Hotărâre nr. 263 din 22.06.2022

Art. 1 din Legea nr. 85/2014 stabileste regulile în domeniul prevenirii insolventei si al insolventei, în baza principiilor reglementate de art. 4, iar potrivit art. 4 pct. 10, unul dintre principii este acela de a favoriza, în procedurile de prevenire a insolven?ei, negocierile amiabile ale crean?elor ?i încheierea unui concordat preventiv, scopul final al concordatului preventiv fiind de fapt sprijinirea eforturilor debitorului de a depă?i dificultă?ile în care se află (art. 5 pct. 17 din Lege).

Urgen?a rezultă atât din dispozitiile legale, pentru parcurgerea în bune conditii a procedurii de concordat preventiv, dar si din necesitatea respectării drepturilor tuturor creditorilor care au posibilitatea de a vota oferta de concordat preventiv formulată de debitoare.

Prin executările silite demarate deja, debitoarea este supusă iminen?ei unui prejudiciu substan?ial, de natură să afecteze activitatea curentă a acesteia, cu grave consecin?e în planul solvabilită?ii debitoarei.

Paguba pentru debitoare este iminentă, de vreme ce aceasta va fi împiedicată să îsi desfăsoare activitatea si să îsi acopere cheltuielile curente constând în, inter alia, plata salariilor angaja?ilor, furnizorilor sau plata utilită?ilor.

Imposibilitatea realizării contractelor în derulare, unele din ele de achizi?ie sau a achitării drepturilor salariale ar duce la producerea acestei pagube.

Art. 25 din Legea nr. 85/2014

Art.997 alin 1 şi 5 Cod procedură civilă

Asupra apelului - litigiu cu profesionişti de faţă, instanţa constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 31.05.2022 sub nr. …/118/2022/a1, petenta [...] prin administrator concordatar [...] a formulat cerere de suspendare provizorie a urmăririlor silite împotriva sa, până la pronunţarea unei hotărâri executorii de omologare a concordatului sau până la respingerea ofertei de concordat prin vot de către creditorii ale căror creanţe necontestate compun masa credală conform legii.

În motivare, petenta a arătat că la data de 05.05.2022, urmare a cererii depuse de debitoare în temeiul articolului 23 din legea nr. 85/2014, prin încheierea nr. 225/2022, s-a dispus deschiderea procedurii concordatului preventiv şi s-a numit administrator concordatar provizoriu [...].

Sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale.

Astfel, urgenţa decurge din împrejurarea că a fost pornită procedura de executare silită de către ANAF, fiind deja instituit sechestru asupra bunurilor mobile şi prezumând iminenţa unei valorificări a acestor bunuri în această procedură.

Acest aspect poate avea un impact negativ asupra şanselor de reuşită a procedurii de concordat.

Vremelnicia măsurii este dată de faptul că în temeiul art. 25 alin. 3 din legea nr. 85/2016, suspendarea provizorie a urmăririlor silite individuale se menţine până la pronunţarea unei hotărârii executorii de omologare a concordatului sau până la respingerea ofertei de concordat prin vot de către creditorii ale căror creanţe necontestate compun masa credală, conform legii.

Neprejudecarea fondului este îndeplinită prin însăşi natura cererii care are ca finalitate protejarea patrimoniului debitorului în vederea derulării procedurii de concordat preventiv pentru care a optat şi are efecte provizorii până la pronunţarea unei hotărâri executorii de omologare a concordatului sau până la respingerea ofertei de concordat prin vot de către creditori, inclusiv cei cu creanţe garantate.

În drept, art. 25 din legea nr. 85/2014, art. 997 şi următoarele Cod procedură civilă.

Prin sentinţa civilă nr. 283/31.05.2022 Tribunalul Constanţa secţia a II a civilă a respins cererea ca neîntemeiată.t

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut în esentă că:

Din dispoziţiile legale enunţate art. 25 din legea 85/2014 si art. 997 cod proc. civ., rezultă că pentru admiterea unei cereri formulate pe calea ordonanţei preşedinţiale este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

• afirmarea de către reclamant a unei aparenţe drept;

• caracterul provizoriu al măsurilor dispuse;

• caracterul urgent al măsurilor dispuse;

• neprejudecarea fondului.

Instanţa a reţinut că sunt îndeplinite condiţiile afirmării unei aparenţe de drept, caracterului provizoriu şi nerejudecării fondului.

