisuri emise într-o cerere de ordonan?ă presedintială formulată în contradictoriu cu apelanta, cu atât mai mult cu cât contractul din 17.05.2022 nu este însu?it prin ?tampilă ?i semnătură de niciuna din societă?ile implicate în tranzac?ie.

În cauză nu este îndeplinită nici conditia neprejudecării fondului, dat fiind că raporturile juridice dintre părti, calitătile în care au ac?ionat, existen?a unui contract de mandat sau a altei forme de reprezentare nu pot fi analizate pe calea procedurii sumare a ordonan?ei pre?edin?iale.

În această procedură specială, instan?a nu poate statua asupra raporturilor juridice dintre păr?i, nu poate stabili valabilitatea contractului încheiat, nu poate analiza existen?a unei rela?ii între apelantă ?i societatea care a emis factura ori dacă factura a fost emisă pe numele ?i pentru reclamantă.

Toate aceste aspecte vor fi analizate în ac?iunea în preten?ii.

Art.997 alin. 1 şi 5 Cod procedură civilă

Asupra apelului - litigiu cu profesionişti – maritim fluvial de faţă, instanţa constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa sub numărul 3902/118/2022, reclamantul creditor [...] a solicitat – în contradictoriu cu pârâtul debitor [...] – să se dispună reţinerea în portul Constanţa a navei „[...]” sub pavilion Republica Palau, până la soluţionarea sechestrului asigurător asupra aceluiaşi nave, ce formează obiect al dosarului Tribunalului Constanţa nr. …/118/2022.

Prin sentinţa civilă nr.690/06.06.2022 Tribunalul Constanţa secţia a II-a civilă a admis cererea şi a dispus reţinerea în portul Constanţa a navei „[...]”, identificată prin nr. …, sub pavilion Republica Palau, proprietatea pârâtei [...], până la soluţionarea cauzei înregistrate pe rolul Tribunalului Constanţa sub nr. …/118/2022, având ca obiect instituirea sechestrului asigurător asupra aceleiaşi nave, hotărârea fiind executorie.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut, în esen?ă:

În concret, reclamanta a făcut dovada îndeplinirii exigenţelor legale, în măsura în care a justificat urgenţa şi iminenţa unei pagube prin prisma faptului că plecarea unei nave supuse operaţiunilor de încărcare/descărcare la 06.06.2022 este iminentă, cererea de reţinere fiind depusă de reclamantă la 06.06.2022 la instituţia competentă.

Creditorul a făcut dovada existenţei - pe rolul Tribunalului Constanţa a litigiului legat de sechestrul navei, cu privire la care aparenţa de drept înclină în favoarea societăţii reclamante; în considerarea faptului că prin plecarea navei din Portul Constanţa creditorul reclamant s-ar vedea lipsit de posibilitatea juridică de a cere instituirea de măsuri asigurătorii, fiind aşadar întrunite exigenţele textelor citate, se va dispune admiterea cererii, măsura cu caracter conservatoriu nefiind menită a leza în mod direct drepturile legitime ale debitorului ori a prejudeca fondul.

Măsura reţinerii va avea un caracter esenţial temporar, durând doar până la judecarea în fond a cererii de sechestru, înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa sub nr. …/118/2022.

Nu a putut fi primită cererea reclamantei – de reţinere a navei până la soluţionarea în mod definitiv a cererii de sechestru, întrucât caracterul temporar, vremelnic al măsurii ar fi grav afectat prin indisponibilizarea, pentru o perioadă îndelungată, a unui mijloc de transport destinat comerţului; din acest punct de vedere, dintr-o măsură asiguratorie, menită a preveni producerea unei pagube pentru reclamantul creditor, reţinerea ar dobândi un evident caracter punitiv pentru debitorul pârât, care ar suferi la rândul său prejudicii însemnate, fără a exista un titlu executoriu care să fi consfinţit pretenţiile patrimoniale ale societăţii [...]

Faţă de cele ce preced s-a dispus admiterea cererii de reţinere, în sensul celor deja arătate.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel - pârâta debitoare [...] criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa sub acelaşi număr, la data de 08.06.2022.

Motivând apelul, pe cale de excepţie înţelege să invoce excepţia lipsei calităţii procesual pasive a apelantei pârâte, în condiţiile în care aceasta nu a încheiat un contract cu intimata reclamantă, nu şi-a asumat obligaţii faţă de aceasta şi automat nu poate fi legată în vreun fel de contractul invocat de reclamantă şi de pretenţiile acesteia, sens în care arată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată se solicită luarea unei măsuri provizorii faţă de un bun apar?inând apelantei pârâte.

