Decizie nr. 179 din 30.05.2023

Apel.

Procedura insolvenței.

Cerere de ordonanță președințială formulată de unul dintre creditori, prin care se solicită suspendarea provizorie a votării punctului de pe ordinea de zi a adunării creditorilor privind confirmarea administratorului judiciar, până la soluționarea contestațiilor la tabelul preliminar de creanțe al debitoarei și a cererii de înlocuire a practicianului în insolvență, admisă de judecătorul-sindic.

Temeinicia apelului.

Neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 997 Cod de procedură civilă.

Încălcarea principiului celerității procedurii

- art. 997 Cod de procedură civilă

- art. 47 și art. 49 alineat 3 din Legea nr. 85/2014

Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă

Decizia nr. 179 din 30 mai 2023

Prin Încheierea nr. (...)/F/2023 din 21 martie 2023, Tribunalul (...) a admis cererea formulată de reclamanta (R) IFN S.A., J(...), cod unic de înregistrare (...), cu sediul în (...), în dosarul nr. (...)/2022, aflat pe rolul Tribunalului (...), în contradictoriu cu (Aj1) SPRL, cu sediul în (...), administrator al debitoarei S.C. (D) SRL, cu sediul în (...), având J(...), C.U.I.

RO(...), cu sediul procesual ales pentru comunicare actelor în (...), și în consecință:

A suspendat votarea punctului de pe ordinea de zi a ședinței Adunării Creditorilor privind confirmarea practicianului în insolvență (Aj1) SPRL, până la soluționarea contestațiilor formulate împotriva tabelului preliminar al creanțelor debitoarei (D) SRL și a cererii de înlocuire a practicianului în insolvență.

A obligat pârâta să plătească reclamantei cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 200 lei.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele :

Prin Încheierea nr. (...)/F/CC/14.12.2022, dată în dosarul nr. (...)/2022, judecătorul sindic a admis cererea formulată de debitoarea (D) SRL și a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva acesteia, constatând că este întemeiată cererea de deschidere a procedurii insolvenței, din înscrisurile de la dosar rezultând starea de insolvență a debitoarei, după cum aceasta este definită la art. 5 alin. (1) pct. 29 din Legea nr. 85/2014.

Prin cererea care face obiectul cauzei, creditoarea reclamantă (R) IFN S.A. a solicitat suspendarea votării punctului de pe ordinea de zi a ședinței Adunării Creditorilor privind confirmarea practicianului în insolvență (Aj1) SPRL, până la soluționarea contestațiilor formulate împotriva tabelului preliminar al creanțelor debitoarei (D) SRL și a cererii de înlocuire a practicianului în insolvență.

Potrivit disp. art. 997 Cod de procedură civilă, instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparență de drept, va putea ordona măsuri provizorii, în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Cu privire la aparența dreptului, instanța a reținut că, în tabelul preliminar al creanțelor, au fost înscrise creanțe ale unor creditoare, reprezentând în total 47,44% din totalul creanțelor, iar împotriva acestora au fost înregistrate contestații.

De asemenea, pe rolul instanței a fost înregistrată o cerere, prin care s-a solicitat înlocuirea practicianului în insolvență.

În acest context, confirmarea practicianului în insolvență înainte de soluționarea cauzelor menționate ar lipsi de finalitate acțiunile introduse.

În ceea ce privește vremelnicia și neprejudicierea fondului, instanța a reținut că măsura ar dura doar până la soluționarea contestațiilor la tabelul preliminar și a cererii de înlocuire a practicianului în insolvență.

În plus, măsura suspendării punctului de pe ordinea de zi privind confirmarea practicianului nu ar prejudicia în niciun fel procedura, respectiv realizarea demersurilor obligatorii privind conducerea ei.

Condiția urgenței este apreciată de instanță ca fiind îndeplinită și în strânsă legătură cu asigurarea posibilității exercitării de către creditori a căilor de atac reglementate de lege, astfel încât acestea să fie și apte de a produce efecte juridice reale, nu doar formale.

În ceea ce privește celelalte susțineri, acestea au fost apreciate de instanță ca ținând de fondul litigiului și nu au fost analizate.

Al doilea petit al cererii introductive de instanță, fiind formulat în subsidiar, nu a mai fost analizat.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel (D) SRL solicitând în principal, admiterea apelului, anularea sentinței apelate și pe cale de consecință trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, în temeiul art. 480, alin. 3 din Codul de procedură civilă; în subsidiar, în ipoteza în care instanța de apel va aprecia că hotărârea primei instanțe este pronunțată într-un cadru procesual complet și că este motivată conform art. 425, alin. 1 lit. b) Cod procedură civilă, a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii apelate, cu consecința respingerii cererii de emitere a cererii de ordonanță președințială, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate în apel.

În motivarea apelului s-au arătat următoarele:

În fapt, prin Încheierea civilă nr. (...)/F/2023 pronunțată în data de 21.03.2023, judecătorul sindic a admis cererea de ordonanță președințială formulată la data de 21.03.2023 de creditoarea (R) IFN SA, și a dispus suspendarea votării punctului de pe ordinea de zi a ședinței Adunării Creditorilor privind confirmarea practicianului în insolvență (Aj1) SPRL, până la soluționarea contestațiilor formulate împotriva tabelului preliminar al creanțelor debitoarei (D) SRL și a cererii de înlocuire a practicianului de insolvență.

Cererea de ordonanță președințială a fost introdusă pe rolul instanței de judecată la data de 21.03.2023 și a fost judecată fără citarea părților, după ce creditorii și-au exprimat votul cu privire la toate punctele de pe ordinea de zi.

Cererea a fost introdusă pe rolul instanței în aceeași zi cu data convocării creditorilor pentru adunarea generală, în condițiile în care publicarea convocării în BPI s-a făcut încă din 13.03.2023.

În ceea ce privește incidența în cauză a art. 480, alin. 3 Cod procedură civilă a arătat că nu a fost stabilit în mod corect cadrul procesual pasiv, nefiind introduși în cauză toți creditorii înscriși în tabelul preliminar de creanțe.

Din acest punct de vedere se poate observa că s-a suspendat votarea unui punct de pe ordinea de zi a creditorilor, fără însă a fi împrocesuați toți creditorii cu drept de vot, deși hotărârea de suspendare produce efecte și față de aceștia.

Chiar dacă, ordonanța președințială se poate judeca fără citarea părților, aceasta nu înseamnă că nu trebuie stabilit în mod corect cadrul procesual pasiv, întrucât oricare dintre creditorii prejudiciați prin hotărârea atacată au dreptul să atace această hotărâre, iar judecarea apelului se face întotdeauna cu citarea părților.