În ce priveşte urgenţa în sensul articolului 997 Cod procedură civilă, aceasta este definită prin dispoziţiile aceluiaşi articolul, respectiv „cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.

Deşi este evident că orice executare silită presupune o anumită urgenţă, simplul fapt al efectuării executărilor silite, instituirii sechestrului asupra bunurilor mobile şi prezumţia iminenţei unei valorificări a acestor bunuri, nu sunt suficiente pentru luarea măsurii de excepţie a suspendării tuturor urmăririlor silite.

Petenta nu a precizat şi nu a dovedit în ce mod este afectată procedura de concordat prin efectuarea executărilor silite, limitându-se la a aprecia că valorificarea bunurilor asupra cărora s-au instituit măsurile asigurătorii ar fi iminentă şi ar afecta reuşita procedurii de concordat.

Chiar dacă s-ar reţine că vânzarea bunurilor ar afecta procedura concordatului, nu s-a făcut dovada iminenţei valorificării, câtă vreme nu s-a depus la dosar somaţie mobiliară, publicaţie de vânzare ş.a.

Judecătorul sindic a constatat că executările silite se efectuează de creditori care, potrivit ofertei de concordat, ar avea sub 30% - din care doar organul fiscal, 22% - din valoarea totală a creanţelor şi se efectuează prin poprire.

Or, în aceste condiţii, judecătorul sindic nu a putut reţine existenţa unui caz grabnic în care să fie necesară luarea unor măsuri provizorii, pentru păstrarea unui drept care păgubi prin întârziere sau pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara.

Pentru aceste motive, instanţa a respins cererea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel - [...] prin administrator concordatar [...] criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa sub acelaşi număr, la data de 03.06.2022.

Motivând apelul, a sustinut apelanta că soluţia judecătorului sindic este nelegală din următoarele considerente:

Debitoarea a întocmit şi depus împreună cu administratorul concordatar oferta de concordat care conţine proiectul de concordat şi planul de redresare la 31.05.2022. Dovada depunerii acesteia a fost anexată cererii de suspendare (anexa 11).

Astfel apreciază că au fost îndeplinite dispoziţiile art.25 alin 1 din Legea 85/2014.

Aşa cum a precizat şi în cererea de deschidere a concordatului preventiv, cererea a fost motivată de impasul economic în care se află societatea care deşi are contracte în derulare care i-ar permit achitarea datoriilor, neîncasarea la termen a acestora a condus la măsuri de executare din partea ANAF Constan?a (poprirea conturilor şi sechestrarea bunurilor, bunuri care sunt necesare desfăşurării activităţii).

În cazul executării bunurilor societatea se va afla în situaţia de a nu mai putea executa lucrările contractate şi cel mai probabil de a intra în faliment, caz în care nici un creditor nu şi-ar mai recupera creanţa, cu excepţia creditorilor garantaţi.

Debitoarea a anexat măsurile de executare dispuse împotriva ei pentru a justifica urgenţa şi iminenţa executării de către creditori.

Constituie motiv temeinic pentru suspendarea executării silite până pronunţarea unei hotărârii executorii de omologare a concordatului sau până la respingerea ofertei de concordat prin vot faptul că e preferabil ca societatea contestatoare să continue să îşi desfăşoare activitatea şi să îşi onoreze contractele, întrucât în această situaţie există posibilitatea ca societatea contestatore să obţină suficiente lichidităţi şi să nu i se blocheze activitatea.

Aşa cum a arătat în oferta de concordat depusă societatea are în derulare 5 contracte care ar putea aduce venituri de circa 20.000.000 lei, sume cu care societatea ar putea depăşi criza în care se află la acest moment şi ar putea achita creanţele în întregime.

Poprirea conturilor de către ANAF nu permite achitarea furnizorilor de materiale iar lipsa materialelor va genera neîndeplinirea obligaţiilor contractuale cu consecinţa neîncasării sumelor sau chiar a pierderii contractelor aflate în derulare.

Valorificarea bunurilor prin executare silită şi recuperarea creanţelor totale sau parţiale de anumiţi creditori va genera de asemenea imposibilitatea desfăşurării activită?ii.

