Decizie nr. 510 din 20.10.2023

DREPT ADMINISTRATIV

Recurs. Nelegalitatea aplicării retroactive a actului administrativ normativ ce reglementează procedura de constatare a stării degradare a clădirii în vederea supraimpozitării. Lipsa normelor tranzitorii

- art. 26 din Legea nr. 24/2000

- art. 198 din OUG nr. 57/2019

- art. 489 alin. 5-8 din Legea nr. 227/2015

Procedura de constatare a stării clădirii în care se află imobilul recurentei reclamante a început sub imperiul HCL nr. 6/2017, prin emiterea notei de constatare inițială și a somației, iar urmare a abrogării acestui act normativ și adoptării HCL 207/26.08.2021, a continuat sub imperiul noului Regulament, prin emiterea Notei de constatare de verificare și a Hotărârii de stabilire a impozitului majorat cu 500%.

Legea nu interzice ca o procedură începută sub imperiul unui act normativ abrogat, să continue sub imperiul actului ulterior, cu condiția să existe norme tranzitorii care să reglementeze situația raporturilor juridice născute sub vechea reglementare care nu și-au produs în întregime efectele până la data intrării în vigoare a noii reglementări, în caz contrar aflându-ne în situația aplicării retroactive a unui act normativ.

În acest sens, sunt prevederile art. 26 din Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care stabilesc soluții pentru situații tranzitorii.

În absența normelor tranzitorii care să reglementeze situațiile juridice născute sub HCL nr. 6/2017, instanța de recurs a constatat că intimatul a aplicat retroactiv HCL nr. 207/2021, cu încălcarea prev. art. 198 din Codul administrativ, situație în care actele emise în baza acestuia sunt lovite de nulitate.

Curtea de Apel Oradea – Secția de contencios administrativ și fiscal

Decizia nr. 510 din 20 octombrie 2023

Prin Sentința nr. (...) din 04.04.2023, Tribunalul (...) a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta (R), în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local (...), fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut că, prin acțiunea de față reclamanta (R) solicită în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local (...) anularea în parte a Hotărârii Consiliului Local (...) nr. 368/23.12.2021 prin care s-a aprobat tabelul privind contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 489 alin. 5-8 din Legea nr. 227/2015 (pentru care se aplică majorarea cu 500% a impozitului pe clădiri datorat) în ceea ce privește pe reclamantă, în sensul înlăturării din anexă, a imobilului situat în (...), str. (...), nr. (...), ap. (...), jud. (...), proprietatea fiind a reclamantei (R); anularea parțială a Hotărârii Consiliului Local (...) nr. 207/26.08.2021 cu privire la criteriile aplicate și anexa B la regulament (nota tehnică de constatare); anularea notei tehnice de constatare a stării tehnice a imobilelor întocmite la data de 14.06.2021 cu privire la imobilul din (...), str. (...), nr. (...), fără număr de înregistrare și a notei de constatare de sub nr. de înregistrare (...)/13.12.2021 a Comisiei de identificare a clădirilor neîngrijite situate în intravilanul Municipiului (...) cu privire la imobilul din str. (...), nr. (...), unde se află imobilul proprietatea reclamantei precum și cheltuieli de judecată.

La data de 31.01.2023 reclamanta a adus o modificare acțiunii introductive sub aspectul întregirii motivelor de nelegalitate ale actelor pe care le contestă în speță.

Criticile reclamantei sunt aduse pârâtului în raport de faptul că la imobilul mai sus arătat a fost stabilită o suplimentare a impozitului pe clădire stabilit la nivelul anului 2021 cu 500% determinată de încadrarea acestuia în lista clădirilor neîngrijite situate în intravilanul Municipiului (...) – susținând că la respectiva încadrare nu s-au avut în vedere condițiile legate de timpul insuficient de remediere a aspectelor legate de modul de neîngrijire și elementele de construcție ce trebuiau reparate care a fost de cca 3 luni în condițiile în care imobilul are proprietari amplasați pe două scări ce nu erau constituiți în cadrul unei asociații de proprietari care să poată să decidă în mod concret efectuarea remedierilor de la imobil prin contractarea unei firme de profil până la finele anului 2021, acest lucru fiind reușit abia în cursul anului 2022, că nu i s-a adus la cunoștință punctajul în baza căruia a fost încadrată la un nivel de degradare avansată clădirea și faptul că prin modalitatea de majorare a impozitului s-au încălcat de către pârât 4 principii așa cum au fost ele statuate prin prevederile HG nr. 1/2016 bazate pe echitate, proporționalitate, rezonabilitate și nediscriminare, acest lucru fiind astfel răsfrâns în nelegalitatea Hotărârii Consiliului Local (...) nr. 368/23.12.2021, care s-a întemeiat pe o notă tehnică de constatare întocmită în mod subiectiv, deoarece nu a arătat formulele de calcul a punctajului de referință nerespectând definițiile impuse în acesta și de Codul fiscal și pe o notă tehnică datată din 14.06.2021 care este modelul Anexei B aprobat ulterior prin HCL nr. 207/26.08.2021 adică un model nevalabil la data emiterii acestuia, fiind aplicate criterii discriminatorii față de proprietarii din imobil cu referire la prevederile regulamentului de stabilire a criteriilor de identificare a clădirilor și terenurilor neîngrijite situate în intravilanul Municipiului (...) pe art. 11 din regulament nefiind făcută o aplicare unitară față de toți proprietarii, și de asemenea au existat discriminări în ce privește constatarea remedierii și a impozitului majorat de 500% nefiind de înțeles pentru reclamantă de ce prin notă de constatare la sfârșitul lunii decembrie 2021 Comisia a constatat că pentru o parte din imobil s-au efectuat remedieri, dar pentru unii dintre proprietari a fost reținută starea de degradare cu impozit majorat, iar pentru alții fără impozit majorat aspect de discriminări care a fost existent chiar între proprietari de pe aceeași scară.

Reclamanta mai consideră că în mod total de neînțeles este și modul în care comisia a stabilit caracterul neîngrijit al clădirii, și chiar după ce i s-a comunicat nota de constatare cum de la punctajul de 100% s-a ajuns la 70% datorită căruia punctajul procentual a depășit cu 0,71% starea de satisfăcătoare apreciind că acest lucru este neconform în raport și de starea de degradare a zugrăvelii de 30% potrivit definiției degradărilor majore care trebuie să se cuprindă pe mai mult de 50% din imobil și să presupună fisuri care influențează structura imobilului sau necesită reabilitarea sau refacerea corpurilor de construcție – considerând reclamanta că imobilul său nu poate fi încadrat în raport de condițiile prevăzute la categoria imobilelor neîngrijite potrivit pct. 168 lit. a) din HG nr. 1/2016, nefiind adusă nici o dovadă obiectivă de ce culoarea imobilului nu ar fi încadrată în paletarul stabilit în studiul de fațadă din centrul istoric și nici de ce persoanele ce nu au ferestre spre o fațadă nu sunt culpabile ca persoanele ce au ferestre spre o anumită fațadă de aspectul neîngrijit al acelei părți de clădire, apreciind că nu este corect ca unii proprietari din bloc să aibă stabilit un impozit de 800 de lei, iar ea să aibă un impozit de 4075 lei.

În replică pârâtul arată că decizia de majorare a impozitului pentru clădiri sau terenuri este una ce este permisă de lege chiar până la nivelul a 500% în cazul clădirilor sau terenurilor cu aspect neîngrijit, cu condiția ca stabilirea acestora să se facă prin hotărâri de consiliu local în mod individual, aspect prin care s-a determinat și în situația reclamantei luarea unei astfel de hotărâri, în condițiile în care față de ea o procedură de această natură a început chiar sub imperiul unei vechi hotărâri, respectiv HCL nr. 6/26.01.2017 care ulterior a fost înlocuită de HCL nr. 207/26.08.2021, astfel că la data somării reclamantei pe data de 14.06.2021 existau temeiurile de somare chiar din HCL nr. 6/26.01.2017 cu privire la aspectele de remediere pe care fiecare proprietar era obligat să le întreprindă pentru clădiri sau terenuri cu aspect neîngrijit însă aceste hotărâri deși anterior adoptării au fost publicate pe site-ul oficial al Municipiului (...) nu au fost primite amendamente sau propuneri de modificare, fiind aprobate după parcurgerea perioadei legale de transparență decizională în funcție de oportunitatea conferită pârâtului în această privință de prevederile legale care permiteau adoptarea unui impozit majorat de până la 500% în cadrul acestor imobile cu caracter neîngrijit sau degradat.