Fundamentul cererii de chemare în judecata este reprezentat de un contract de navlosire pe timp a navei „[...]", contract care s-ar fi încheiat în data de 17.05.2022 prin intermediul societăţii de brokeraj [...].

Arată faptul că apelanta pârâtă nu a încheiat în niciun moment vreun contract cu intimata reclamantă, contractul invocat în prezenta cauză nefiind încheiat/semnat/negociat cu apelanta, aceasta din urma neasumându-şi vreo obligaţie faţă de intimata pârâtă.

Cu toate că va prezenta detaliat pe fondul cauzei, înţelege să sublinieze şi în susţinerea excepţiei lipsei calităţii procesual pasive a apelantei pârâte, faptul că societatea/persoana care a încheiat contractul cu intimata pârâtă a folosit o denumire similară cu cea a societăţii apelante, a folosit detalii (parţial reale) ale navei proprietatea apelantei ca şi obiect al contractului, prezentând în cadrul certificatului privind particularităţile navei detalii similare cu cele ale navei apar?inând apelantei pârâte şi a furnizat detaliile unei societăţi despre care nu are cunoştinţă pentru a se realiza plata.

Arată faptul că până la momentul la care a fost emisă nota de reţinere a navei de Căpitănia Portului nu avea cunoştinţa de existenţa contractului, de obligaţiile asumate în cuprinsul acestuia şi de plăţile efectuate în baza lui.

În ceea ce priveşte contractul încheiat, apreciază faptul că discută despre fapte penale, fals şi furt de identitate, sens în care a ini?iat demersuri în Turcia (unde a declarat sediul societatea care a încasat banii) în vederea sesizării organelor competente, aspect care rezultă din Anexa nr. 11 ataşată prezentului apel.

Revenind la excepţia lipsei calităţii procesual pasive a apelantei parate, subliniază faptul că, într-o astfel de acţiune trebuie să aibă calitatea de pârâţi părţile contractului de navlosire pe timp şi/sau persoanele care şi-au asumat obligaţii una faţă de cealaltă.

În condiţiile în care apelanta pârâtă nu a fost parte în vreun contract de navlosire pe timp încheiat cu intimata reclamantă, nu şi-a asumat nici o obligaţie faţă de aceasta din urmă, în mod evident aceştia nu pot avea calitatea de pârâţi în prezenta cauză, neexistând identitate între părţi şi subiectele raportului juridic litigios.

În susţinerea argumentelor, îndreaptă aten?ia instanţei de judecată asupra următoarelor:

- În cuprinsul contractului „Time Charter" se arată faptul că acesta este încheiat între [...], … şi intimata reclamantă. Or, denumirea societăţii apelante este [...] - [...] - aspect care rezulta din Anexa nr. 12.

- Contractul „Time Charter" si Rider-ul anexat nu poartă nici o semnătură din partea proprietarului navei sau a managerului comercial al navei care este „[...]" astfel cum rezultă şi din extrasele de pe Equasis, care au fost depuse atât de pârâtă cât şi de reprezentanţii convenţionali ai intimatei-reclamante;

- Plata s-a efectuat în contul societăţii indicate la clauza 46 din Rider Clauses to charter party of [...], în cuprinsul clauzei arătându-se faptul că plata urmează a se efectua în contul proprietarului navei din Turcia şi s-au prezentat detaliile contului şi denumirea societăţii, care din nou, nu este a societăţii pârâte, ci este doar similiară - …, …/….

- La descrierea navei - clauza 60 din Rider Clauses to charter party of MV [...] se indică faptul că Managerul Navei ar fi … şi s-au prezentat detaliile acestuia, ISM … fiind tot aceeaşi societate care ar avea şi calitatea de manager.

Analizând informaţiile publice care se regăsesc pe site-ul Equasis se poate observa faptul că proprietarul navei, managerul şi ISM Manager-ul navei este societatea apelantă pârâtă, respectiv [...] Astfel, dacă intimata reclamantă ar fi efectuat un minim de verificări în ceea ce priveşte societatea cu care a încheiat contract şi care s-a obligat să îi pună la dispoziţie o navă, ar fi putut sesiza că societatea cu care a încheiat contractul nu este proprietara navei [...] şi nici nu are calitatea de manager comercial al acesteia.