Punctul de pe ordinea de zi cu privire la care s-a dispus suspendarea votului nu o privește exclusiv pe intimata din prezentul dosar, ci pe toți creditorii înscriși în tabelul preliminar.

Mai mult, măsura suspendării dispusă prin încheierea atacată vizează dreptul acestora la vot, iar efectele hotărârii ar trebui să se producă față de toate părțile care participă la procedură.

Din acest punct de vedere, sunt incidente prevederile art. 480, alin. 3 Cod procedură civilă, impunându-se anularea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Legiuitorul a definit noțiunea de creditor îndreptățit să participe la procedura insolvenței, conform art. 5 alin. 1, pct. 19 din Legea 85/2014 “creditor îndreptățit să participe la procedură este acel titular al unui drept de creanță asupra averii debitorului, care a înregistrat o cerere de înscriere a creanței, în urma admiterii căreia acesta dobândește drepturile și obligațiile reglementate de prezenta lege pentru fiecare stadiu al procedurii.

Calitatea de creditor încetează ca urmare a neînscrierii sau a înlăturării din tabelele creditorilor întocmite succesiv în procedură, precum și prin închiderea procedurii; au calitatea de creditor, fără a depune personal declarațiile de creanță, salariații debitorului.”

Cu referire la incidența în cauză a prevederilor art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă, în cuprinsul hotărârii nu se regăsesc motivele de drept, pe care instanța și-a fundamentat soluția, hotărârea fiind nemotivată.

Soluționarea procesului s-a făcut fără a se intra în cercetarea fondului cu privire la condițiile de admisibilitate a ordonanței, fiind incident în principal motivul de apel prevăzut de art. 480, alin. 3 Cod procedură civilă.

Încheierea pronunțată este vădit nelegală.

Adunarea generală a creditorilor a fost convocată pentru data de 21.03.2023, ora 12, iar cauza având ca obiect ordonanța președințială a fost judecată la ora 15:00, deci ulterior exercitării votului de către creditori.

Prin urmare, la momentul judecării cauzei, votul creditorilor era deja exercitat, prin urmare nu se putea dispune la ora 15:00 suspendarea votării punctului de pe ordinea de zi a ședinței Adunării Creditorilor privind confirmarea practicianului în insolvență (Aj1) SPRL, care fusese exercitat la ora 12:00.

Prin procedura specială a ordonanței președințiale nu se poate dispune cu privire măsuri finalizate, ci doar cu privire la măsuri viitoare.

Condiția urgenței, reglementată de art. 997 Cod civil, se apreciază de către instanță în raport cu situația existentă în momentul judecării cererii de ordonanță președințială și nu în raport de situații care și-au produs efectul, întrucât pe calea ordonanței președințiale nu se poate dispune restabilirea situației anterioare, întrucât aceasta echivalează cu o pronunțare pe fond.

Câtă vreme la ora 12, ora stabilită pentru convocarea creditorilor, încheierea nu era pronunțată, nu exista niciun temei al suspendării votării punctului de pe ordinea de zi a ședinței Adunării Creditorilor privind confirmarea practicianului în insolvență (Aj1) SPRL.

Mai mult, la ora și data convocării adunării creditorilor nici măcar nu se cunoștea despre existența unei cereri de ordonanță președințială.

Mai mult, se poate observa din mențiunile cuprinse în încheiere, că aceasta a fost redactată în data de 23.03.2023.

În data de 21.03.2023, ora 12:00, nici ceilalți creditori, nici debitoarea și nici practicianul de insolvență nu aveau cum să cunoască despre existența încheierii atacate.

Mai mult, din informațiile publicate ulterior pe site-ul port.just.ro, rezultă că această cauză a fost judecată ulterior orei 15:00.

Prin urmare, la ora și data stabilită pentru exercitarea votului nu exista niciun temei al suspendării votării punctului de pe ordinea de zi a ședinței Adunării Creditorilor privind confirmarea practicianului în insolvență (Aj1) SPRL.

De altfel, din cuprinsul procesului verbal al adunării creditorilor se poate observa că au fost îndeplinite toate condițiile legale pentru ținerea adunării generale și pentru exercitarea votului, acesta fiind deja exprimat la ora pronunțării hotărârii de către creditori, inclusiv de intimata din cauză.

Potrivit art. 48 din Legea nr. 85/2014, convocarea creditorilor se realizează prin publicare în BPI cu cel puțin 5 zile anterior ținerii ședinței și trebuie să cuprindă ordinea de zi a acesteia.

Convocatorul se depune la BPI cu 3 zile înaintea datei la care trebuie efectuată publicarea, iar potrivit alin. 3, creditorii vor putea vota și prin corespondență.

Scrisoarea prin care își exprimă votul, semnată de creditor, sau înscrisul în format electronic căruia i s-a încorporat, atașat ori asociat semnătura electronică extinsă, bazată pe un certificat valabil, pot fi comunicate prin orice mijloace, până în ziua și la ora fixată pentru exprimarea votului, administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar.

Având în vedere că a fost efectuată convocarea adunării creditorilor în conformitate cu art. 47 din Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență prin BPI nr. (...)/13.03.2023 la data de 21.03.2023, ora 12:00 și că s-a exprimat votul prin corespondentă de către creditorii debitoarei ale căror creanțe însumează un total de 99.5463% din totalul creanțelor admise în Tabelul preliminar de creanțe, a fost întrunit cvorumul legal de prezență prevăzut de art. 49 din Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență și prin urmare în mod legal s-a luat act de votul exprimat de creditori în Adunarea Generală a Creditorilor.

Cu privire la punctul 1 de pe ordinea de zi, respectiv confirmarea/infirmarea practicianului în insolvență (Aj1) SPRL în calitate de administrator judiciar al debitoarei (D) SRL, având în vedere voturile exprimate, cu o majoritate de 65.1516% din totalul creanțelor înscrise în tabelul preliminar a fost confirmat practicianul în insolvență (Aj1) SPRL în calitate de administrator judiciar al debitoarei (D) SRL.

Din cuprinsul procesului verbal rezultă că intimata (R) IFN, deținând un procent de 5.7497% din totalul creanțelor înscrise în tabelul preliminar al debitoarei, prin votul exprimat pentru punctul nr. 1 de pe ordinea de zi a votat împotriva confirmării practicianului (Aj1) SPRL în calitate de administrator judiciar al debitoarei și a solicitat numirea (AJ2) FILIALA CLUJ în calitate de administrator judiciar al (D) SRL.

Așadar, la ora și data judecării cererii de emitere a ordonanței președințiale se cunoștea faptul că a fost efectuată convocarea adunării creditorilor în conformitate cu art. 47 din Legea 85/2014 pentru data 21.03.2023, ora 12:00, întrucât convocarea a fost publicată în BPI nr. (...)/13.03.2023.