Pe de altă parte reclamantei i s-au comunicat aspecte legate de degradările majore de la imobil care privesc atât elementele structurale dar și cele decorative ale clădirii ca de altfel fiecărui coproprietar din imobil pe data de 05.07.2021, prin somațiile (...)5 și (...)7 remedierile trebuind să fie efectuate până pe data de 30.11.2021, apreciind că acest termen de aproape 5 luni a fost unul suficient în vederea solicitării de oferte, parafarea unui contract de execuție de lucrări și comunicarea măsurilor adoptate către comisie de fiecare coproprietar – astfel că situația respectivă era una notorie în privința scutirii de la plata impozitului majorat dacă reclamanta efectua minime demersuri întrucât ea a fost reglementată încă din anul 2017 prin HCL nr. 6/26.01.2017, ori nefiind efectuate minime măsuri nici măcar comunicarea către Primăria Municipiului (...) a deciziei de constituire a asociației de proprietari sau încheierea contractului nr. 67/15.07.2021 pentru a produce efecte fiscale în anul 2022 consideră că reclamanta invocă nejustificat discriminări întrucât conform notei de constatare de sub nr. de înregistrare (...)/13.12.2021 a Comisiei de identificare a clădirilor neîngrijite situate în intravilanul Municipiului (...) cu privire la imobilul din str. (...), nr. (...), unde se află imobilul proprietatea reclamantei a constatat că nu s-au efectuat lucrările menționate în somații astfel că a propus majorarea impozitului pentru imobilul din cauză.

În primul rând tribunalul a apreciat că toate apărările ridicate de reclamantă la dosar pe aspecte de discriminare sunt netemeinice și nu pot impune o cercetare judecătorească asupra lor în raport de modalitatea de analiză a situațiilor făcute de pârât în privința altor proprietari deoarece în această privință instanțele de judecată nu au competența de a judeca o cerere pe discriminare în sensul pretins de reclamantă întrucât există o soluție a Curții Constituționale care prin Decizia nr. 818 din 3 iulie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (3) și art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare a statuat că:

1.

Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Ministerul Justiției în Dosarul nr. 393/105/2008 al Tribunalului Prahova – Secția civilă, în Dosarul nr. 7.247/99/2007 al Tribunalului Iași – Secția civilă și în Dosarul nr. 4.610/103/2007 al Curții de Apel Bacău – Secția civilă, minori și familie, conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

Așadar pretențiile reclamantei de la dosar sunt analizate doar prin prisma raporturilor sale directe cu pârâtul față de modul în care acesteia i s-au respectat drepturile și obligațiile legale referitoare la majorarea impozitului cu 500% pentru apartamentul său deținut în imobilul din str. (...), nr. (...).

Astfel pe acest aspect instanța a reținut că la data de 14.06.2021 a fost întocmită o notă de constatare a stării tehnice pentru imobilul din (...), str. (...), nr. (...) cu referire la criteriile de încadrare a clădirilor situate în mun. (...) pentru evaluarea stării tehnice care constituie Anexa B la Regulament (filele 23-26) – această anexă fiind la acel moment întocmită în baza HCL nr. 6/26.01.2017 (filele 56-70) care era în vigoare la acea dată ca hotărâre ce aproba regulamentul de stabilire a criteriilor de identificare a clădirilor și terenurilor neîngrijite situate în intravilanul Municipiului (...), în vederea aplicării prevederilor art. 489 alin. 5-8 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pct. 168 din HG nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, având următoarele anexe: Anexa 1 la HCL nr. 6/26.01.2017 care cuprinde în concret Regulamentul de stabilire a criteriilor de identificare a clădirilor și terenurilor neîngrijite situate în intravilanul Municipiului (...) în vederea aplicării prevederilor art. 489 alin. 5-8 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Anexa B la Regulament cu privire la Criteriile de încadrare a clădirilor situate în Municipiul (...) pentru evaluarea stării tehnice care se întocmeau ca o Notă tehnică de constatare a stării tehnice a imobilelor situate în Municipiul (...), Anexa C la Regulament cu privire la Criteriile de încadrare a terenurilor situate în Municipiul (...) pentru evaluarea stării tehnice care se întocmeau ca o Notă tehnică de constatare a stării tehnice a terenurilor din intravilanul Municipiului (...), Anexa D la Regulament cu privire la forma somației pe care Comisia de identificare a clădirilor neîngrijite situate în intravilanul Municipiului (...) o va utiliza către proprietarii de imobile pentru luarea de măsuri de întreținere/îngrijire a imobilelor până la data de 30 noiembrie a anului în curs, Anexa E cu privire la forma procesului verbal de conformitate pe care Comisia de identificare a clădirilor neîngrijite situate în intravilanul Municipiului (...) o va utiliza către proprietarii de imobile care s-au conformat somației precum și Anexa F la Regulament cu privire la forma Notei de constatare pe care Comisia de identificare a clădirilor neîngrijite situate în intravilanul Municipiului (...) o va utiliza față de proprietarii de imobile pentru neluarea de măsuri de întreținere/îngrijire a imobilelor până la data de 30 noiembrie a anului în curs cu menținerea clădirii/terenului în categoria celor neîngrijite și posibilitatea de a propune adoptarea unei hotărâri de majorare a impozitului pentru imobilul clădire sau teren identificat iar aceste reglementări s-au păstrat în mod fidel și sub noua reglementare statuată în aceleași privințe prin HCL nr. 207/26.08.2021 (filele 113-129) care au aceleași aspecte reglementate prin Anexele 1, Anexele B-F ca și în cazul vechii reglementări.

Astfel deși reclamanta a invocat că somațiile comunicate ei în cursul lunii iulie 2021 ar fi fost necorespunzător efectuate pe Anexa D încă dinainte de adoptarea HCL nr. 207/26.08.2021 și că ele s-ar fi obiectivat pe un impozit majorat la 500% - sunt apreciate ca nefondate, întrucât atât anexa B la Regulament adică nota de constatare din 14.06.2021 dar și somațiile de pe data de 05.07.2021, cu nr. (...)5 și (...)7 este cert că au fost întocmite sub imperiul dispozițiilor HCL nr. 6/26.01.2017, iar pe de altă parte nu prin aceste două hotărâri se efectua majorarea de către pârât a impozitului în vederea aplicării prevederilor art. 489 alin. 5-8 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pct. 168 din HG nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, ci acest lucru era determinat doar dacă la data de 30 noiembrie se constata că proprietarii nu iau în considerare măsurile de întreținere sau reparare a aspectelor legate de caracterul neîngrijit așa cum au fost ei în primă fază somați, ori această fază ulterioară constatării neluării măsurilor de întreținere sau reparare are la bază Anexa F la Regulament cu privire la forma Notei de constatare pe care Comisia de identificare a clădirilor neîngrijite situate în intravilanul Municipiului (...) o va utiliza față de proprietarii de imobile pentru neluarea de măsuri de întreținere/îngrijire a imobilelor până la data de 30 noiembrie a anului în curs cu menținerea clădirii/terenului în categoria celor neîngrijite și posibilitatea de a propune adoptarea unei hotărâri de majorare a impozitului pentru imobilul clădire sau teren identificat și abia în baza unei astfel de propuneri se putea adopta de pârât o nouă hotărâre în care în mod individual era menționat fiecare proprietar cu privire la aspectele de neîngrijire sau neîntreținere a imobilului său.

Este drept că față de reclamantă inițial procedurile de constatare au determinat sub vechea reglementare a HCL nr. 6/26.01.2017, întocmirea anexelor B și D legate de constarea aspectului de neîngrijire și de somare în vederea efectuării măsurilor de reparare și întreținere, dar aceste măsuri au fost legale întrucât s-au concretizat până la abrogarea dispozițiilor HCL nr. 6/26.01.2017 odată cu adoptarea HCL nr. 207/26.08.2021, însă după adoptare este normal că aceste proceduri să continue pe forma prevederilor celei din urmă hotărâri astfel că nota de constatare de sub nr. de înregistrare (...)/13.12.2021 a Comisiei de identificare a clădirilor neîngrijite situate în intravilanul Municipiului (...) cu privire la imobilul din str. (...), nr. (...), unde se află imobilul proprietatea reclamantei ( filele 77-78) a fost întocmită ca Anexa F la Regulament în sensul adoptat prin HCL nr. 207/26.08.2021 și întrucât a constatat că la data de 30 noiembrie a anului în curs reclamanta nu a executat lucrările prevăzute în somația (...)7 din 05.07.2021 a propus majorarea impozitului întrucât clădirea sa a fost menținută în categoria celor considerate neîngrijite.