De asemenea, având în vedere faptul că extrasul de pe Equasis ataşat cererii de reţinere a fost printat în data de 04.06.2022 şi la acel moment intimata reclamanta putea avea convingerea că nu a încheiat un contract cu societatea apelantă (deşi fusese notificată şi în scris în acest sens cu extras de pe acest registru în data de 01.06.2022) şi dacă ar fi respectat principiul bunei credinţe nu ar mai fi introdus cererea de reţinere, cauzându-i prejudicii societăţii apelante, fără ca aceasta din urma să aibă vreo culpa în toata aceasta situaţie.

Concluzionând, solicită respectuos instanţei de control judiciar să constate faptul că apelanta pârâtă nu a fost parte în contractul de navlosire invocat de intimata reclamantă, că aceasta nu şi-a asumat nici o obligaţie faţă de apelanta reclamantă, sens în care nu există identitate între persoana care s-a obligat în cadrul raportului juridic civil şi persoana chemată în judecată, sens în care excepţia lipsei calităţii procesual pasive este întemeiată şi solicită admiterea acesteia.

Pe fondul cauzei arată următoarele:

Proprietarul navei a fost informat de Căpitănia Portului de faptul că societatea [...], cu sediul în Beverly Hills …, …, Egipt, prin firma de avocatură „…", a cerut reţinerea navei „[...]" pentru neîndeplinirea unei obligaţii asumate în baza unui contract de navlosire pe timp pe care l-ar fi încheiat cu proprietarul navei, respectiv cu apelanta pârâtă.

Având în vedere faptul că apelanta pârâtă nu avea cunoştinţă de existenţa contractului, la cererea acestuia, i s-a comunicat faptul că pretenţiile invocate rezultă din contractul de navlosire pe timp încheiat la data de 17.05.2022, împreună cu anexele sale, fiindu-i comunicate şi documentele invocate.

Analizând aceste documente se poate observa în mod clar că acest contract nu a fost încheiat/semnat de ... astfel încât să producă efecte faţă de acestea, aspectele din care rezultă acest lucru fiind prezentate în motivarea excepţiei lipsei calităţii procesul pasive a apelantei pârâte.

Mai mult, examinând documentele furnizate, cele pe care reclamanta îşi întemeiază pretenţiile, a remarcat şi alte inconsecvenţe, mai precis în secţiunea ce menţionează particularităţile navei, următoarele detalii sunt complet eronate: L.B.P., adâncimea, viteza, compania manager, sediul unde proprietarul este înregistrat, capacitatea de depozitare/cereale, capacitatea de depozitare/balot.

Această situaţie neplăcută pentru ambele părţi putea fi uşor evitată dacă reclamanta îşi îndeplinea obligaţiile legale (KYC) şi demara o investigaţie minimă în registrele publice, cu privire la datele societăţii - pentru a verifica identitatea proprietarului şi a manager-ului de navă (cum, spre exemplu, ar reieşi din baza de date Equasis).

Astfel, existau modalităţi concrete pentru a verifica calitatea societăţii cu care reclamanta a semnat un acord şi căreia i-a achitat suma aferentă serviciilor prestate, aceasta societate nefiind însă pârâta din prezenta cauză, aceasta nefiind semnatara vreunui acord, neasumându-şi o obligaţie faţă de reclamantă.

Site-urile pe care intimata reclamantă putea verifica aceste detalii sunt publice şi pot fi accesate de oricine, nefiind necesar să se efectueze vreo plată sau să se creeze un cont - https://www.equasis.org/EquasisWeb/public/HomePage . https://imonumbers.lrfairplay.com/ .

În atare condiţii, a informat-o pe reclamanta faptul că se află în faţa unui furt de identitate cu scopul de a crea falsa aparenţă a unui contract şi a obţine anumite beneficii materiale din partea companiei acesteia, iar contractul invocat nu a fost semnat de companie.

Astfel, a informat-o oficial pe reclamantă de faptul că proprietarul navei „[...]" nu cunoştea, nu avea şi nici nu are în prezent vreo conexiune cu societatea … care s-a pretins nefondat a fi manager-ul comercial al navei.

De asemenea, ?i-am exprimat disponibilitatea de a o sprijini pe intimata reclamanta în iniţierea demersurilor necesare pentru a afla cine este societatea cu care a încheiat contractul/reprezentan?ii acesteia, precum şi societatea în contul căreia s-a realizat plata, dovada în acest sens regăsindu-se în cuprinsul Anexei 10 ataşată apelului, precum şi din înscrisurile ataşate întâmpinării depuse la fondul cauzei.

Cu toate acestea, din partea intimatei reclamante nu a primit niciun răspuns, ba mai mult de atât, în data de 06.06.2022 a fost introdusă cererea pentru reţinerea navei şi cererea de sechestru asigurător asupra navei.