Este evident că o astfel de încheiere de suspendare a votării ordinii de zi ar fi putut produce efecte pentru viitor numai într-o singură situație și anume aceea în care la data și ora convocării creditorilor nu s-ar fi îndeplinit condițiile legale de cvorum și s-ar fi impus reconvocarea și prorogarea votării punctelor de pe ordinea de zi, întrucât, așa cum a arătat anterior, condiția urgenței reglementată de art. 997 Cod civil se apreciază de către instanță în raport cu situația existentă în momentul judecării cererii de ordonanță președințială, iar la momentul judecării cererii, instanța cunoștea care este data și ora stabilită pentru votarea în adunarea generală a creditorilor și a punctelor de pe ordinea de zi.

Nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială prevăzute de art. 997 Cod procedură civilă.

În primul rând, trebuie observat că la fila 4, unde sunt analizate în mod aparent condițiile de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială, considerentele nu cuprind o motivare care să respecte exigențele motivării prevăzute de art. 425, alin. 1, pct. 1, lit. b) Cod procedură civilă, hotărârea atacată nefiind susținută de motivele de drept care au format convingerea instanței.

În ceea ce privește condiția urgenței, instanța a reținut că această condiție este îndeplinită “în strânsă legătură cu asigurarea posibilității exercitării de către creditori a căilor reglementate de lege, astfel încât acestea să fie apte de a produce efecte juridice reale, nu doar formale“, fără ca instanța să arate care sunt acele căi de atac care nu vor putea fi exercitate de creditoarea (R) IFN SA, în condițiile în care nu s-ar dispune suspendarea votului punctului de pe ordinea de zi având ca obiect confirmarea administratorului judiciar și fără a arăta de ce acele căi de atac nu ar mai fi apte de a produce efecte juridice reale.

Un astfel de raționament este vădit nelegal, în condițiile în care art. 47 din Legea 85/2014 prevede că “(7) Hotărârea adunării creditorilor poate fi anulată de judecătorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective și au făcut să se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunării, precum fi la cererea creditorilor care au lipsit motivat de la ședința adunării creditorilor sau ale căror voturi nu au fost consemnate în procesul-verbal întocmit“.

Totodată, Legea 85/2014 prevede la art. 49, alin. 3 că „în cazul în care, ulterior adoptării hotărârii adunării creditorilor, se constată, prin hotărâre definitivă, că votul a fost viciat prin introducerea sau eliminarea unei creanțe pentru care titularul acesteia solicitase înscrierea în tabelul de creanțe și dacă votul astfel viciat ar fi putut conduce la adoptarea unei alte hotărâri, adunarea creditorilor se reconvoacă cu aceeași ordine de zi.

În cazul în care noua hotărâre a adunării creditorilor este diferită fată de cea inițială, judecătorul-sindic poate decide desființarea în tot ori în parte a actelor sau operațiunilor încheiate în temeiul hotărârii inițiale.”

Așadar, nu există căi de atac și nici remedii care să nu poată fi exercitate în mod efectiv de creditor.

Dimpotrivă, este evident că prin pronunțarea acestei hotărâri se încalcă tocmai celeritatea și caracterul special al Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței.

Prin încheierea judecătorului sindic din momentul deschiderii procedurii de insolvență se determină termenele-limită prevăzute de lege pentru desfășurarea procedurii insolvenței debitorului, cum ar fi termenul limită pentru formularea cererilor de creanță, termenul limită pentru întocmirea și afișarea tabelului preliminar al creanțelor debitorului, termenul limită pentru convocarea primei adunări a creditorilor, termenul limită pentru întocmirea și afișarea tabelului definitiv al creanțelor debitorului, precum și stabilirea unor obligații prevăzute de lege.

Determinarea acestor termene limită de către judecătorul sindic s-a realizat în baza prevederilor prevăzute în mod expres de Legea 85/2014.

Potrivit art. 49 din Legea nr. 85/2014, hotărârile adunărilor creditorilor pot fi contestate, acestea putând fi desființate de către judecătorul sindic pentru motive de nelegalitate.

Referitor la ședințele adunărilor creditorilor, prevederile Legii 85/2014 nu instituie o procedura specială pentru suspendarea organizării acestora.

Hotărârile adunărilor creditorilor pot fi doar contestate de către cei îndreptățiți, potrivit art. 49 din Legea nr. 85/2014, iar judecătorul sindic poate desființa astfel de hotărâri pentru motive de nelegalitate, iar din această perspectivă cererea formulată de către reclamant este inadmisibilă.

Procedura insolvenței este o procedură specială și expres reglementată de lege, iar dispozițiile cuprinse în art. 49 din Legea nr. 85/2014 sunt de strictă interpretare și aplicare.

De asemenea potrivit Legii nr. 85/2014 procedura insolvenței trebuie să se desfășoare cu celeritate, iar pentru organele, respectiv instanțe judecătorești, judecător sindic, administrator judiciar și lichidator, celeritatea constituie o obligație.

Cu privire la aparența dreptului, considerentele reținute de prima instanță sunt vădit nelegale și, mai mult, sunt chiar în măsură să prejudicieze drepturile celorlalți creditori din procedură, care nici măcar nu fost împrocesuați în litigiu.

Argumentul instanței, preluat din susținerea intimatei, este acela că în tabelul preliminar al creanțelor, au fost înscrise creanțe ale unor creditoare, reprezentând în total 47,44% din totalul creanțelor, iar împotriva acestora au fost înregistrate contestații de către intimată și că pe rolul instanței a fost înregistrată o cerere de aceeași intimată, prin care s-a solicitat înlocuirea practicianului în insolvență și că „în acest context, confirmarea practicianului în insolvență înainte de soluționarea cauzelor menționate ar lipsi de finalitate acțiunile introduse.

Nu se arată însă în ce modalitate confirmarea administratorului judiciar ar lipsi de finalitate contestațiile la tabelul preliminar sau cererea de înlocuire a practicianului de insolvență formulate de intimata din prezenta cauză, întrucât raționamentul nu este finalizat.

Art. 111 din Legea 85/2014 prevede că debitorul, creditorii și orice altă parte interesată vor putea să formuleze contestații față de tabelul de creanțe, cu privire la creanțele și drepturile trecute sau, după caz, netrecute de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar în tabel.

Totodată, legiuitorul a definit noțiunea de creditor îndreptățit să participe la procedura insolvenței.

Conform art. 5 alin. 1, pct. 19. din Legea 85/2014, creditor îndreptățit să participe la procedură este acel titular al unui drept de creanță asupra averii debitorului, care a înregistrat o cerere de înscriere a creanței, în urma admiterii căreia acesta dobândește drepturile și obligațiile reglementate de prezenta lege pentru fiecare stadiu al procedurii.