Societatea efectuează lucrări de reabilitare şi extindere reţele distribuţie şi canalizare la Lazu, Agigea, Ovidiu, Poiana, Cumpănă, Eforie Nord, Valul Lui Traian şi Techirghiol (aceste aspecte rezultă de asemenea din oferta de concordat depusă la dosarul cauzei - pag 55-57) are nevoie de bunurile sechestrate o dată pentru desfă?urarea activită?ii (buldozer, macara etc.) şi apoi pentru de deplasarea personalului, a salariaţilor în toate aceste locaţii.

Faptul că la această dată nu fost executate bunurile este tocmai ceea ce se încerca a se preveni până ala negocierea ofertei de concordat cu creditorii săi.

În încercarea tocmai de a-şi continua activitatea în condiţiile în care conturile i-au fost poprite şi bunurile sechestrate debitoarea a depus şi a solicitat deschiderea procedurii concordatului preventiv.

Măsură este una vremelnică urmând a fi dispusă până la pronunţarea unei hotărâri executorii de omologare a concordatului sau până la respingerea ofertei de concordat prin vot de către creditorii ale căror creanţe necontestate compun masa credală, conform legii.

Consideră că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei pre?edin?iale, respectiv urgenţa, vremelnicia măsurii şi neprejudecarea fondului, astfel cum sunt reglementate de art. 997 C. civil „instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări".

În ceea ce priveşte urgenţa, a arătat instanţei că împotriva societăţii a fost pornită procedura de executare silită de către ANAF, fiind deja instituit sechestru asupra bunurilor mobile şi prezumând iminenţa unei valorificări a acestor bunuri în această procedură.

Acest aspect poate avea un impact negativ asupra şanselor de reuşită a procedurii de concordat.

Vremelnicia măsurii este dată de faptul că în temeiul art.25 alin.3 din Legea nr.85/2016, suspendarea provizorie a urmăririlor silite individuale se menţine până la pronunţarea unei hotărâri executorii de omologare a concordatului sau până la respingerea ofertei de concordat prin vot de către creditorii ale căror creanţe necontestate compun masa credală, conform legii.

Neprejudecarea fondului este îndeplinită prin însăşi natura cererii care are ca finalitate protejarea patrimoniului debitorului în vederea derulării procedurii de concordat preventiv pentru care a optat şi are efecte provizorii până la pronunţarea unei hotărâri executorii de omologare a concordatului sau până la respingerea ofertei de concordat prin vot de către creditori, inclusiv cei cu creanţe garantate.

Arată că societate este „asaltată" în continuare de măsuri asigurătorii şi că au fost dispuse alte masuri de sechestru de către ANAF. Altfel la 20.05. a fost comunicat un nou proces verbal de sechestru.

Menţionează de asemenea că a anexat în plus la cerere dovezi că societatea este supusă în continuare presiunii executării procesul verbal de sechestru ANAF din 20.05.2022 emis în acelaşi dosar de executare 35963046 (anexa 12) şi noul RNPM, din care reiese că în continuare societatea este supusă presiunii măsurilor executării silite (anexa 13).

Având în vedere cele menţionate solicită admiterea apelului, modificarea în tot a sentinţei recurate şi ca urmare să se dispună suspendarea provizorie a urmăririlor silite împotriva debitoarei [...] până la pronunţarea unei hotărâri executorii de omologare a concordatului sau până la respingerea ofertei de concordat prin vot de către creditori.

În drept, a invocat dispoziţiile art.25 din Legea nr.85/2014, art.997 şi următoarele C.proc.civ.

Prin întâmpinarea formulată şi depusă la doar la data de 21.06.2022, [...] a depus solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat şi menţinerea hotărârii instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală, în sensul respingerii cererii de suspendare provizorie a urmăririlor silite promovate împotriva debitoarei.

Analizând actele ?i lucrările dosarului, instan?a constată că cererea de apel este întemeiată, pentru următoarele considerente;

Astfel, în ceea ce priveste situa?ia de fapt se re?ine că prin Încheierea de şedinţă nr. 225/05.05.2022 pronunţată de judecătorul sindic în dosarul nr. …/118/2022, a fost admisă cererea petentei [...] de deschidere a procedurii de concordat preventiv şi s-a dispus deschiderea procedurii concordatului preventiv faţă de debitoarea [...], fiind numit în calitate de administrator concordatar provizoriu, [...].

La data de 31.05.2022, a fost depusă în dosarul nr. …/118/2022, oferta de concordat preventiv pentru debitoarea [...].