În ceea ce priveşte modalitatea de soluţionare a cererii, subliniază faptul că deşi hotărârea a fost pronunţată fără citarea părţilor, apelanta-pârâtă a depus întâmpinare imediat cum a luat la cunoştinţa de la Căpitănia Portului de faptul că pe rolul instanţei de judecată a fost înregistrată cererea de reţinere.

Astfel, arată faptul că din înscrisurile de la dosar rezultă că cererea de reţinere a fost depusă la ora 9:58, iar în urma solicitărilor de informaţii de la arhiva civilă a Tribunalului Constanţa, au fost informaţi de faptul că urmează a intra în şedinţă completul de judecată după ce se va elibera o sală.

În jurul orelor 12:30, când a revenit pentru informaţii, i s-a comunicat faptul că instanţa deja a rămas în pronunţare cu privire la cerere.

A depus întâmpinarea prin arhivă şi a comunicat-o şi pe e-mail la ora 12:58 arătând faptul că este urgent ca aceasta să fie ataşată la dosar pentru a fi avută în vedere de instanţă la momentul pronunţării, iar cu toate acestea, lecturând sentinţa civilă apelată rezultă faptul că întâmpinarea nu a fost avută în vedere de instanţă la momentul soluţionării cererii, iar din menţiunile de pe prima pagină rezultă că aceasta hotărâre a fost printată de grefierul de şedinţă la ora 13.33, după ce apelanta reclamantă comunicase pe e-mail şi depusese întâmpinarea şi prin arhivă.

A înţeles să puncteze aceste aspecte pentru a arata faptul că apelanta intimata a depus toate diligenţele pentru a evita cauzarea de prejudicii prin măsurile luate împotriva acesteia şi de a-şi proteja drepturile grav încălcate, cu toate că există toate elementele din care rezultă că nu aceasta a încheiat contractul şi nu aceasta şi-a asumat obligaţii faţă de intimata - reclamantă, iar cu toate acestea, sunt în punctul în care apelanta este în imposibilitatea de a-şi onora contractele care chiar au fost încheiate de aceasta şi de a-şi îndeplini obligaţiile asumate.

Învederează instanţei că apelanta de bună credinţă deja a efectuat demersuri pentru a formula plângere penală în Turcia împotriva persoanelor care în mod fals au pretins că sunt proprietarii şi managerii comerciali ai navei şi a luat în acest sens legătura cu firma de avocatură … care au comunicat că în ultimele 3 luni au avut speţe similare în care au recomandat navlositorilor să nu ia măsuri de reţinere a navelor împotriva proprietarilor de nave care au fost de bună credinţă şi cărora le-a fost furată identitatea pentru obţinerea de sume de bani acordate în avans în cadrul contractelor de navlosire.

Aceasta dovedeşte în opinia sa atât buna credinţă de care au dat dovada păgubiţii cât şi profesionalismul şi rigurozitatea în acordarea asistenţei juridice, iar toate aceste aspecte rezultă din Anexa 11 ataşată.

Se susţine de către intimata - reclamantă că ar fi aprovizionat cu bunker nava „ [...]" prezentându-se în acest sens un certificat de bunker („Certificat of Bunker Quantity" - prezentat în Anexa nr. 9) din data de 23.05.2022 ora 08.15 prin care se pretinde faptul că s-ar fi aprovizionat nava „[...]" cu cantitatea de 38 tone combustibil MGO.

Solicită a se observa faptul că şi acest înscris este unul fals, în sensul că nu a fost semnat/ştampilat de comandantul navei proprietatea apelantei pârâte, întrucât stampila ce se afla pe acest certificat este alta decât cea a navei (ştampila navei reiese din documentele oficiale întocmite atât în Portul Diliskelesi cât în Portul Constanţa, astfel cum reiese din Anexele nr.1, 3, 4, 6, 7).

Totodată semnăturile aplicate pe acest înscris la rubrica „Vessel Master" şi „Chief Engineer" sunt unele false care nu au nici o legătură cu semnăturile comandantului navei şi a şefului mecanic care reies din Anexele nr.1, 3, 4, 6, 7.

Un alt element care dovedeşte caracterul fals al acestor documente este şi adresa emisă de către Agentul navei (… Agency) în portul Diliskelesi care certifică faptul că nu au fost contactaţi de nimeni pentru a aproviziona cu bunker nava „[...]" precum şi cantitatea de combustibil cu care aceasta a intrat şi ieşit din port, care iarăşi arată că nava nu a fost aprovizionată cu combustibil.