Calitatea de creditor încetează ca urmare a neînscrierii sau a înlăturării din tabelele creditorilor întocmite succesiv în procedură, precum și prin închiderea procedurii; au calitatea de creditor, fără a depune personal declarațiile de creanță, salariații debitorului.

În consecință, creditorii care sunt înscriși în tabel, chiar și provizoriu, nu pot fi excluși pentru a participa la vot în adunarea creditorilor, iar în adunarea generală pot vota toți creditorii înscriși în tabelul preliminar cu privire la măsurile care se dispun până la data definitivării contestațiilor.

În ceea ce privește cererea de suspendare a ședinței adunării creditorilor din 21.03.2023, măsura de suspendare a primei ședințe a adunării creditorilor nu este vremelnică, dat fiind că legiuitorul impune organizarea acesteia într-un termen impus de lege și calificat ca fiind imperativ.

De asemenea, cererea formulată ca măsură solicitată prin cererea de ordonanță președințială de suspendare a organizării primei ședințe a adunării creditorilor până la finalizarea tabelului definitiv al creanțelor debitorului, nu poate fi primită cât timp legiuitorul a reglementat instituția creditorului îndreptățit să participe la procedură.

Tabelul definitiv al creanțelor debitoarei se întocmește după finalizarea tuturor contestațiilor formulate împotriva tabelului preliminar al creanțelor debitorului, or procedura insolvenței, se impune a se desfășura cu celeritate și până la acel moment.

Momentul primei adunări a creditorilor este anterior momentului tabelului definitiv al creanțelor debitorului.

În ceea ce privește vremelnicia și neprejudicierea fondului, analizând ordinea de zi propusă de administratorul judiciar, pentru adunarea creditorilor, nu se arată în ce ar consta prejudiciul care i s-ar putea crea petentei prin organizarea acestei ședințe a adunării creditorilor și care ar fi imposibil de reparat în viitor, cat timp legea prevede modalitatea expresă pentru remedierea oricăror decizii care s-ar putea lua în mod nelegal printr-o astfel de hotărâre.

Legea 85/2014 prevede la art. 49, alin. 3 că în cazul în care, ulterior adoptării hotărârii adunării creditorilor, se constată, prin hotărâre definitivă, că votul a fost viciat prin introducerea sau eliminarea unei creanțe pentru care titularul acesteia solicitase înscrierea în tabelul de creanțe și dacă votul astfel viciat ar fi putut conduce la adoptarea unei alte hotărâri, adunarea creditorilor se reconvoacă cu aceeași ordine de zi.

În cazul în care noua hotărâre a adunării creditorilor este diferită față de cea inițială, judecătorul-sindic poate decide desființarea în tot ori în parte a actelor sau operațiunilor încheiate în temeiul hotărârii inițiale.

De observat este că în cuprinsul încheierii atacate nu se arată care este dreptul care s-ar păgubi prin întârziere sau care este paguba iminentă, care nu s-ar putea repara.

Nu în ultimul rând, independent de soluția ce va fi pronunțată cu privire la contestațiile formulate la tabelul preliminar de către intimata din dosar, procentul pe care aceasta îl deține din cuantumul creanțelor (chiar în ipoteza modificării tabelului în scopul urmărit de creditoare) nu-i va permite numirea practicianului de insolvență dorit de aceasta, întrucât nu are susținerea celorlalți creditori, ale căror creanțe nu au fost contestate.

Așadar, trebuia analizat și interesul nelegitim pe care aceasta îl urmărește și anume acela de a șicana prin demersurile sale.

În drept, art. 1000 Cod procedură civilă, art. 48-49 din Legea nr. 85/2014, precum și toate celelalte dispoziții legale invocate.

Prin întâmpinarea formulată de (R) IFN SA s-a solicitat respingerea apelului ca nefondat, iar pe cale de consecință menținerea ca temeinică și legală a Încheierii civile nr. (...)/F/2023 a Tribunalului (...) pronunțată în dosar nr. (...)/2022/a5.

Cu cheltuieli de judecată.

Incidența art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă.

Prin apelul formulat apelanta invocă incidența disp. art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă arătând că nu a fost stabilit în mod corect cadrul procesual pasiv, nefiind introduși în cauză toți creditorii înscriși în tabelul preliminar de creanțe, arătând în esență că oricare dintre creditorii prejudiciați prin hotărârea apelată au dreptul să atace această hotărâre, iar judecarea apelului se face întotdeauna cu citarea părților.

În primul rând potrivit disp art. 999 alin. 2 Cod procedură civilă: „Ordonanța va putea fi dată și fără citarea părților.

În caz de urgență deosebită, ordonanța va putea fi dată chiar și în aceeași zi, instanța pronunțându-se asupra măsurii solicitate pe baza cererii și actelor depuse, fără concluziile părților.”

Soluționarea de urgență a ordonanței președințiale derivă tocmai din împrejurarea că cererea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului (...) la data de 21.03.2023 în virtutea faptului că Adunarea Creditorilor a fost convocată pentru data de 21.03.2023.

În ipoteza în care s-ar îmbrățișa punctul de vedere al apelantei și instanța de fond ar fi procedat la citarea tuturor părților, ordonanța președințială ar fi rămas pe de-o parte fără obiect, iar pe de altă parte fără efect.

În al doilea rând apărarea apelantei în sensul că anumiți creditori au fost lipsiți de posibilitatea de a ataca încheierea nu poate fi avută în vedere în condițiile în care, pe de-o parte potrivit dispozițiilor art. 1000 alin. 1 Cod procedură civilă ordonanța este supusă apelului în termen de 5 zile de la comunicare dacă s-a dat fără citarea părților, iar pe de altă parte potrivit disp. art. 42 din Legea nr. 85/2014 citarea părților, precum și comunicarea oricăror acte de procedură se efectuează prin BPI, astfel că inclusiv creditorii despre care face vorbire apelanta aveau posibilitatea formulării apelului, nefiind în nici un fel prejudiciați.

Nu în ultimul rând, o eventuală lipsă de citare poate fi invocată numai de către creditorul direct prejudiciat și nu de altă parte, precum debitoarea apelantă.

În ceea ce privește motivarea încheierii atacate, aceasta este corect motivată, instanța de fond făcând o analiză a tuturor condițiilor prev. de disp. art. 997 Cod procedură civilă, fiind motivată atât în fapt cât și în drept.

Adunarea generală a creditorilor a fost convocată pentru data de 21.03.2023, ora 12, iar cauza a fost judecată la ora 15:00, deci ulterior exercitării votului de către creditori.