Somația (...)7 din 05.07.2021 a menționat că reclamanta este obligată să efectueze următoarele măsuri prioritare la imobilul din str. (...), nr. (...): Reparații locale la învelitoare, reparații la atice, refacerea tencuielilor în zonele afectate, zugrăvirea fațadei, repararea sau înlocuirea tinichigeriei deteriorate ( jgheaburi, burlane, șorțuri, glafuri), reparații sau înlocuiri ale tâmplăriei deteriorate și deformate – această somație având același conținut cu somația (...)5 din 05.07.2021 diferențele fiind legate de locul de comunicare, respectiv la domiciliul reclamantei din (L), str. (S2), nr. (xx), respectiv și la apartamentul nr. (y) pe care îl deținea în cadrul imobilului din str. (S1), nr. (zz) – iar în cuprinsul somațiilor nu s-a indicat că acesta va achita în mod obligatoriu un impozit de 500% ci doar faptul că neluarea măsurilor pot conduce ulterior la majorarea impozitului chiar până la acest nivel de 500%.

La data de 14.06.2021 a fost întocmită o notă de constatare a stării tehnice pentru imobilul din (...), str. (...), nr. (...) cu referire la criteriile de încadrare a clădirilor situate în mun. (...) pentru evaluarea stării tehnice care constituie Anexa B la Regulament a stabilit un punctaj al clădirii din str. (...), nr. (...) din (...) de 70 de puncte cu următoarele referințe: la acoperiș punctaj de 3 puncte la Cornișă-Streașină-Atic luate în seamă la scădere pentru că sunt elemente de închidere desprinse și degradate parțial (10-30% din lungime), Umiditate vizibilă pe alocuri.

Necesitate de înlocuire și refacere parțială – apreciate ca degradări medii, punctaj de 3 puncte la jgheaburi, burlane, elemente de tinichigerie pentru că sunt jgheaburi, burlane, deteriorate parțial (neetanșe și deformate) și/sau înfundate (de ex. cu elemente vegetale) Necesitate de înlocuire parțială – apreciate ca degradări medii, la Fațade punctaj de 6 puncte la tencuială luate în seamă la scădere pentru că sunt Degradări locale ale tencuielii (10-30% din suprafața fațadelor), Igrasie ușoară.

Suprafețele se retencuiesc și rezugrăvesc – apreciate ca degradări medii, punctaj de 5 puncte la zugrăveală luate în seamă la scădere pentru că sunt constatate Zugrăveală exfoliată și/sau decolorată peste 30% din suprafață, Zugrăveală în cromatică neadecvată, neconformă cu paletarul stabilit în studiul de fațade din centrul istoric stabilit de PMO.

Suprafețele se refac și rezugrăvesc în totalitate – apreciate ca degradări majore, punctaj de 1 puncte la tâmplărie luate în seamă la scădere pentru că sunt constatate Vopsire defectuoasă (scorojită), ușoară uzură a materialului.

Nu lipsesc elemente de tâmplărie.

Tâmplăria se revopsește și se remediază punctual – apreciate ca degradări minore, – toate degradările fiind cauzate atât de factorii naturali: intemperii, infiltrații de apă, igrasie, trecerea timpului etc., dar și de factorul uman prin decizia de neimplicare în întreținerea clădirii, iar aceste constatări au menționat astfel că se impun Reparații locale la învelitoare, reparații la atice, refacerea tencuielilor în zonele afectate, zugrăvirea fațadei, repararea sau înlocuirea tinichigeriei deteriorate (jgheaburi, burlane, șorțuri, glafuri), reparații sau înlocuiri ale tâmplăriei deteriorate și deformate.

Mai mult aceste referințe au reliefat că punctajul total a fost prin însumarea punctelor descrise în alineatul precedent care erau redate în coloana din dreapta un cuantum de 18 puncte, respectiv un punctaj de referință de 70 de puncte și un punctaj procentual de 25,71% care plasa imobilul într-o stare tehnică nesatisfăcătoare care este corespunzătoare procentajelor mai mari decât cota de 25,1%.

La solicitarea reclamantei instanța a acceptat administrarea probei cu înscris prin care pârâtul să fie obligat a comunica în ce mod a fost stabilit punctajul de referință din cadrul Anexa B la Regulament în data de 14.06.2021 – iar pârâtul a comunicat la data de 01.03.2023 adresa cu nr. de înregistrare (...) din 27.02.2023 că din punctajul maxim de 100 de puncte a scăzut 10 puncte adică punctajul maxim pentru că la evaluarea elementelor decorative ale fațadei clădirea nu avea astfel de elemente, 15 puncte adică punctajul maxim pentru evaluarea deficiențelor vizibile din exterior ale șarpantei și 5 puncte adică punctajul maxim pentru evaluarea împrejmuirii deoarece imobilul nu avea împrejmuire.

Potrivit dispozițiilor art. 489 alin. (5) - (8) din Codul fiscal s-au statuat următoarele :

Art. 489 - Majorarea impozitelor și taxelor locale de consiliile locale sau consiliile județene

(5) Consiliul local poate majora impozitul pe clădiri și impozitul pe teren cu până la 500% pentru clădirile și terenurile neîngrijite, situate în intravilan.

(6) Criteriile de încadrare în categoria clădirilor și terenurilor prevăzute la alin. (5) se adoptă prin hotărâre a consiliului local.

(7) Clădirile și terenurile care intră sub incidența alin. (5) se stabilesc prin hotărâre a consiliului local conform elementelor de identificare potrivit nomenclaturii stradale.

(8) Hotărârile consiliului local stabilite potrivit alin. (7) au caracter individual.

În aplicarea normelor de mai sus potrivit pct. 168 din HG nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal s-au statuat următoarele:

168. Pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 489 alin. (5) - (8) din Codul fiscal, privind clădirile/terenurile neîngrijite situate în intravilan, se au în vedere următoarele:

a) în cazul clădirilor: stare avansată de degradare, stare de paragină, insalubre, fațade nereparate/necurățate/netencuite/nezugrăvite, geamuri sparte sau alte situații de asemenea natură;

b) în cazul terenurilor: stare de paragină, acoperit de buruieni, părăsit/abandonat, insalubre, neefectuarea curățeniei în curți, neîntreținerea/nerepararea împrejmuirilor sau alte situații de asemenea natură;

c) fac excepție de la majorarea impozitului pentru clădirile/terenurile neîngrijite proprietarii care dețin autorizație de construire/desființare valabilă, în vederea construirii/renovării/demolării/amenajării terenului și au anunțat la Inspectoratul de Stat în Construcții și la autoritatea publică locală începerea lucrărilor;

d) în vederea identificării clădirilor/terenurilor neîngrijite de pe raza unității administrativ-teritoriale, se împuternicesc angajații din cadrul aparatului de specialitate al primarului, cu atribuții în acest sens, să efectueze verificări pe raza unității administrativ-teritoriale și să întocmească fișa de evaluare și nota de constatare;

e) după identificarea și evaluarea clădirii/terenului neîngrijite/neîngrijit, prin grija compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, proprietarul va fi somat ca pe parcursul anului fiscal prin care s-a constatat starea clădirii/terenului, după caz, să efectueze lucrările de întreținere/îngrijire necesare până la sfârșitul anului respectiv și să mențină în continuare clădirea/terenul în stare de întreținere/îngrijire;

f) dacă pe parcursul anului respectiv proprietarul clădirii/terenului s-a conformat somației, se încheie proces-verbal de conformitate.

În cazul intervențiilor pe monumente istorice, clădiri și terenuri din zonele de protecție a monumentelor istorice și din zonele construite protejate, procesul-verbal face referire la conformarea lucrărilor cu avizul Ministerului Culturii, respectiv al serviciilor deconcentrate ale acestuia, potrivit prevederilor legii;

g) dacă, după expirarea termenului acordat, se constată că proprietarul nu a efectuat lucrările de întreținere/îngrijire necesare, persoanele prevăzute la lit. d) vor încheia o notă de constatare în care va fi consemnată menținerea clădirii/terenului în categoria celor considerate, conform prezentei proceduri, ca fiind neîngrijite.

În acest caz, la sesizarea compartimentului de specialitate, primarul unității administrativ-teritoriale va propune spre adoptare consiliului local proiectul de hotărâre de majorare a impozitului pentru imobilul respectiv.