A ataşat şi copie din jurnalul de bord (Anexa nr. 2, 3 şi 6) care atestă că aceasta operaţiune de bunkerare nu s-a realizat pe nava proprietatea apelantei pârâte şi este una falsă.

Similar pe Standard Statement of facts (Anexa nr.7) se arată operaţiunile efectuate de nava în Portul Diliskelesi, document care poarta semnătura comandantului şi stampila navei, a agentului şi a operatorului portuar.

În aceste sens solicită a se avea în vedere rubrica 12 intitulată „Vessel sailed" în care apar menţiunile că acesta a plecat din port în data de 23.05.2022 la ora 01.10, deci nu aveau cum să se realizeze operaţiunea de bunkeraj asupra navei cum se susţine de intimata reclamantă, ceea ce probează faptul că documentul intitulat Certificate of Bunker Quantity este unul fals.

Potrivit istoricului mişcării navei „[...]" scos din programul VT Explorer (care determină poziţiile navei pe baza AIS - „Marine Ship Automatic Identification System (AIS)" sistem obligatoriu de localizare pentru fiecare navă) se probează faptul că aceasta a ajuns în portul Diliskelesi în data de 21.05.2022 ora 08.18 şi a plecat în data de 23.05.2022 ora 01.16 cu destinaţia Constanţa.

În data de 23.05.2022 ora 03.08 a ajuns în zona de ancorare Kartal când a primit alte instrucţiuni pentru a se deplasa către Bartin unde a ajuns în data de 26.05.2022, ora 18.53.

Depune acest extras din VT Explorer ca Anexa nr. 8.

Astfel reiese cu evidenţă că nava nu se afla în portul Diliskelesi la data şi ora indicate în documentul Certificate of Bunker Quantity prezentat de către intimata – reclamantă.

Comparând ştampila navei şi semnătura comandantului, respectiv a şefului mecanic din documentele ataşate, respectiv: ANEXA 1 - certificat de bunker din data de 06.05.2022, Anexa 2 - jurnalul de bord din datele 22.05.2022, 23.05.2022 şi 06.05.2022, Anexa 4 - notă de reţinere şi Anexa 3 - jurnalul de bord al şefului mecanic, cu ştampila şi semnăturile din cererea de reţinere depusă la dosar de către intimata-reclamantă, se poate observa cu uşurinţă discrepanţa dintre acestea.

Spre exemplu, ştampila reală a navei conţine ca semn distinctiv în mijloc o ancoră, în timp ce cealaltă are un simplu cod, iar menţiunile de pe ştampilă nu corespund cu cea reală folosită în documentele navei şi în relaţia cu terţii din documentele pe care le-a prezentat în susţinerea apelului.

Se trece sub tăcere de către intimata - reclamantă faptul că, deşi nu îi recunoaşte pretenţiile, i-a solicitat să comunice pretenţiile sale pentru ca, clubul P&l să poată să asigure garanţiile necesare eliberării navei, pentru a diminua prejudiciile pe care le suferă, încă din data de 06.06.2022 pe e-mail dar până in prezent nu a primit niciun răspuns în acest sens.

Menţionează că la toată corespondenţa pe care a purtat-o cu intimata - reclamantă nu a primit până acum niciun răspuns, ceea ce arată reaua credinţă de care aceasta dă dovadă.

În ceea ce priveşte condiţiile pentru a se dispune reţinerea navei, solicită instanţei de judecată să constate faptul că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru a se emite ordonanţa pre?edin?ială având ca obiect reţinerea navei, sens în care solicită respingerea acesteia ca fiind inadmisibilă.

În susţinerea solicitării, arată punctual faptul că nu este îndeplinita niciuna dintre condiţii, astfel:

1.

Apartenenţa de drept - această condiţie trebuie analizată în mod prioritar de către instanţă, aceasta din urma fiind ?inută să nu dispună nici o măsură provizorie până ce nu îşi creează convingerea că în favoarea reclamantului există "aparenţa de drept".

Limitele cercetării privind aparenţa dreptului sunt chiar limitele indicate şi în vechea reglementare, în doctrina şi jurispruden?a, referitoare la "pipăirea fondului".

„ Procedura ordonanţei pre?edin?iale nu poate fi utilizată pentru a examina valabilitatea titlurilor invocate de părţi, deoarece s-ar rezolva fondul cauzei.

Pe calea ordonanţei pre?edin?iale instanţa nu poate decât să stabilească, în baza probelor prezentate de părţi, în favoarea căreia există aparenţă de drept. [G.

C.