Cu titlu preliminar, la data de 21.03.2023 prin Adresa nr. (...)/21.03.2023 intimata și-a exprimat punctul de vedere cu privire la punctele de pe ordinea de zi, respectiv a solicitat în primul rând prorogarea punctului 1 de pe ordinea de zi pentru o data ulterioară soluționării contestațiilor aflate pe rolul instanței de judecată, arătând totodată că în măsura în care nu se va dispune prorogarea, votul intimatei privind confirmarea practicianului în insolvență (Aj1) SPRL este unul negativ, astfel încât administratorul avea posibilitatea de prorogare a votului privind confirmarea acestuia.

În ceea ce privește apărarea invocată în primul rând, deși Adunarea Generală a Creditorilor a început la ora 12:00, potrivit Procesului-verbal al Adunării Creditorilor din data de 21.03.2023 publicat în BPI nr. (...)/23.03.2023 ședința a fost declarată închisă la ora 15:15, așadar ulterior pronunțării soluției, în speță ora 15:00.

În al doilea rând chiar dacă nu face obiectul soluționării cauzei, intimata a solicitat anularea Hotărârea Adunării Creditorilor debitoarei nr. (...)/21.03.2023, arătând că actele efectuate în ziua soluționării cererii având ca obiect suspendarea, a votării punctului de pe ordinea de zi privind confirmarea practicianului sunt nule prin efectul admiterii cererii de suspendare.

Apelanta arată că încheierea de suspendare a votării ordinii de zi ar fi putut produce efecte doar pentru viitor numai într-o singură situație și anume aceea în care la data și ora convocării creditorilor nu s-ar fi îndeplinit condițiile de cvorum și s-ar fi impus reconvocarea și prorogarea punctelor de pe ordinea de zi.

Un asemenea punct de vedere ar însemna că o hotărâre judecătorească pronunțată chiar în aceeași zi cu actul a cărui suspendare se solicită nu ar produce niciun efect juridic, ceea ce, evident nu poate fi acceptat.

În plus, prin punctul de vedere transmis, intimata a solicitat prorogarea votării punctului. Ședința a fost declarată închisă la ora 15:15, așadar ulterior pronunțării soluției, în speță ora 15:00.

În mod corect instanța de fond a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de disp. art. 997 Cod procedură civilă.

Existența aparenței de drept rezultă așa cum a reținut și instanța de fond din împrejurarea că în tabelul preliminar al creanțelor, au fost înscrise creanțe ale unor creditoare, reprezentând în total 47,44% din totalul creanțelor, iar împotriva acestora au fost formulate contestații, care nu sunt deloc puține.

Apelanta încearcă să inducă instanța în eroare arătând că, în realitate nu ar exista o aparență de drept și că motivele care au stat la baza formulării ordonanței președințiale se întemeiază pe motive ce țin de fondul cauzei.

Intimata a arătat in extenso în cuprinsul ordonanței președințiale motivele care au stat la baza contestării creanțelor de către intimată tocmai pentru ca instanța să aibă a imagine de ansamblu asupra situației.

Expunerea situației era necesară tocmai prin raportare la apărările formulate de către administratorul judiciar și anume că simpla depunere a unor contestații în cadrul procedurii de insolvență de către un creditor nu generează automat și o aparență de drept necesară pentru admiterea unei ordonanțe președințiale.

Altfel instanța de fond nu ar fi putut să analizeze existența aparenței de drept.

Specificul procedurii ordonanței președințiale este tocmai împrejurarea că aceasta presupune „să pipăie fondul”, pentru a putea stabili dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de disp. art. 997 Cod procedură civilă.

În plus după cum a reținut și instanța de fond, pe rolul Tribunalului (...) s-a înregistrat inclusiv o cerere de înlocuire a practicianului în insolvență, cerere ce face obiectul dosarului nr. (...)/2022/a3 cu termen de judecată la data de 11.05.2023.

În acest context confirmarea practicianului în insolvență înainte de soluționarea acesteia, ar lipsi de finalitate acțiunea introdusă.

În ceea ce privește vremelnicia și neprejudicierea fondului, această măsură a suspendării ar dura doar până la soluționarea contestațiilor și a cererii de înlocuire a practicianului în insolvență, nu ar prejudicia în niciun fel procedura.

Condiția urgenței fiind de asemenea îndeplinită și în strânsă legătură cu asigurarea posibilității exercitării de către creditori a căilor de atac reglementate de legislație, astfel încât acestea să fie apte de a produce efecte juridice reale și nu doar formale, după cum a reținut și instanța de fond.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel (Aj1) SPRL solicitând admiterea în principal, desființarea în totalitate a Încheierii civile nr. (...)/F/2023 din data de 21.03.2023 pronunțată în dosar nr. (...)/2022/a5 al Tribunalului (...) ca inadmisibilă; în subsidiar, desființarea în totalitate a Încheierii civile nr. (...)/F/2023 din data de 21.03.2023 pronunțată în dosar nr. (...)/2022/a5 al Tribunalului (...) ca fiind nelegală.

În motivarea apelului s-au arătat următoarele:

La data de 20.03.2023 societatea (R) IFN S.A. a înregistrat la dosarul cauzei cerere de suspendare provizorie a votării punctului de pe ordinea de zi privind confirmarea practicianului, întemeiată pe prevederile art. 997 Cod procedură civilă.

La data de 21.03.2023, ora estimată 15:00 instanța a dispus: „suspendarea votării punctului de pe ordinea de zi a ședinței adunării creditorilor privind confirmarea practicianului în insolvență (Aj1) SPRL, până la soluționarea contestațiilor formulate împotriva tabelului preliminar al creanțelor debitoarei (D) SRL” și „a cererii de înlocuire a practicianului în insolvență”.

Încheierea a fost comunicată la data de 23.03.2023, ora 1:18.

Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență reprezintă o lege specială, care se aplică cu precădere în materia cererilor care țin de procedura insolvenței.

În acest sens, cu privire la inadmisibilitatea ordonanței președințiale formulate, arată faptul că Legea 85/2014 nu prevede suspendarea unei adunări de creditori sau suspendarea unui punct de pe ordinea de zi.

Singura suspendare prevăzută este instituită la art. 70 alin. (5), respectiv „Creditorul care are înregistrată o cerere de deschidere a procedurii, în cazuri urgente, până la data judecării cererii, poate solicita judecătorului-sindic pronunțarea unei ordonanțe președințiale prin care să dispună măsuri vremelnice, în scopul suspendării operațiunilor de înstrăinare a unor bunuri sau drepturi patrimoniale importante din averea debitorului, sub sancțiunea nulității, precum și măsuri de conservare a acestor bunuri”.

Conform art. 5 pct. 19, creditorii ale căror creanțe au fost contestate își mențin calitatea de creditor îndreptățit să participe la procedură, chiar dacă creanțele acestora au fost contestate, calitatea lor încetând doar la înlăturarea acestora din tabelul de creanțe întocmit în procedură: „creditor îndreptățit să participe la procedură este acel titular al unui drept de creanță asupra averii debitorului, care a înregistrat o cerere de înscriere a creanței, în urma admiterii căreia acesta dobândește drepturile și obligațiile reglementate de prezenta lege pentru fiecare stadiu al procedurii.