În municipiul București, această atribuție revine consiliilor locale ale sectoarelor.

Hotărârea are caracter individual, va cuprinde elementele de identificare privind zona în cadrul localității, respectiv elementele de identificare potrivit nomenclaturii stradale, precum și datele de identificare ale contribuabilului.

Organul fiscal local va opera majorarea în evidențele fiscale, va emite și va comunica actul administrativ fiscal în baza hotărârii consiliului local;

h) în cazul în care proprietarul unei clădiri sau al unui teren neîngrijit înstrăinează imobilul respectiv înaintea termenului la care trebuia să efectueze lucrările de întreținere/îngrijire necesare, se reia procedura de la lit. d), pe numele noului proprietar;

i) majorarea impozitului pe clădiri/teren în cazul clădirii neîngrijite și/sau al terenului neîngrijit nu înlocuiește sancțiunile și nici nu exonerează de răspundere în ceea ce privește aplicarea prevederilor:

(i) Ordonanței Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale, aprobate cu modificări și completări prin Legea nr. 515/2002;

(ii) art. 75 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

(iii) oricăror altor reglementări în această materie.

Astfel situația nereparărilor imputate de pârât reclamantei sunt obiectiv acoperite de modul în care acestea au fost constatate de comisia de identificare stabilită prin Dispoziția primarului Municipiului (...) nr. 708 din 07.10.2019 (filele 105-106) care chiar dacă la acel moment a fost constituită și prin raportare la măsurile de aplicare a dispozițiilor HCL nr. 6/26.01.2017 – totuși a fost raportată și în vederea aplicării prevederilor art. 489 alin. 5-8 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pct. 168 din HG nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel că chiar dacă în cursul procedurilor demarate față de reclamantă în cursul anului 2021 HCL nr. 6/26.01.2017 a fost abrogată de HCL nr. 207/26.08.2021 – totuși dispoziția nu și-a pierdut valabilitatea, în considerarea tocmai a aplicării prevederilor art. 489 alin. 5-8 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pct. 168 din HG nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care justificau atât înființarea dar și existența acestei comisii de identificarea stării clădirilor și a terenurilor neîngrijite vizate de aplicarea normelor legale fiscale anterior menționate.

În plus chiar dacă reclamanta a arătat că în parte s-au executat din lucrări potrivit clișeelor foto filele 92-98 în raport de situația din luna mai 2021 și luna octombrie 2021, totuși nici în cursul anului 2022 luna octombrie conform clișeului de la fila 97 așa cum reiese din dreptul apartamentului reclamantei marcat cu un x referențial de instanță după indicarea acestuia de reclamantă în ședința din 31.01.2023 nu se observă rezolvarea reparațiilor la tencuială și zugrăveală, sau tâmplărie ferestrelor de la casa scărilor – astfel că se pot reține clar că marea parte a constatărilor comisiei din cadrul pârâtului conform notei de constatare de sub nr. de înregistrare (...)/13.12.2021 a Comisiei de identificare a clădirilor neîngrijite situate în intravilanul Municipiului (...) cu privire la imobilul din str. (...), nr. (...), unde se află imobilul proprietatea reclamantei au fost obiective, mai mult fiind acoperitoare cu exigențele statuate prin dispozițiile pct. 168 lit. a) din HG nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Ori o astfel de situație în mod cert a acoperit cerințele prin care în mod legal potrivit prevederilor art. 489 alin. 5-8 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pct. 168 din HG nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal justificau a se face o propunere față de reclamantă pentru a se majora impozitul pe clădire în legătură cu anul 2021 și anul 2022 – pentru anul 2021 pentru că nu s-au respectat cerințele de reparare și întreținere la imobilul din str. (...), nr. (...), unde se află imobilul proprietatea reclamantei, și pentru anul 2022 tocmai pentru că nefiind îndeplinite aceste cerințe în mod legal pârâtul a adoptat prevederile Hotărârii Consiliului Local (...) nr. 368/23.12.2021 prin care s-a aprobat tabelul privind contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 489 alin. 5-8 din Legea nr. 227/2015 (pentru care se aplică majorarea cu 500% a impozitului pe clădiri datorat) și în ceea ce o privește pe reclamantă, în sensul includerii în anexă, a imobilului situat în (...), str. (...), nr. (...), ap. (...), jud. (...), proprietatea fiind a reclamantei (R).

Celelalte susțineri ale reclamantei legate de timpul insuficient de efectuare a reparațiilor nu pot fi primite ca justificate, conduita ei de nerezolvare alături de alți proprietari vecini care la rândul lor au fost incluși în parte cu propuneri de majorare a impozitului fiind doar ei imputabilă și nu pârâtului, pe de o parte pârâtul neavând nici o obligație în asigurarea organizării în forme asociative legale a proprietarilor deținători de locuințe proprietate personală sau spații în același mod în cadrul imobilului situat în (...), str. (...), nr. (...), jud. (...), iar parțialele diligențe în demersurile respective și cont4ractarea unor constructori specializați în efectuarea reparațiilor pentru care pârâtul a somat-o erau tot în sarcina reclamantei de a demonstra pârâtului prin aducerea la cunoștință a întreprinderii unor astfel de măsuri – dar în litigiu reclamanta nu a probat intențiile sale către pârât, așa încât aceste aspecte nici nu au vreo înrâurire cu privire la legalitatea sau temeinicia actelor contestate în cauză – instanța apreciind că nivelul de majorare a impozitului stabilit de pârât prin prevederile Hotărârii Consiliului Local (...) nr. 368/23.12.2021 nu încalcă niciunul din principiile susținute de reclamantă în cauză statuate prin prevederile HG nr. 1/2016 bazate pe echitate, proporționalitate, rezonabilitate și nediscriminare, dimpotrivă în raport de împrejurările și raporturile stabilite între părți reiese clar o corectă stabilire de pârât a impozitului majorat pentru reclamantă, care deși a fost somată și a avut timp suficient în efectuarea lucrărilor de reparare și întreținere a evocat în scopul nerăspunderii situații de care este chiar ea culpabilă și nu pârâtul.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs (R), solicitând admiterea recursului, casarea în tot a sentinței atacate și, în rejudecare, admiterea cererii sale, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, recurenta a arătat că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a prevederilor legale, sentința fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, fiind încălcate astfel prevederile art. 488 alin. l pct. 8 Cod procedură civilă.

În ceea ce privește aspecte cu privire la discriminare și respingerea lor ca neîntemeiate pe baza Deciziei Curții Constituționale nr. 818/03 iulie 2008, greșita aplicare a instanței de fond, a avut loc pe baza celor relatate la paginile 15 și 19 a sentinței.

Legat de această temă, două aspecte care ar fi trebuit tratate distinct: discriminare în sensul neaplicării HCL 368/23.12.2021 către toți proprietarii din cadrul aceleiași scări de bloc, în sensul neemiterii deciziilor de impunere a impozitului de 500% și discriminarea ce rezultă din neaplicarea prevederilor Regulamentului de aplicare a impozitului de 500%, prin care interzice discriminarea, reglementând principiul ,,aplicării unitare” cu privire la fațada (S) imobilelor, drept consecință impune același tratament tuturor proprietarilor din cadrul aceluiași imobil.

Instanța de judecată nu poate analiza sub aspectul discriminării, faptul invocat că nu s-a aplicat impozitarea de 500% la proprietarii tuturor apartamentelor din imobilul situat din (...), str. (...), nr. (...), din cadrul scării A, deși este discriminatoriu raportat la tratamentul egal în fața legii a tuturor persoanelor indiferent de statut etc., dar în acest caz ar fi trebuit analizat principiul nediscriminării stabilit prin regulamentul aprobat de HCL, adică ar fi trebuit marcată și analizată neaplicarea criteriului „aplicării unitare” prevăzut la art. 11 alin. 1 a HCL 207/26.08.2021.

Având în vedere acest aspect ar fi trebuit verificat legalitatea actelor emise pe baza regulamentului aprobat.

Prin neaplicarea acestui criteriu, s-a ajuns la întocmirea nelegală a proceselor verbale de constatare a stării tehnice a imobilului și la discriminarea instituită de comisia de aplicare a legii.

În speța dedusă judecății, scara A și scara B au fost tratate în mod unitar din imobilul situat în (...), str. (...), nr. (...) la stabilirea stării de degradare din data de 14.06.2021, dar la nota de constatare din 15.11.2021 având în vedere reparațiile efectuate de scara B, au separat cele două scări, au scos pe scara B de pe lista imobilelor neîngrijite și au lăsat scara A pe lista imobilelor neîngrijite, deci un mai era necesară aplicarea unitară a fațadei.