Din înscrisurile depuse în dosarul primei instante, rezultă că împotriva acesteia se efectuează executare silită la cererea creditorului urmăritor [...], în dosarul de executare silită nr. …/2022 al BEJ [...], la cererea creditorului urmăritor [...] în dosarul de executare silită nr. …/2022 al BEJ [...] şi la cererea creditorului DGRFP Galaţi în dosarul de executare silită …, fiind instituită măsura sechestrului pentru un număr de 9 vehicule.

Conform art. articolului 25 din legea nr. 85/2014, în baza ofertei de concordat preventiv, debitorul poate cere judecătorului-sindic suspendarea provizorie a urmăririlor silite, potrivit prevederilor art. 996 şi 999 din Codul de procedură civilă.

Cererea se judecă în camera de consiliu, de urgenţă şi cu precădere, fără citarea părţilor.

Suspendarea provizorie a urmăririlor silite individuale se menţine până la pronunţarea unei hotărâri executorii de omologare a concordatului sau până la respingerea ofertei de concordat prin vot de către creditorii ale căror creanţe necontestate compun masa credală, conform legii.

Pentru a fi admisibilă cererea debitoarei se impune a se re?ine că alături de condi?iile prevăzute de art. 997 C.pr.civ în materia ordonan?ei pre?edin?iale (urgen?a, vremelnicia, neprejudecarea fondului ?i aparen?a de drept) trebuie întrunite ca premisă condi?iile impuse de Legea nr. 85/2014 în materia procedurii de concordat preventiv, respectiv depunerea de către administratorul concordatar a ofertei de concordat preventiv care conform art. 23 alin.6 din Legea nr.85/2014 va cuprinde ?i proiectul de concordat preventiv, cu anexarea declara?iei debitorului privind starea de dificultate financiară, lista creditorilor cunoscu?i, inclusiv a celor ale căror crean?e sunt contestate integral sau par?ial, cu precizarea cuantumului crean?ei ?i a cauzelor de preferin?ă acceptate de debitor.

În cadrul proiectului de concordat preventiv se va afla planul de redresare al debitoarei.

În cauză, administratorul concordatar desemnat prin încheierea de deschidere a procedurii de concordat preventiv a depus oferta de concordat preventiv a debitoarei, ofertă care con?ine proiectul de concordat preventiv cu planul de redresare, iar la ofertă s-au anexat declara?ia debitoarei privind starea de dificultate financiară ?i lista creditorilor debitoarei.

Ca atare condi?ia premisă este îndeplinită în cauză.

Instituţia ordonanţei preşedinţiale reglementate în art.997 – art.1002 C. proc. civ. rep. reprezintă un mijloc procedural rapid şi lipsit de formalism pentru luarea unor măsuri provizorii în anumite cazuri ce reclamă urgenţă.

Ca atare, acţiunea având ca obiect luarea unor măsuri pe calea ordonanţei preşedinţiale trebuie să îndeplinească pe lângă cerinţele generale pentru exercitarea oricărei acţiuni (interesul, calitatea procesuală, capacitatea procesuală şi formularea unei pretenţii), condiţiile particulare de admisibilitate desprinse din interpretarea art.997 alin.1 C.proc.civ.rep.: urgenţa, caracterul vremelnic al măsurii solicitate neprejudecarea fondului şi aparenţa dreptului în favoarea reclamantului.

Potrivit art.997 alin 1 Cod procedură civilă, ,,Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.

Alin. 5 al aceluia?i articol arată că ,,Pe cale de ordonanţă preşedinţială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond şi nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt”.

Având în vedere că procedura de concordat preventiv urmăre?te încheierea unui contract între debitor ?i creditorii săi prin care debitorul aflat în dificultate financiară propune creditorilor săi un plan de redresare ?i de realizare a crean?elor, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de depă?ire a dificultă?ilor în care se află (în condi?iile legii, conform art. 5 pct. 17 coroborat cu art. 27-28 din Legea nr. 85/2014), pentru a permite debitoarei să poată urma această procedură ?i pentru a nu fi supusă unui prejudiciu care ar fi iminent în desfă?urarea activită?ii sale în următoarea perioadă, instan?a de apel re?ine că sunt întrunite ?i condi?iile ordonan?ei pre?edin?iale prevăzute de art.997 C.pr.civ, dar interpretate în materia procedurii de prevenire a insolven?ei, respectiv a scopului urmărit de Legea nr.85/2014, acela de instituire a unei proceduri colective de acoperire a pasivului debitorului, cu acordarea, atunci când este posibil, a ?ansei de redresare a activită?ii acestuia (art. 2 din Legea nr. 85/2014).