Calitatea de creditor încetează ca urmare a neînscrierii sau a înlăturării din tabelele creditorilor întocmite succesiv în procedură, precum și prin închiderea procedurii; au calitatea de creditor, fără a depune personal declarațiile de creanță, salariații debitorului”.

Relevante sunt în acest sens și prevederile art. 5 pct. 69 din Legea 85/2014, conform cu care tabelul preliminar cuprinde: „toate creanțele scadente sau nescadente, sub condiție sau în litigiu, născute înainte de data deschiderii procedurii, acceptate de către administratorul judiciar în urma verificării acestora ...”.

Așadar, chiar dacă sunt în litigiu (ulterior întocmirii tabelului preliminar prin formularea unor contestații asupra creanțelor înscrise), aceste creanțe au drept de vot legal în cadrul procedurii de insolvență al debitoarei.

În conformitate cu prevederile art. 47 din Legea 85/2014, administratorul judiciar a procedat la convocarea adunării creditorilor, pentru data de 21.03.2023, conform celor statuate de judecătorul sindic.

Remediul pus la îndemâna creditorilor de Legea 85/2014, în eventualitatea în care aceștia nu îmbrățișează hotărârile adoptate o reprezintă calea contestației, conform art. 48 alin. (7), și nicidecum suspendarea unui punct de pe ordinea de zi a adunării creditorilor.

Pe cale de consecință, având în vedere aceste considerente, întrucât legiuitorul a pus la dispoziția creditorilor o modalitate expresă de contestare a unei hotărâri adoptate în cadrul adunării creditorilor, coroborat cu faptul că legea nu instituie măsura suspendării nici măcar a unei ședințe, darămite a unui punct de pe ordinea de zi, arată că Încheierea civilă nr. (...)/F/2023 este inadmisibilă în procedura insolvenței.

Cu privire la capătul subsidiar de cerere, articolul 997 Cod procedură civilă reglementează condițiile de admisibilitate a unei ordonanțe președințiale.

Astfel, pentru a fi admisibilă o cerere pentru pronunțarea unei ordonanțe președințiale, ab initio trebuie a fi îndeplinite următoarele:

1. O aparență de drept în favoarea reclamantului

2. Existența unei urgențe pentru pronunțarea unei atare măsuri

3. Măsura provizorie astfel dispusă să contribuie la păstrarea unui drept care s-ar pierde altfel sau să prevină apariția unei pagube iminente ireparabile.

Solicitarea (R) IFN S.A. nu întrunește condițiile necesare de admisibilitate prevăzute la art. 997 alin. (1) Cod procedură civilă.

În speță, singura condiție dovedită de către creditoare este urgența pentru pronunțarea unei ordonanțe președințiale, dat fiind faptul că adunarea creditorilor s-a întrunit la data de 21.03.2023, condiție care nu poate fi suficientă, de sine stătătoare pentru admiterea unei ordonanțe președințiale.

Cu privire la aparența de drept, creditoarea încearcă să justifice aparența de drept prin prisma contestațiilor formulate împotriva tabelului preliminar în dosar nr. (...)/2022 față de 3 creanțe.

Întreaga sa motivare se bazează pe argumente care țin de fondul litigiului, invocate pentru fiecare creanță în parte.

Simpla depunere a unor contestații în cadrul procedurii de insolvență de către un creditor îndreptățit să participe la procedura insolvenței nu generează automat și o aparență de drept necesară pentru admiterea unei ordonanțe președințiale.

În acest sens, în conformitate cu prevederile art. 49 alin. (2) din Legea 85/2014, ulterior publicării în BPI a tabelului preliminar de creanțe în cadrul adunării creditorilor, calculul valorii totale a creanțelor se va realiza prin raportare la tabelul preliminar, indiferent dacă împotriva acestuia sunt sau nu întocmite contestații: „calculul valorii totale a creanțelor prevăzute la alin. (1) împotriva averii debitorului se va determina prin raportare la: a) ulterior publicării în BPI a tabelului preliminar și până la publicarea în BPI a tabelului definitiv, valoarea creanțelor verificate și acceptate de administratorul judiciar, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar”.

Legea 85/2014 ca lege specială nu prevede, ca măsură subsecventă formulării unor contestații împotriva tabelului preliminar suspendarea punctului de pe ordinea de zi a confirmării practicianului în insolvență.

Ba din contră, tot dispozițiile Legii 85/2014 vin și fac lumină în această mare nebuloasă de care s-a lovit creditoarea (R) IFN S.A. și mai exact prevederile art. 49 alin. (3), conform cărora:

„În cazul în care, ulterior adoptării hotărârii adunării creditorilor, se constată, prin hotărâre definitivă, că votul a fost viciat prin introducerea sau eliminarea unei creanțe pentru care titularul acesteia solicitase înscrierea în tabelul de creanțe și dacă votul astfel viciat ar fi putut conduce la adoptarea unei alte hotărâri, adunarea creditorilor se reconvoacă cu aceeași ordine de zi.”

Așadar, Legea 85/2014 oferă un remediu expres, clar și neechivoc în situația în care ulterior adoptării unei hotărâri a creditorilor, în urma contestațiilor împotriva tabelului preliminar vor fi introduse/înlăturate anumite creanțe.

Pe cale de consecință, având în vedere faptul că prevederile Legii 85/2014 se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, în măsura în care acestea nu contravin, conform art. 342 alin. (1) din Legea 85/2014, coroborat cu faptul că Legea 85/2014 oferă în mod expres remediu la situația de față, nefiind necesară pronunțarea unei ordonanțe președințiale.

Pentru toate aceste considerente, arată că nu este întrunită condiția aparenței de drept, în mod greșit reținând instanța de fond că aparența de drept a petentei rezultă din formularea contestațiilor împotriva tabelului preliminar: „cu privire la aparența dreptului, instanța a reținut că, în tabelul preliminar al creanțelor au fost înscrise creanțe ale unor creditoare, reprezentând în total 47.44% din totalul creanțelor, iar împotriva acestora au fost înregistrate contestații”.

Cu privire la păstrarea unui drept care s-ar pierde altfel sau la prevenirea apariției unei pagube iminente ireparabile, analizând atât cererea de suspendare provizorie a votării punctului de pe ordinea de zi privind confirmarea practicianului precum și încheierea atacată, creditoarea nu face dovada unui drept care s-ar pierde în eventualitatea respingerii cererii sale și nu învederează nici o pagubă iminentă și ireparabilă care s-ar produce, singura consecință pe care o invocă fiind „lipsa de finalitate a acțiunilor introduse” de către aceasta din urmă.