Nici una dintre notele de constatare întocmite cu privire la imobilul situat în (...), str. (...), nr. (...) nu respectă criteriul stabilit prin regulament, mai ales procesul-verbal de constatare din 15.11.2021, pe baza căruia s-a emis HCL (...) nr 368/23.12.2021 prin care s-a aprobat tabelul privind contribuabilii care intră sub incidența prev. art. 489 alin 5-8 din Legea nr. 227/2015.

Așa cum s-a prezentat în fața instanței de fond, comisia nu a avut în vedere faptul că acest bloc în care se află apartamentul reclamantei este alcătuit din două corpuri de clădiri cu o singură fațadă, o singură intrare de pe stradă.

Numai la constatarea stării de degradare au tratat unitar cele două corpuri de clădiri, după efectuarea parțială a reabilitării clădirii au separat scara A de B și au aplicat alt tratament, deci a avut loc o discriminare, o nelegalitate a aplicării propriului regulament aprobat prin HCL (...) nr. 207/2021.

Acest aspect ar fi intrat în competența cercetării judecătorești a instanței de fond, la analizarea anulării actului administrativ solicitat, față de reclamantă, deoarece s-a produs o discriminare, pentru a cărei evitare a fost instituit de regulament criteriul aplicării unitare a fațadelor, iar acest aspect ar fi trebuit analizat și interpretat, din punct de vedere a legalității acestor acte de constatare, raportat la conținutul regulamentului și a criteriului ,,aplicării unitare”.

Acest aspect este arătat și în concluziile consemnate în încheierea din 28.03.2023 a Tribunalului (...) unde se atrage atenția asupra neaplicării tratamentului unitar prevăzut în regulament cu privire la scările A și B, iar instanța de fond, în mod unitar a respins orice aspect ce se referă la discriminare, singurele mențiuni fiind la pagina 19 unde evidențiază că s-au efectuat lucrări parțiale, iar reclamanta a identificat prin X apartamentul ei de unde „nu se observă rezolvarea reparațiilor”.

În ceea ce privește aplicarea celor două hotărâri succesive ale Consiliului Local (...), cu privire la supraimpozitare și acte emise pe baza ambelor HCL fără existența unor norme tranzitorii, recurenta consideră că nu se pot stabili impozite majorate pe baza unui act care se bazează pe o constatare al cărui temei legal a fost abrogat potrivit prevederilor legale.

Hotărârea Consiliului Local (...) nr 368/23.12.2021 s-a emis prin menținerea celor constatate prin procesul verbal întocmit în baza HCL 6/26.01.2017 abrogat la data de 26.08.2021.

Nu există acte prin care să se comunice că ar fi fost refăcute actele pe baza HCL 207/26.08.2021.

Suntem în fața unui vid de reglementare al Consiliului Local (...).

Compararea anexelor nu este suficientă, iar între cele două regulamente există diferențe de proceduri, de reglementări, deoarece au adus îmbunătățiri la acest regulament, având în vedere lipsurile constatate prin implementarea vechiului regulament.

Consideră recurenta că, în aceste condiții, actele emise de către comisie pe baza celor două regulamente atrag nelegalitatea actelor emise și încalcă principiul neretroactivității prevăzut de Constituția României și aplicat în dreptul românesc.

În ceea ce privește aplicarea regulamentului privind impozitul majorat aprobat prin cele două HCL raportat la actele emise, recurenta învederează că, din cuprinsul regulamentului aprobat prin HCL 6/26.01.2017, art. 11 alin. 1 reiese că „proprietarul va fi somat ca în termen de 6 luni să efectueze lucrările de întreținere necesare”.

La alin. 2 al aceluiași articol se prevede că „dacă după expirarea termenului acordat care nu poate depăși 30 noiembrie a anului fiscal în curs, proprietarul nu efectuează lucrările, se va întocmi o notă de constatare în care se va constata menținerea clădirii în stare necorespunzătoare, neîngrijită”.

Somația s-a emis în data de 07.07.2021, deci până 30 noiembrie, astfel că nu este respectat termenul de 6 luni, nu s-a acordat acest drept.

În cazul în care se consideră că procesul-verbal întocmit pe baza HCL vechi își menține valabilitatea și produce efecte, ar trebui respectat integral și termenul de 6 luni în care reclamanta ar fi trebuit să efectueze lucrările.

Totodată, procesul-verbal de constatare din 14.06.2021 a fost comunicat numai după depunerea procedurii prealabile.

În cazul în care se consideră că regulamentul aprobat pe baza HCL din 2021 a fost aplicabil reclamantei, se poate constata că nici actele emise pe baza acestuia nu respectă prevederile art. 11 alin. 11 privind aplicarea tratamentului unitar al fațadei.

În iunie 2021 s-a aplicat în mod unitar stabilirea ca imobil degradat fațada scării A și B a imobilului, în noiembrie 2021 deja s-a tratat diferențiat starea de degradare a scării A și B a aceluiași imobil.

Din probele administrate în fața instanței de fond și din data acestor acte, ușor se poate constata că punctajul din iunie s-a bazat pe o altă situație și fără a se analiza situația imobilului din noiembrie 2021 a aceluiași an, fără recalcularea procentelor s-a ajuns la aceeași concluzie cu privire la scara A.

În ceea ce privește aplicarea greșită a Codului fiscal prin regulamentele HCL și aplicate prin actele emise, recurenta arată că își menține toate cele invocate în fața instanței de fond cu privire la nerespectarea chiar a Codului fiscal și subliniază faptul că într-un condominium, proprietarul unui singur apartament nu poate fi culpabil pentru neefectuarea unor lucrări ale fațadei blocului, deoarece nu depinde numai de aceasta.

Prin această afirmație subiectivă la culpabilitatea reclamantei se pune sub semnul întrebării imparțialitatea și privirea obiectivă a soluționării cazului dedus judecății.

Apreciază recurenta că prevederile art. 489 (5)-(8) din Legea 227/2015 privind Codul fiscal și pct. 168 din H.G. 1/2016 care stau la baza adoptării hotărârii consiliului local nu au fost respectate, astfel nici nota de constatare, nici HCL 368/ 2021, nici HCL 6/2017 nu au fost emise cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Impozitul majorat nu respectă cele 4 principii ale impozitării: echitate, proporționalitate, rezonabilitate și nediscriminare.

Hotărârea Consiliului Local 368/ 23.12.2021 este nelegală și netemeinică, nerespectând principiile de bază a impozitării, prevederile HG 1/2016 și întemeind pe un proces-verbal de constatare netemeinică subiectivă, nelegală și pe o notă tehnică al cărei temei legal a fost abrogat, o notă tehnică subiectivă care încalcă definițiile prevăzute în Codul fiscal și cele cuprinse în acesta.

Nu au fost respectate prevederile pct. 168 lit. d) - h) din H.G. 1/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 227/2015, care descriu procedura de identificare a clădirilor neîngrijite și procedura de aplicare a impozitului majorat cu 500%.

Potrivit HG 1/2016 în cazul clădirilor majorarea impozitului cu până la 500% se va putea dispune în caz de stare avansată de degradare, stare de paragină, insalubre, fațade nereparate, necurățate, netencuite, nezugrăvite, geamuri sparte sau alte situații de asemenea natură și pe baza unui punctaj obiectiv.

Consideră recurenta că Comisia a stabilit lista clădirilor neîngrijite și a proprietarilor din aceste apartamente în mod subiectiv.

Majorarea impozitului cu 500% reprezintă o manifestare disproporțională a dreptului de apreciere al autorității locale.

Starea clădirilor trebuie apreciată de la caz la caz, atât din punct de vedere al punctajului aplicat cât și al procentului de majorare.

De aceea s-a solicitat anularea acestor procese-verbale deoarece definițiile nu respectă definițiile prevăzute în Codul fiscal și permit ca comisia să stabilească pe baza unor punctaje starea de degradare, fără a face diferența între stare avansată de degradare și o stare de degradare.

Potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 421/2021 regulile fiscale care permit supraimpozitarea sunt în acord cu Constituția din moment ce toți proprietarii care au imobile neîngrijite, de exemplu, sunt obligați să plătească impozite mai mari.

Problematic este dacă doar anumiți proprietari cu imobile neîngrijite erau supraimpozitați, în timp ce alți proprietari cu imobile neîngrijite nu erau supraimpozitați – în acest caz este vorba de o discriminare, conform raționamentului Curții, discriminare care ar fi trebuit analizată în cadrul acestui litigiu.