Aparenţa de drept este în favoarea reclamantului dacă poziţia acestuia, în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanţa preşedinţială, este preferabilă din punct de vedere legal, în condiţiile unei sumare caracterizări şi analize a situaţiei de fapt.

În vederea stabilirii aparen?ei de drept este necesar a fi avut în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, ?i anume concordat preventiv.

Reiese că aparen?a dreptului trebuie stabilită în raport de existen?a unui drept al reclamantei de a solicita protec?ia Tribunalului pe calea concordatului preventiv.

Acest drept se verifică în cauză fa?ă de scopul acestei proceduri necontencioase, cu caracter special, care nu presupune disputarea unor drepturi contradictorii, ci are menirea de a facilita debitorilor afla?i în dificultate financiară posibilitatea de a preveni starea de insolven?ă.

Acest aspect este men?ionat ?i în cuprinsul ofertei de concordat preventiv în care se men?ionează că finalitatea urmărită este depă?irea impasului financiar în care se află societatea, printre obiective fiind ?i acela de conservare a patrimoniului social într-o măsură cât mai mare, păstrarea locurilor de muncă ?i plata datoriilor existente prin identificarea unor surse de plată sustenabile.

Astfel, fa?ă de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, instan?a constată că în raport de dispozi?iile art. 25 din Legea nr. 85/2014 a fost făcută dovada aparen?ei de drept în favoarea apelantei.

Legea nr. 85/2014, conform art. 1, stabile?te regulile în domeniul prevenirii insolven?ei ?i al insolven?ei, în baza principiilor reglementate de art. 4, iar potrivit art. 4 pct. 10, unul dintre principii este acela de a favoriza, în procedurile de prevenire a insolven?ei, negocierile amiabile ale crean?elor ?i încheierea unui concordat preventiv, scopul final al concordatului preventiv fiind de fapt sprijinirea eforturilor debitorului de a depă?i dificultă?ile în care se află (art. 5 pct. 17 din Lege).

Re?ine instan?a că prin modul în care Tribunalul a solu?ionat cauza s-a produs ?i o prejudecare a fondului, fiind analizate crean?ele de?inute de creditorii urmăritori, ponderea în valoarea totală a crean?elor, natura executărilor silite, re?inându-se că niciunul din aceste aspecte nu impietează asupra cererii de concordat preventiv.

Or, nerejudecarea fondului opre?te instan?a de la astfel de analiză, ceea ce are judecătorul de observat în cadrul procedurii necontencioase fiind existen?a cererii de concordat ?i a eventualelor executări silite.

În această procedură, instan?a nu poate stabili dacă bunurile executate silit sunt sau nu necesare pentru realizarea concordatului ori dacă acesta are ?anse de reu?ită.

Urgen?a rezultă atât din dispozi?iile legale, pentru parcurgerea în bune condi?ii a procedurii de concordat preventiv, dar ?i din necesitatea respectării drepturilor tuturor creditorilor care au posibilitatea de a vota oferta de concordat preventiv formulată de debitoare.

Prin executările silite demarate deja, debitoarea este supusă iminen?ei unui prejudiciu substan?ial, de natură să afecteze activitatea curentă a acesteia, cu grave consecin?e în planul solvabilită?ii debitoarei.

Paguba pentru debitoare este iminentă, de vreme ce aceasta va fi împiedicată să î?i desfă?oare activitatea ?i să î?i acopere cheltuielile curente constând în, inter alia, plata salariilor angajatilor, furnizorilor sau plata utilită?ilor.

Imposibilitatea realizării contractelor în derulare, unele din ele de achizitie sau a achitării drepturilor salariale ar duce la producerea acestei pagube.

Vremelnicia este stabilită de legiuitor, măsura solicitată având caracter provizoriu ope legis, limitat în timp chiar de dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 85/2014.

Pentru toate aceste considerente, instan?a va admite apelul, va schimba, în tot, sentinţa apelată, în sensul că va admite cererea de emitere a ordonanţei preşedinţiale formulată de petenta … prin administrator concordatar [...] si va dispune suspendarea provizorie a urmăririlor silite individuale împotriva debitoarei … până la pronunţarea unei hotărâri executorii de omologare a concordatului sau până la respingerea ofertei de concordat prin vot de către creditorii ale căror creanţe necontestate compun masa credală.