Frentiu, D.L Baldean, Noul Cod de procedura civilă comentat şi adnotat, Editura Hamangiu 2013, p. 1400]"

Analizând înscrisurile ataşate, apreciază faptul că instanţa de judecată nu poate stabili ca în favoarea reclamantei există aparenţă de drept, în condiţiile în care contractul pe care aceasta îl invocă în susţinerea pretenţiilor sale nu a fost încheiat cu pârâta, fiind astfel evident că acesteia din urmă nu îi poate fi imputată o eventuală nerespectare a obligaţiei (de vreme ce nu şi-a asumat niciuna) şi nu s-ar putea lua faţă de aceasta sau faţă de bunurile acesteia nici o măsură, nici măcar cu caracter provizoriu.

În susţinerea argumentelor, în sensul că pârâta nu a fost parte a contractului invocat de reclamantă, înţelege să prezinte punctual diferenţele ce există în legătură cu detaliile navei a cărei reţinere se solicită, diferen?e între detaliile menţionate în contractul invocat şi detaliile reale ale navei din cuprinsul extrasului de pe Equasis şi de pe certificatul navei:

i) Numele proprietarului navei şi cel care a încheiat contractul, astfel în cuprinsul contractului se men?ionează că proprietarul navei este …, …, iar denumirea corectă a pârâtei este … - [...];

ii) În cuprinsul contractului, la clauza 60 este indicat proprietarul navei şi detaliile acestuia.

Or, analizând certificatul de înregistrare al navei în statul de Pavilion, se poate observa faptul că numele proprietarului navei şi detaliile acestuia sunt altele/diferite de cele indicate în cuprinsul contractului.

iii) Societatea în contul căreia urma să se realizeze plata sau s-a realizat, indicată în contract este societatea …, societate despre care nu cunoaşte absolut nimic.

Mai mult de atât, în legătură cu această societate, a luat legătura cu o firmă de avocatură din Turcia pentru a intenta demersuri de natură penală în legătură cu falsurile la care a făcut referire, dovada în acest sens fiind corespondenţa ataşată.

În condiţiile în care nu cunoaşte de existenţa acestei firme şi nu are niciun contact/raport contractual cu aceasta, în informările transmise reclamantei chiar i-a recomandat şi şi-a oferit disponibilitatea de a-i sprijini în orice demers pe care ar înţelege să-l întreprindă în vederea aflării adevărului în legătură cu societatea din Turcia în contul căreia trebuia să se realizeze plata, respectiv societatea ….

În condiţiile în care reclamanta nu a comunicat un răspuns în legătură cu acest aspect, ba chiar a introdus o acţiune împotriva sa, a în?eles să iniţieze singuri aceste demersuri, urmând a acţiona pe latură penală în ceea ce priveşte faptele de fals şi de furt de identitate.

iv) Mai departe, în cuprinsul certificatului privind particularităţile navei ataşat contractului invocat şi certificatul real privind particularităţile navei sunt diferenţe în ceea ce priveşte viteza navei, managerul navei, respectiv: în certificatul ataşat contractului se indica faptul că managerul navei ar fi …, iar în certificatul real managerul este … - [...].

În atare condiţii, apreciază faptul că este evident că reclamanta nu poate dovedi aparenţa de drept a acesteia în contra pârâtei, nu poate dovedi că a încheiat un contract cu parata, nu poate dovedi că pretenţiile pe care aceasta le invocă sunt faţă de pârâtă, sens în care nefiind îndeplinită prima condiţie pentru emiterea ordonanţei pre?edin?iale, solicită respingerea solicitării reclamantei.

2.

Condiţia de a nu prejudeca fondul: datorită faptului că ordonanţa presupune urgenţă şi adoptarea unor măsuri vremelnice, instanţa nu are căderea să prejudece fondul dreptului dar - pentru ca totuşi soluţia să nu fie arbitrară - este datoare să cerceteze aparenţa dreptului, să pipăie fondul.

Nici aceasta condiţie nu este îndeplinită în prezenta cauză, în condiţiile în care sunt invocate fapte de natură penală şi există şi dovezi concrete de săvâr?ire a acestora, din moment ce ar trebui să se administreze probatorii complexe pentru ca reclamanta să dovedească cu ce societate a încheiat contractul în baza căruia are aceste preten?ii.

Apreciază faptul că raportat la toate diferen?ele/inadvertenţele sesizate la primul punct instanţa de judecată îşi poate forma convingerea că în prezenta cauză nici măcar nu există identitate între persoana din cadrul raportului juridic şi persoana chemată în judecată, sens în care este evident că soluţia din prezenta cauză ar prejudeca fondul.