Din analiza Codului fiscal (Legea 227/2015 - art. 489: Majorarea impozitelor și taxelor locale de consiliile locale sau consiliile județene) rezultă că legiuitorul, în derularea procedurii de majorare cu până la 500% a impozitului pentru imobilele neîngrijite, a impus adoptarea următoarelor hotărâri de consiliu: o primă hotărâre – cea de stabilire a criteriilor de încadrare în categoria imobilelor neîngrijite și o a doua categorie de hotărâri – acte administrative individuale – prin care este decisă majorarea impozitului cu până la 500% pentru fiecare imobil neîngrijit în parte, individualizându-se cuantumul majorării impozitului raportat la gradul de „îndeplinire” a criteriilor stabilite prin HCL adoptată anterior.

Consiliul Local (...) nu a respectat în totalitate prevederile Codului fiscal.

A început să transmită somații în cursul lunii iulie 2021, după care în 26.08.2021 a adoptat prin HCL 207/2021 un nou regulament pentru aplicarea impozitelor majorate aplicându-l la o situație existentă, o procedură deja începută, încălcând principiul neretroactivității.

Notele tehnice privind starea imobilelor sunt întocmite în 14.06.2021 dar într-un mod miraculos sunt conforme cu anexele din regulamentul aprobat în august 2021 și se aplică majorarea de impozit conform acestui HCL, dar notele de constatare nu sunt transmise lângă somațiile emise, potrivit prevederilor regulamentului.

Ca urmare a acestor fapte a fost adoptată HCL nr. 368/23.12.2021 prin care s-a decis majorarea cu cota maximă permisă de lege, de 500%, a impozitului tuturor clădirilor care sunt neîngrijite prevăzute într-o anexă comunicată de o comisie, fără aplicarea unor criterii tehnice obiective și/sau emiterea unor acte administrative individuale, fără diferențe între stările de degradare 10% și 500%.

Prin adoptarea HCL 368/2021 se adoptă o majorare de impozit bazat pe discriminările propuse de comisie.

Prin HCL nr 207/2022 care a dorit să aibă un caracter normativ nu sunt stabilite criterii de încadrare în categoria clădirilor neîngrijite cu stabilirea punctajului corespunzător fiecărei categorii de clădire „neîngrijită”, dar nu s-a respectat nici emiterea unei HCL cu caracter individual, pentru fiecare imobil în parte.

Consiliul Local a adoptat o hotărâre colectivă HCL 368/2021 cu adresele și numele proprietarilor, comunicând tuturor celor de pe listă adresele proprietarilor, încălcând prevederile GDPR.

Rațiunea pentru care legiuitorul a stabilit procedura din Codul fiscal și norma de aplicare este aplicarea unei sancțiuni adresată proprietarilor care și-au neglijat proprietățile, sancțiune care urmează a fi individualizată raportat la gradul de deteriorare al imobilului, astfel încât fiecare proprietar neglijent să fie sancționat proporțional cu culpa sa.

Cuantumul majorării impozitului nu a fost stabilit individual pe imobil, ținându-se cont de starea în care se află clădirea față de alte imobile din oraș, așa cum cere legea ci a impus aceeași majorare a impozitului pentru toate clădirile considerate neîngrijite de comisia tehnică cu schimbarea punctajului de referință în mod subiectiv.

În acest fel, a fost ignorat imperativul de a exista o analiză justă a stării imobilului în mod individual, analiză care cum se pare a fost efectuată numai în cazul constatărilor remedierii unor apartamente.

Actele emise cu încălcarea prevederilor legale nu pot produce efecte față de persoana ale cărei drepturi au fost vătămate.

Excepția nelegalității actelor poate fi invocată oricând și chiar și față de un regulament abrogat potrivit jurisprudenței ÎCCJ.

Criteriile de încadrare a imobilelor în categoria celor prevăzute de art. 489 alin. 2 Cod fiscal prin HCL 207/26.08.2021 sunt nelegale, încalcă dispoziții din acte normative cu forță juridică superioară: nu respectă principiul justei așezări a sarcinilor fiscale prevăzut de art. 56 alin. 2 Cod fiscal și nu respectă principiile fundamentale ale fiscalității prevăzut de art. 3 lit. b), c) și Cod de procedură fiscală, încălcând astfel art. 139 alin. 2 din Constituție.

Potrivit art. 489 Cod fiscal, pentru a se încadra în categoria imobilelor pentru care Consiliul Local poate decide majorarea impozitului clădirilor, trebuie să existe o anumită gravitate care să justifice aplicarea unei sancțiuni de natură fiscală.

Din nota tehnică, comunicată ulterior rezultă subiectivitatea comisiei, fără arătarea calculelor obiective ale punctajului de referință, un model de proces verbal de constatare care nu respectă Codul fiscal.

Controlul de legalitate al actelor administrative, potrivit dispozițiilor Legii nr. 554/2004, poate fi exercitat pe calea acțiunii în anulare, în ceea ce privește actele administrative cu caracter normativ și actele administrative cu caracter individual, sau pe calea incidentală a excepției de nelegalitate, în ceea ce privește actele administrative cu caracter individual.

În drept, recurenta a invocat Legea nr. 557/2004, în special art. 20, Legea 227/2015 și H.G. 1/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 227/2015, Codul de procedură fiscală, principiile de drept fiscal, principiile UE, HCL (...) 207/26.08.2021, HCL (...) HCL 6/26.01.2017.

Prin întâmpinare, intimatul Consiliul Local al Municipiului (...) a solicitat respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate.

În motivare, arată intimatul că, în ceea ce privește motivele de recurs privind discriminarea, achiesează întru totul la motivarea instanței de fond cu privire la aplicabilitatea în prezenta cauză a Deciziei C.C.R. nr. 818/03.07.2008.

În legătură cu presupusa discriminare raportat la prevederile art. 11 alin. 1 din H.C.L. nr. 207/26.08.2021, intimatul învederează următoarele:

Ca urmare a constatării stării tehnice necorespunzătoare/nesatisfăcătoare a clădirii situate în (...), (...) nr. (...), stabilită în baza Notei tehnice de constatare a stării tehnice a clădirii (Anexa B la Regulament) întocmită în data de 14.06.2021, potrivit căreia imobilul prezintă degradări majore la zugrăveală, degradări medii cornișă-streașină-atic, jgheaburi, burlane, elemente de tinichigerie și tencuială, au fost emise somațiile nr.: (...)26, (...)3, (...)4, (...)5, (...)7, (...)53, (...)57, (...)67, (...)69, (...)99, (...)01, (...)05, (...)03, (...)02, (...)06, (...)08-(...)11, (...)14, (...)21, (...)23, (...)27-(...)30, (...)1, (...)32, (...)58, (...)63, (...)8, (...)19, (...)15, (...)07, (...)04, (...)50, (...)25 din 05.07.2021 (Anexa D la Regulament), prin care fiecare coproprietar (atât din scara A cât și din scara B) a fost informat cu privire la obligația de a lua măsuri în ceea ce privește lucrările de întreținere/reparații care se impun pentru imobilul situat în (...), str. (...) nr. (...), până la data de 30.11.2021, cu mențiunea că nerespectarea termenului și a măsurilor dispuse prin somație atrage după sine majorarea impozitului pe teren/clădire cu până la 500%.

Starea tehnică necorespunzătoare/nesatisfăcătoare a clădirii situate în (...), (...) nr. (...) (scara A și scara B) la momentul respectiv reiese și din planșele foto din luna mai 2021 care se află la dosarul cauzei.

Imobilul din (...), (...) nr. (...) are două scări, scara A (unde se află și apartamentul reclamantei) care se găsește la strada și scara B care este în interiorul curții, scara A reprezentând un gang de acces pentru proprietarii apartamentelor din scara B.

Din planșele foto de la dosar, realizate în luna octombrie 2021, rezultă că toți coproprietarii din scara B s-au conformat somațiilor din data de 05.07.2021 și au întreprins lucrările de întreținere/reparații constatate și impuse prin Nota tehnică de constatare a stării tehnice a clădirii din data de 14.06.2021, inclusiv în ceea ce privește fațada interioară a scării B.

Prin urmare, menținerea scării B pe lista imobilelor neîngrijite era discriminatorie, inechitabilă, nerezonabilă și neproporțională față de proprietarii apartamentelor din această scară raportat atât la reparațiile efectuate de către aceștia (la scara B) cât și la inexistența lucrărilor de întreținere/reparații de la scara A.