Argumentele referitoare la pretinsa conduită omisivă, întemeiate pe sentința pronunțată în dosarul având ca obiect contestația împotriva raportului întocmit în conformitate cu prevederile art. 97 din Legea 85/2014 (raport necontestat de altfel de către creditoarea (R) IFN S.A.) nu pot fi primite în cauză, justificat de faptul că apelanta, anterior pronunțării sentinței în dosar nr. (...)/2022/a1 a comunicat creditoarei contestatoare (alta decât petenta creditoare) faptul că a luat act de solicitările sale și că urmează să procedeze la completarea raportului conform mențiunilor solicitate de aceasta.

Tocmai și din acest motiv, prin apărarea formulată în dosar (...)/2022 a solicitat respingerea contestației ca fiind rămasă fără obiect, învederând că la data de 17.02.2023 creditoarei contestatoare din dosar /a1 i-a fost comunicată adresa nr. (...)/08.02.2023 întocmită de lichidatorul judiciar, menționându-se că a luat act de solicitarea acesteia, urmând a completa raportul întocmit în conformitate cu prevederile art. 97 din Legea 85/2014 ulterior studierii actelor necesare.

Cu privire la alte eventuale prejudicii care ar putea surveni datorită confirmării în calitate de administrator judiciar, arată că nu sunt menționate de către petentă sub niciun aspect.

Referitor la creanțele admise în cadrul tabelului preliminar, acestea sunt aspecte care țin de fondul cauzei, astfel cum în mod corect a reținut și instanța de fond.

Cu toate acestea, subliniază următoarele aspecte: Legea 85/2014 nu instituie posibilitatea suspendării unui punct de pe ordinea de zi a adunării creditorilor, în eventualitatea formulării unei contestații, art. 49 reglementând în mod expres modalitatea de calcul a procentului precum și situația înscrierii/eliminării unor creanțe din tabelul de creanțe prin hotărâre definitivă, ulterior întrunirii unei adunări de creditori.

Mai mult decât atât, Legea 85/2014 instituie posibilitatea contestării tabelului preliminar de creanțe, conform art. 111.

Înscrierea/neînscrierea unor creanțe în tabelul de creanțe întocmit în procedura insolvenței de către administratorul judiciar nu determină nașterea unui prejudiciu al creditorilor.

Așadar, remediul de drept stabilit față de înscrierile/neînscrierile în tabelul preliminar nu îl reprezintă voința finală a creditoarei petente, respectiv înlocuirea administratorului judiciar, legal confirmat, conform Legii 85/2014, ci contestația împotriva tabelului preliminar.

Prin întâmpinarea formulată de (R) IFN SA s-a solicitat respingerea apelului nefondat, iar pe cale de consecință menținerea ca temeinică și legală a încheierii civile nr. (...)/F/2023 a Tribunalului (...) pronunțată în dosar nr. (...)/2022/a5.

Cu cheltuieli de judecată.

Inadmisibilitatea ordonanței președințiale.

În mod corect instanța de fond a apreciat că ordonanța președințială formulată este admisibilă.

Este nefondată susținerea administratorului judiciar în sensul că ordonanța președințială ar fi inadmisibilă.

Nu este necesară o dispoziție legală expresă în Legea nr.85/2014 care să consacre admisibilitatea procedurii speciale a ordonanței președințiale în cadrul procedurii insolvenței.

Ordonanța președințială, deși este reglementată ca o procedură specială, derogatorie de la procesul obișnuit „de drept comun”, are o aplicabilitate generală, putând fi utilizată de părțile litigante în orice tip de litigiu civil, cu excepția acelor situații în care legea prevede în mod expres și derogator alte proceduri speciale de urmat pentru dispunerea acelorași măsuri procesuale ce s-ar cere pe cale de ordonanță președințială.

Altfel spus, nu va putea fi folosită ordonanța președințială în acele situații în care legea reglementează special o altă procedură specifică de urmat.

De subliniat că, potrivit art. 342 din Legea nr. 85/2014, dispozițiile legii insolvenței se completează, în măsura în care nu contravin, cu cele ale Codului de procedură civilă și ale Codului civil.

Prin urmare, cât timp legea insolvenței nu prevede expres o altă procedură prin care se pot dispune măsuri vremelnice în cazuri grabnice, în funcție de partea în favoarea căreia atârnă aparența dreptului, specifice ordonanței președințiale, procedura ordonanței președințiale este pe deplin aplicabilă și în cazul litigiilor izvorâte în timpul derulării procedurii insolvenței unei societăți.

Întrunirea condițiilor prevăzute de disp. art. 997 Cod procedură civilă.

În primul rând apelul administratorului judiciar reprezintă o veritabilă întâmpinare la cererea de ordonanță președințială formulată și nu critici cu privire la încheierea atacată.

Chiar și față de aceste apărări, în mod corect instanța de fond a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de disp. art. 997 Cod procedură civilă.

Existența aparenței de drept rezultă așa cum a reținut și instanța de fond din împrejurarea că în tabelul preliminar al creanțelor, au fost înscrise creanțe ale unor creditoare, reprezentând în total 47,44% din totalul creanțelor, iar împotriva acestora au fost formulate contestații, care nu sunt deloc puține.

Administratorul judiciar încearcă să inducă instanța în eroare arătând că, în realitate nu ar exista o aparență de drept și că motivele care au stat la baza formulării ordonanței președințiale se întemeiază pe motive ce țin de fondul cauzei.

Intimata a arătat in extenso în cuprinsul ordonanței președințiale motivele care au stat la contestarea creanțelor de către intimată, tocmai pentru ca instanța să aibă a imagine de ansamblu asupra situației.

Expunerea situației era necesară tocmai prin raportare la apărările formulate de către administratorul judiciar și anume că simpla depunere a unor contestații în cadrul procedurii de insolvență de către un creditor nu generează automat și o aparență de drept necesară pentru admiterea unei ordonanțe președințiale.

Altfel instanța de fond nu ar fi putut să analizeze existența aparenței de drept.

Specificul procedurii ordonanței președințiale este tocmai împrejurarea că aceasta presupune „să pipăie fondul pentru a putea stabili dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de disp. art. 997 Cod procedură civilă.

În plus după cum a reținut și instanța de fond, pe rolul Tribunalului (...) s-a înregistrat inclusiv o cerere de înlocuire a practicianului în insolvență, cerere ce face obiectul dosarului nr. (...)/2022/a3 cu termen de judecată la data de 11.05.2023.

În acest context confirmarea practicianului în insolvență înainte de soluționarea acesteia, ar lipsi de finalitate acțiunea introdusă.