3. Condiţia vizând urgenţa: apreciază faptul că nici această condiţiei nu este îndeplinită, reclamanta nearătând în ce măsură există urgenţă.

Concluzionând, solicită instanţei de judecată să dispună admiterea apelului, schimbarea sentinţei civile apelate cu consecinţa admiterii excepţiei lipsei calităţii procesual pasive a apelantei pârâte, iar pe fondul cauzei respingerea cererii de reţinere a navei pe calea ordonanţei pre?edin?iale ca inadmisibilă, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În drept: art. 1000 Cod Proc. Civ., precum şi orice altă dispoziţie legală invocată în cuprinsul prezentei sau incidentă în cauză.

La data de 09.06.2022 apelanta debitoare a formulat cerere de preschimbare a termenului de judecată, respinsă ca nefondată prin Încheierea de ?edin?ă din data de 10.06.2022.

După pronuntarea solutiei, la dosarul cauzei a fost depusă întâmpinare.

Analizând actele ?i lucrările dosarului, instan?a constată că cererea de apel este întemeiată, pentru următoarele considerente;

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul creditor [...] a solicitat – în contradictoriu cu pârâtul debitor [...] – să se dispună reţinerea în portul Constanţa a navei „[...]” sub pavilion Republica Palau, până la soluţionarea sechestrului asigurător asupra aceluiaşi nave, ce formează obiect al dosarului Tribunalului Constanţa nr. …/118/2022.

Cererea a fost formulată pe calea ordonan?ei pre?edin?iale, iar în sus?inerea acesteia, reclamanta a invocat faptul că a încheiat cu parata, prin intermediul societă?ii de brokeraj [...], Contractul de navlosire pe timp a navei [...] din data de 17.05.2022 pe formularul NYPE 93, cu modificările corespunzătoare.

Potrivit clauzelor acestui contract, navlul a fost stabilit la suma de 3.300 USD/zi, urmând ca plata sa se facă in avans pentru 30 de zile.

De asemenea, reclamanta, in calitate de navlositor, avea obliga?ia de a achita combustibilul (38 mt la pre?ul de 1.325 USD/mt).

Plata navlului si a combustibilului urma a fi făcută in termen de 8 ore după punerea la dispozi?ie a navei.

Reclamanta a achitat aceste sume înainte de punerea la dispozi?ie a navei, respective suma de 99.000 USD — navlu si 50.350 USD — combustibil, ata?ând prezentei factura emisa de către armator, prin managerul sau, ordinele de plata precum si SW1FT-urile aferente pla?ilor.

Invocând faptul că pârâta apelantă nu si-a îndeplinit obliga?iile contractuale, reclamanta intimată a reziliat contractul ?i a solicitat restituirea sumei de 149.350 UDS.

În sus?inerea cererii au fost atasate un certificat de înregistrare al navei [...] din care reiese că proprietar este …, un certificat Equasis din care rezultă că … are concomitent calitatea de proprietar, manager comercial ?i manager ISM, asupra navei, ultimele două calită?i începând cu data de 07.07.2021, un draft de contract nesemnat, cu mai multe modificări, alte 2 drafturi de documente intitulate Rider Clauses to Charter Party of MV [...], dated London 17Th of may 2022 (clauze privind acord de navlosire – n.r.), fără ?tampile ?i semnături, în care manager comercial ?i manager ISN apare …, factura emisă de … pentru Word Wide Cement Ltd. în privin?a navei MV [...], în baza contractului din 17.05.2022 ?i certificat de bunkeraj datat 23.05.2022 ora 08:15 portul Diliskelesi.

Apelanta pârâtă a administrat în apel proba cu înscrisuri din care instan?a de apel re?ine ca relevantă anexa nr 8 reprezentând istoricul porturilor pentru nava [...], din care reiese că aceasta a plecat din portul Diliskelesi către portul Constan?a la data de 23.05.2022 ora 01:16, ceea ce ridică anumite neclarită?i cu privire la men?iunile certificatului de bunkeraj emis pentru data de 23.05.2022 ora 08:15 portul Diliskelesi.

Instituţia ordonanţei preşedinţiale reglementate în art.997 – art.1002 C. proc. civ. rep. reprezintă un mijloc procedural rapid şi lipsit de formalism pentru luarea unor măsuri provizorii în anumite cazuri ce reclamă urgenţă.