Se putea vorbi de o eventuală discriminare a reclamantei doar în cazul în care aceasta efectua lucrările de întreținere/reparații aferente exclusiv apartamentului acesteia și cu toate acestea ar fi fost notată în tabelul privind contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 489 alin. 5 - 8 din Legea nr. 227/2015, aprobat prin H.C.L. (...) nr. 368/23.12.2021.

Din Nota de constatare nr. (...)/13.12.2021 (Anexa F la Regulament) cât și din planșele foto din luna octombrie 2021, rezultă fără echivoc faptul că atât reclamanta cât și ceilalți coproprietari ai scării A nu au efectuat lucrările menționate în somații.

De altfel, chiar lipsa acestor lucrări de întreținere/reparații de la scara A (care nu au fost efectuate nici până luna octombrie 2022) au reprezentat motivul principal pentru care reclamanta se regăsește în tabelul aprobat prin H.C.L. nr. 368/2021 și pentru care s-a dispus majorarea impozitului cu 500% pentru apartamentul său deținut în imobilul din (...) str. (...) nr. (...).

În concluzie, discriminarea invocată de către reclamantă ca motiv de nelegalitate a actelor administrative contestate (de altfel, singurul motiv de nelegalitate invocat) nu poate fi susținută cu succes întrucât autoritatea publică a aplicat dispozițiile legale în mod unitar pentru persoanele fizice sau juridice aflate în situații identice și a aplicat în mod legal dispozițiile legale speciale în materia impozitului pe clădiri.

Astfel, prin somațiile emise, respectiv prin actele administrative contestate, s-a luat măsura stabilirii unui impozit pe clădiri în cotă majorată tuturor proprietarilor de apartament a căror fațadă este într-o stare avansată de degradare, și anume celor care nu au justificat inițierea unor demersuri pentru reabilitarea concretă a clădirii sau pentru inițierea unor acte juridice în acest scop.

Privitor la aplicarea celor două hotărâri ale Consiliului Local (...) nr. 7/26.01.2017 și nr. 207/26/08.2021, ambele vizând Regulamentul de stabilire a criteriilor de identificare a clădirilor și terenurilor neîngrijite situate în intravilanul Municipiului (...), arată că:

Pe de o parte, intimatul arată că este de acord cu interpretarea și motivarea dată de către instanța de fond în legătură cu această chestiune.

Pe de altă parte, intimatul consideră că atât Nota tehnică de constatare a stării tehnice a imobilului din data de 14.06.2021 precum și Somațiile cu nr. (...)5 și (...)7, ambele din data de 05.07.2021, produc în continuare efecte chiar dacă H.C.L. nr. 6/2017 în baza cărora au fost emise a fost abrogat.

În legătură cu Nota tehnică de constatare a stării tehnice a imobilului din data de 14.06.2021, pe de o parte, aceasta respectă întru totul atât modelul Anexei B Ia H.C.L. nr. 6/2017 cât și al Anexei B la H.C.L. nr. 207/2021.

Prin urmare din punct de vedere formal nu există diferențe între Nota tehnică de constatare și cele două Anexe.

Pe de altă parte, nu poate fi vorba nici de o diferență din punctul de vedere al conținutului acestei note din moment ce reclamanta nici până în prezent nu a întreprins măsurile stabilite prin cele două somații.

Referitor la cele două somații, intimatul învederează că își menține argumentele invocate mai sus privitoare Ia Nota tehnică de constatare și anume faptul că acestea respectă modelul Anexelor D atât de la H.C.L. nr. 6/2017 cât și de la H.C.L. nr. 207/2021, iar conținutul unor somații emise ulterior adoptării H.C.L. nr. 207/2021 ar fi fost identic cu cel al somațiilor emise din moment ce reclamanta nu s-a conformat nici primelor somații.

Din cele de mai sus rezultă că neregulile reținute prin Nota tehnică de constatare emisă în temeiul H.C.L. nr. 6/2017, constituie nereguli și sub imperiul noului Regulament aprobat prin H.C.L. nr. 207/2021.

Având în vedere că măsura administrativă de adoptare a hotărârii de majorare a impozitului pentru clădirile neîngrijite nu este nouă, fiind prevăzută și de H.C.L. nr. 6/2017, se poate aprecia că adoptarea H.C.L. nr. 368/23.12.2021 de majorare a impozitului, reprezintă un efect viitor al situației/neregulii apărute sub imperiul reglementării anterioare.

În ceea ce privește celelalte critici, având în vedere că recurenta invocă aceleași argumente expuse prin acțiunea în contencios și asupra cărora instanța de fond s-a pronunțat, intimatul arată că formulează aceleași apărări ca și în fața primei instanțe.

Primo, nu are nicio relevanță perioada în care au fost emise aceste somații (perioada vacanțelor, sărbătorilor etc).

De altfel, Comisia a procedat la comunicarea acestora în cel mai scurt timp posibil de la data întocmirii Notei tehnice de constatare a stării tehnice a clădirii, tocmai pentru a avea reclamanta mai mult timp pentru luarea măsurilor din somații.

Secundo, termenul acordat a fost suficient, cel puțin pentru a iniția minime demersuri (solicitare de oferte, parafarea unui contract de execuție lucrări etc.) și a le comunica Comisiei.

Termenul nu poate fi afectat de starea de fapt invocată de către reclamantă potrivit căreia între locatarii imobilului există neînțelegeri sau că nu există constituită Asociația de proprietari pentru clădirea respectivă.

Actul administrativ normativ este Regulamentul de stabilire a criteriilor de identificare a clădirilor și terenurilor neîngrijite situate în intravilanul Municipiului (...), aprobat prin H.C.L. nr. 6/26.01.2017.

Prin urmare, din anul 2017 reclamanta avea ocazia să cunoască posibilitatea scutirii de la plata impozitului majorat în cazul comunicării efectuării unor minime demersuri.

Cu referire la cota de majorare a impozitului cu 500%, intimatul arată că în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. 5 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, această creștere poate fi de până la 500%.

Faptul că organul deliberativ Consiliul Local (...) a optat pentru stabilirea cotei maxime de majorare a impozitului cu 500% corespunde perfect exigențelor legale, nereprezentând o încălcare a acestora.

Aceasta a fost opțiunea autorității locale, în calitate de organ deliberativ, acestuia neputându-i fi impus a aplica o cotă mai mică.

Cuantumul de majorare al impozitului a fost stabilit în mod unitar de către autoritatea publică în limitele legii și a dreptului său de apreciere ca fiind de 500% aplicat la impozitul pe clădire datorat de către fiecare proprietar potrivit dispozițiilor specifice prevăzute de Codul fiscal.

Autoritatea publică a apreciat ca oportună aplicarea acestui procent în vederea realizării scopului pentru care s-a adoptat această dispoziție legală, ca mijloc de constrângere a proprietarilor de apartamente de a-și întreține fațada clădirilor pe care le dețin pentru realizarea interesului public privind siguranța cetățenilor și a celui ocrotit prin servituțile de urbanism.

Menționează intimatul că, în raporturile de drept administrativ primează interesul public, satisfacerea nevoilor comunitare, ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale tuturor cetățenilor. în acest context, trebuie menținut un echilibru rezonabil între interesul public și drepturile subiective sau interesele private ale reclamanților, ce ar putea fi lezate prin cele două hotărâri adoptate.

Autoritatea emitentă, în speță Consiliul Local (...), a argumentat interesul public ce urmează a fi satisfăcut prin adoptarea hotărârii atacate.

Arată intimatul că motivarea unei hotărâri de consiliu local se face prin înscrisurile – raport de specialitate, referat de aprobare, avizele comisiilor de specialitate ale consiliului local – care fac corp comun cu hotărârea de consiliul local, făcând o motivare intrinsecă acestuia.

Atât în jurisprudență (Decizia nr. 1470/2011 a Î.C.C.J.), cât și în doctrina de specialitate, s-a apreciat că motivarea unei hotărâri de consiliu local rezultă în principal din referatul de aprobare al compartimentului de resort sau dintr-o expunere de motive.

În acest context, adoptarea hotărârilor de consiliu local în măsura în care se respectă dispozițiile legale privind forma și procedura de adoptare a actelor administrative, reprezintă o problemă de oportunitate în realizarea unui interes public general, căreia interesul personal trebuie să i se subordoneze.