În ceea ce privește vremelnicia și neprejudicierea fondului, această măsură a suspendării ar dura doar până la soluționarea contestațiilor și a cererii de înlocuire a practicianului în insolvență și nu ar prejudicia în niciun fel procedura.

Condiția urgenței este îndeplinită și în strânsă legătură cu asigurarea posibilității exercitării de către creditori a căilor de atac reglementate de legislație, astfel încât acestea să fie apte de a produce efecte juridice reale și nu doar formale, după cum a reținut și instanța de fond.

Examinând hotărârea apelată, prin prisma criticilor și apărărilor formulate, instanța a reținut următoarele:

Nu pot fi primite criticile apelantei referitoare la greșita stabilire a cadrului procesual, respectiv la lipsa împrocesuării în cauză a tuturor creditorilor cu drept de vot.

Astfel, curtea a constatat că debitoarea apelantă nu justifică un interes personal în formularea acestor critici, respectivii creditori fiind singurii în măsură să aprecieze dacă prin această măsură a judecătorului sindic le-au fost sau nu încălcate drepturile procesuale în vreun fel.

Sunt fondate însă criticile apelantei referitoare la condițiile de admisibilitate a unei ordonanțe președințiale, prevăzute de art. 997 Cod procedură civilă, care nu sunt îndeplinite în cauza de față.

Potrivit art. 997 noul Cod de procedură civilă: „(1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.(2) Ordonanța este provizorie și executorie.

Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului.(3) La cererea reclamantului, instanța va putea hotărî ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen.(4) Ordonanța va putea fi dată chiar și atunci când este în curs judecata asupra fondului.(5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.”

Din dispozițiile legale mai sus citate, rezultă că la pronunțarea unei ordonanțe președințiale, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții de admisibilitate, anume: aparența de drept afirmată de către reclamant, neprejudecarea fondului, urgența luării măsurii și caracterul provizoriu (vremelnic) al acesteia.

În contextul în care ordonanța președințială nu are drept scop rezolvarea fondului litigiului, instanța investită cu soluționarea unei asemenea cereri trebuie să se mărginească a stabili, în raport de probele prezentate de părți, în favoarea căreia dintre ele există aparența de drept.

Astfel, în ce privește condiția aparenței de drept, contrar celor reținute de prima instanță, curtea a constatat că aceasta nu este în favoarea reclamantelor intimate.

Dimpotrivă, curtea a constatat că aparența de drept este în favoarea creditorilor (înscriși în tabelele de creanță ) care au votat hotărârea adunării creditorilor, a cărei suspendare se solicită, iar faptul că împotriva tabelului preliminar de creanțe au fost formulate contestații nu poate justifica concluzia contrară.

Față de cele mai sus reținute, curtea a apreciat, în acord cu apelanta, că în speță nu este îndeplinită condiția aparenței de drept în favoarea reclamantelor intimate.

Contrar celor reținute de judecătorul sindic, curtea a constatat că în speța de față nu este îndeplinită nici condiția urgenței.

Astfel, curtea a constatat că potrivit art. 47 din Legea 85/2014 “(7) Hotărârea adunării creditorilor poate fi anulată de judecătorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective fi au făcut să se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunării, precum fi la cererea creditorilor care au lipsit motivat de la ședința adunării creditorilor sau ale căror voturi nu au fost consemnate în procesul-verbal întocmi “.

De asemenea, art. 49, alin. 3 din același act normativ prevede că „în cazul în care, ulterior adoptării hotărârii adunării creditorilor, se constată, prin hotărâre definitivă, că votul a fost viciat prin introducerea sau eliminarea unei creanțe pentru care titularul acesteia solicitase înscrierea în tabelul de creanțe și dacă votul astfel viciat ar fi putut conduce la adoptarea unei alte hotărâri, adunarea creditorilor se reconvoacă cu aceeași ordine de zi.

În cazul în care noua hotărâre a adunării creditorilor este diferită fată de cea inițială, judecătorul-sindic poate decide desființarea în tot ori în parte a actelor sau operațiunilor încheiate în temeiul hotărârii inițiale.”

Așadar, contrar celor reținute de judecătorul sindic, curtea a constatat că nu există căi de atac și remedii care să nu poată fi exercitate în mod efectiv de creditor, nefiind îndeplinită condiția urgenței pentru admiterea unei ordonanțe președințiale.

Mai mult, curtea a constatat că prin soluția instanței de fond se încalcă tocmai celeritatea prevăzută de Legea nr. 85/2014, blocându-se desfășurarea în condiții normale a unei astfel de proceduri speciale.

Astfel, potrivit Legii nr. 85/2014 procedura insolvenței trebuie să se desfășoare cu celeritate, iar pentru organele, respectiv instanțe judecătorești, judecător sindic, administrator judiciar și lichidator, celeritatea constituie o obligație.

În ceea ce privește vremelnicia și neprejudicierea fondului, analizând ordinea de zi propusă de administratorul judiciar, pentru adunarea creditorilor, curtea a constatat că reclamanta intimată nu arată în ce ar consta prejudiciul care i s-ar putea crea prin organizarea acestei ședințe a adunării creditorilor și care ar fi imposibil de reparat în viitor, cât timp legea prevede modalitatea expresă pentru remedierea oricăror decizii care s-ar putea lua în mod nelegal printr-o astfel de hotărâre.

În concret, Legea 85/2014 prevede la art. 49, alin. 3 că în cazul în care, ulterior adoptării hotărârii adunării creditorilor, se constată, prin hotărâre definitivă, că votul a fost viciat prin introducerea sau eliminarea unei creanțe pentru care titularul acesteia solicitase înscrierea în tabelul de creanțe și dacă votul astfel viciat ar fi putut conduce la adoptarea unei alte hotărâri, adunarea creditorilor se reconvoacă cu aceeași ordine de zi.

În cazul în care noua hotărâre a adunării creditorilor este diferită față de cea inițială, judecătorul-sindic poate decide desființarea în tot ori în parte a actelor sau operațiunilor încheiate în temeiul hotărârii inițiale.

Pentru motivele de fapt si de drept mai sus arătate, au fost fi admise apelurile declarate de apelanții (D) SRL prin administratorul special (As), respectiv prin administratorul judiciar (Aj1) SPRL împotriva Încheierii nr. (...)/F/2023 din 21.03.2023 pronunțată de Tribunalul (...), pe care a schimbat-o în tot, în sensul că a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de ordonanță președințială formulată de intimata reclamantă SC (R) IFN SA.

În temeiul art. 453 Cod procedură civilă, intimata fiind în culpă procesuală a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în favoarea apelantei, în sumă de 5.950 lei, reprezentând onorariu avocațial în calea de atac.

(Decizie redactată de judecător Florin Ovidiu BENDEA și rezumată de judecător Alina TITERLEA)