Ca atare, acţiunea având ca obiect luarea unor măsuri pe calea ordonanţei preşedinţiale trebuie să îndeplinească pe lângă cerinţele generale pentru exercitarea oricărei acţiuni (interesul, calitatea procesuală, capacitatea procesuală şi formularea unei pretenţii), condiţiile particulare de admisibilitate desprinse din interpretarea art.997 alin.1 C.proc.civ.rep.: urgenţa, caracterul vremelnic al măsurii solicitate neprejudecarea fondului şi aparenţa dreptului în favoarea reclamantului.

Potrivit art.997 alin 1 Cod procedură civilă, ,,Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.

Alin 5 al aceluiasi articol arată că, ,,Pe cale de ordonanţă preşedinţială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond şi nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt”.

Aparenţa de drept este în favoarea reclamantului dacă poziţia acestuia, în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanţa preşedinţială, este preferabilă din punct de vedere legal, în condiţiile unei sumare caracterizări şi analize a situaţiei de fapt.

În vederea stabilirii aparen?ei de drept este necesar a fi avut în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, ?i anume cererea de re?inere a navei până la solu?ionarea cererii de sechestru naval, în vederea conservării drepturilor reclamantei în cererea în preten?ii pe care o va formula fa?ă de pârâta apelantă.

Reiese că aparen?a dreptului trebuie stabilită în raport de existen?a unui drept al reclamantei de a pretinde plata unei sume de la apelanta pârâtă, iar nu a?a cum a re?inut instan?a de fond, în raport de existen?a unui dosar având ca obiect sechestru de navă.

Or, plecând de la situatia prezentată de către apelanta reclamantă nu se poate re?ine existen?a unei aparen?e de drept în favoarea sa cât timp din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă decât că … a emis o factură pentru ... în privin?a navei MV [...], în baza contractului din 17.05.2022 ?i un certificat de bunkeraj datat 23.05.2022 ora 08:15 portul Diliskelesi.

Din celelalte documente, inclusiv cele depuse de către reclamantă, rezultă că pentru nava MV [...] calitatea de proprietar, manager comercial ?i manager ISM la data de 17.05.2022 ar apar?ine în realitate apelantei [...]

Or, instan?a nu poate re?ine existen?a unei aparen?e de drept în favoarea reclamantei pe baza acestor înscrisuri emise de … într-o cerere de ordonan?ă pre?edin?ială formulată în contradictoriu cu apelanta [...], cu atât mai mult cu cât contractul din 17.05.2022 nu este însu?it prin ?tampilă ?i semnătură de niciuna din societă?ile implicate în tranzac?ie.

Dreptul reclamantei nu poate fi mai bine caracterizat nici ca urmare a emiterii certificatului de bunkeraj data de 23.05.2022 ora 08:15 portul Diliskelesi, în condi?iile în care aparent nava a părăsit portul respectiv la ora 23.05.2022 ora 01:16.

Din această perspectivă în cauză nu este îndeplinită nici condi?ia neprejudecării fondului, dat fiind că raporturile juridice dintre păr?i, calită?ile în care au ac?ionat, existen?a unui contract de mandat sau a altei forme de reprezentare a [...] de către … nu pot fi analizate pe calea procedurii sumare a ordonan?ei pre?edin?iale.

În această procedură specială, instan?a nu poate statua asupra raporturilor juridice dintre păr?i, nu poate stabili valabilitatea contractului din 17.05.2022 încheiat se pare de către …, în calitate de manager, nu poate analiza existen?a unei rela?ii între apelantă ?i societatea care a emis factura ori dacă factura a fost emisă pe numele ?i pentru reclamantă.

Toate aceste aspecte vor fi analizate în ac?iunea în preten?ii.

Dată fiind această situatie, retinând că factura si certificatul de bunkeraj fac vorbire despre societatea …, instanta constată că reclamanta nu a făcut dovada preferintei dreptului său fa?ă de apelanta pârâtă [...], motiv pentru care se impune admiterea căii de atac.

În temeiul art. 480 cod procedură civilă, instan?a va schimba, în tot, sentinţa apelată, în sensul că va respinge ca nefondată cererea de reţinere a navei [...], identificată prin nr.

IMO … sub pavilion Republica Palau formulată pe cale de ordonanţă preşedinţială de reclamanta [...] în contradictoriu cu intimata ….

În baza art. 453 cod procedură civilă, instanta obligă intimata reclamantă, parte care a pierdut procesul, la plata către apelantă pârâtă a sumei de 5951,84 de lei, cheltuieli de judecată efectuate în apel, constând în onorariu de avocat în sumă de 5931,84 de lei, conform facturii ?i extrasului de cont atasate la filele 65,66 din dosar ?i taxă judiciară de timbru în sumă de 20 de lei.