Atât timp cât autoritatea publică locală își îndeplinește atribuțiile legate de dezvoltarea economico-socială a unității administrativ-teritoriale, în forma și termenele prevăzute de lege, intimatul apreciază că oportunitatea adoptării unui act administrativ este atributul suveran al autorității publice locale, instanța de contencios administrativ neavând competența legală de a cenzura motivele legate de oportunitatea adoptării unui act administrativ, decât cu încălcarea principiului autonomiei locale și a principiului separației puterilor în stat.

În legătură cu definiția degradărilor majore, intimatul arată că acestea privesc atât elementele structurale cât și cele decorative ale clădirii.

Astfel, „degradări grave și trebuie remediate imediat, pentru a se evita degradarea continuă” se referă la învelitoare, cornișă-streașină-atic, tencuială, zugrăveală, „Volumul degradărilor cuprinde mai mult de 50%”, presupune fisuri mari care influențează structura imobilului” este evident că se referă la pereți, iar „Corpurile de construcție trebuie reabilitate sau refăcute” privesc jgheaburile, burlanele, elementele de tinichigerie, tâmplăria, elementele decorative ale fațadei, șarpanta și împrejmuirile.

Prin urmare, nu există nicio contradicție între definiția degradărilor majore și cele constatate prin Nota tehnică de constatare.

În drept, intimatul a invocat art. 205 Cod procedură civilă și dispozițiile legale menționate în cuprinsul întâmpinării.

Analizând recursul prin prisma motivelor de recurs formulate și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța a reținut următoarele:

Prin cererea de recurs formulată, recurenta a invocat motivul de casare prev. de art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă, în ce privește: 1. respingerea motivelor privitoare la discriminare de către prima instanță; 2. aplicarea celor două hotărâri succesive ale Consiliului Local (...) cu privire la supraimpozitare în lipsa unor norme tranzitorii; 3. aplicarea regulamentului privind impozitul majorat aprobat prin cele două HCL -uri, raportat la actele ce i-au fost adresate; 4. aplicarea greșită a Codului fiscal.

Analizând cu prioritate motivul de casare prev. de art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă, privind legalitatea aplicării ambelor Hotărâri de Consiliu Local cu privire la supraimpozitare în lipsa unor norme tranzitorii, instanța de recurs a constatat că este întemeiat.

Curtea de Apel a constatat, astfel cum a reținut și instanța de fond, că procedura de constatare a stării tehnice a clădirii în care se află imobilul proprietatea recurentei reclamante, a început sub imperiul HCL nr. 6/26.01.2017, privind aprobarea regulamentului de stabilire a criteriilor de identificare a clădirilor și terenurilor neîngrijite situate în intravilanul Municipiului (...), în baza acestui regulament fiind întocmită, la data de 14.16.2021 nota tehnică de constatare a stării tehnice a imobilului din (...), str. (...) nr. (...), în care se află apartamentul recurentei reclamante.

În baza aceluiași Regulament, aprobat prin HCL nr. 6/26.01.2017, a fost emisă recurentei reclamante somația nr. (...)5/05.07.2021, prin care aceasta a fost somată ca până la data de 30 noiembrie a anului în curs să procedeze la luarea măsurilor legale de efectuare a lucrărilor de întreținere/îngrijire a clădirii, atrăgându-se acesteia atenția că nerespectarea termenului și măsurilor dispuse atrage majorarea impozitului pe clădire cu 500%.

În conformitate cu prevederile art. 11 din HCL nr. 6/26.01.2017, după expirarea termenului acordat, se impune efectuarea unei noi verificări a stării clădirii, consemnată într-o Notă de constatare, iar dacă clădirea se află în aceeași stare, se propune adoptarea hotărârii de majorare a impozitului pe clădire.

La data de 26.08.2021, Consiliul Local (...) a adoptat Hotărârea nr. 207/26.08.2021, privind aprobarea regulamentului de stabilire a criteriilor de identificare a clădirilor și terenurilor neîngrijite situate în intravilanul Municipiului (...), prin care a adoptat un nou Regulament și l-a abrogat pe cel vechi, cuprins în HCL nr. 6/26.01.2017.

La data de 13.12.2021, intimatul a emis pe seama recurentei reclamante Nota de constatare nr. (...)/13.12.2021, prin care a constatat menținerea clădirii ca fiind neîngrijită.

Prin Hotărârea nr. 368/23.12.2021, emisă de intimat, în baza HCL nr. 207/2021 s-a aprobat tabelul privind contribuabilii care dețin imobile ce intră sub incidența prev. art. 489 alin. 5-8 din Legea nr. 227/2015, unde la poziția nr. (...)3 se regăsește intimata.

Din cronologia actelor emise de intimat, rezultă că procedura de constatare a stării clădirii în care se află imobilul recurentei reclamante a început sub imperiul HCL nr. 6/2017, prin emiterea notei de constatare inițială și a somației, iar urmare abrogării acestui act normativ și adoptării HCL 207/26.08.2021, a continuat sub imperiul noului Regulament, prin emiterea Notei de constatare de verificare și a Hotărârii nr. 368/23.12.2021, de stabilire a impozitului majorat cu 500%.

De principiu, legea nu interzice ca o procedură începută sub imperiul unui act normativ abrogat, să continue sub imperiul actului ulterior, cu condiția să existe norme tranzitorii care să reglementeze situația raporturilor juridice născute sub vechea reglementare care nu și-au produs în întregime efectele până la data intrării în vigoare a noii reglementări, în caz contrar aflându-ne în situația aplicării retroactive a unui act normativ.

În acest sens, sunt prevederile art. 26 din Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care stabilesc soluții pentru situații tranzitorii și potrivit cărora, proiectul de act normativ trebuie să cuprindă soluții legislative pentru situații tranzitorii, în cazul în care prin noua reglementare sunt afectate raporturi sau situații juridice născute sub vechea reglementare, dar care nu și-au produs în întregime efectele până la data intrării în vigoare a noii reglementări.

De asemenea, proiectul trebuie să cuprindă, dacă este cazul, măsuri legislative privind soluționarea conflictului între acte normative de categorii diferite, cu respectarea principiului ierarhiei actelor normative.

Incidente sunt și prevederile art. 198 din OUG nr. 57/2019, privind Codul administrativ, care stabilesc că Hotărârile și dispozițiile cu caracter normativ devin obligatorii de la data aducerii lor la cunoștință publică.

În speță, ne aflăm în situația în care procedura a fost începută sub imperiul unui act normativ, respectiv HCL nr. 6/2017, și continuată sub imperiul HCL nr. 207/2021, care nu conține norme tranzitorii.

În absența normelor tranzitorii care să reglementeze situațiile juridice născute sub HCL nr. 6/2017, instanța de recurs a constatat că intimatul a aplicat retroactiv HCL nr. 207/2021, cu încălcarea prev. art. 198 din Codul administrativ, situație în care actele emise în baza acestuia sunt lovite de nulitate.

Instanța de recurs a constatat că în absența normelor tranzitorii în HCL nr. 207/2021, intimatul avea obligația de a relua de la început procedura constatării stării imobilului, sub imperiul noului act normativ.

Or, această obligație nu a fost îndeplinită de intimat, astfel că actele emise în baza HCL nr. 207/2021 cu încălcarea principiului neretroactivității legii, respectiv HCL nr. 368/23.12.2021 și nota tehnică de constatare nr. (...)/13.12.2021 sunt nelegale, iar hotărârea pronunțată de instanța de fond este rezultatul unei greșite interpretări a dispozițiilor legale enunțate, fiind întemeiat motivul de recurs prev. de art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă.

Raportat la aceste constatări, instanța a apreciat că nu se mai impune analizarea celorlalte motive de nelegalitate ale sentinței.

Pentru toate aceste considerente, apreciind că este întemeiat motivul de casare prev. de art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă, în baza art. 496 Cod procedură civilă și a art. 20 din Legea nr. 554/2004, Curtea de Apel a admis recursul declarat de recurenta-reclamantă (R), împotriva Sentinței nr. (...) din 04.04.2023 pronunțată de Tribunalul (...) pe care a casat-o în totalitate și rejudecând fondul a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta (R) în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Municipiului (...) și a anulat în parte HCL nr. 368/23.12.2021, în ce o privește pe reclamantă și nota tehnică de constatare nr. (...)/13.12.2021.

În baza art. 453 Cod procedură civilă a obligat intimatul să achite recurentei suma de 250 lei cu titlu cheltuieli de judecată în fond și recurs.

(Decizie redactată de judecător Dorinela ROȘU și rezumată de judecător Claudia Carmen ORBAN)