Curtea de Apel ORADEA · 351/1/2022
Decizie nr. 177 din 30.05.2023
Apel.
Procedura insolvenței.
Confirmare plan de reorganizare.
Apeluri exercitate de doi creditori prin care se solicită schimbarea hotărârii în sensul respingerii cererii de confirmare a planului de reorganizare, precum și anularea hotărârii adunării creditorilor de confirmare a planului de reorganizare.
Apel incident exercitat de un alt creditor, cu aceleași solicitări.
Inadmisibilitate apel incident, câtă vreme creditorul care l-a exercitat nu are interese contrare cu apelanții din apelurile principale.
Netemeinicia apelurilor principale, câtă vreme motivele invocate de apelanți vizează nelegalitatea hotărârii adunării creditorilor de confirmare a planului de reorganizare, respectiv vicierea votului, unul dintre apelanți nu a formulat contestație împotriva acestei hotărâri, iar celălalt, deși a formulat contestație, aceasta i-a fost respinsă ca lipsită de interes, dar nu a exercitat apel împotriva hotărârii de respingere.
Interpretarea și aplicarea art. 138 indice 1 din Legea nr. 85/2014
- art. 472 Cod de procedură civilă
- art. 48, art. 49, art. 138 și 138 indice 1 din Legea nr. 85/2014
Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă
Decizia nr. 177 din 30 mai 2023
Prin Sentința nr. (...) din 08.11.2022, Tribunalul (...), în temeiul art. 139 alin. 1 lit.
C din Legea privind procedura insolvenței, a confirmat planul de reorganizare privind pe (D) SRL, cu sediul în (...), CUI RO (...), J(...)/2014 și sediul ales la cabinet de avocat (...), în (...), propus de administratorul special al societății debitoare, prin administratorul judiciar CASA DE INSOLVENȚĂ (...), cu sediul în (...), CIF (...).
Executarea planului de reorganizare nu va putea depăși 3 ani, socotiți de la data confirmării, cu excepția cazului prevăzut la art. 139 (5) din Legea nr. 85/2014.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a constatat că sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute la art. 139 alin. 1 din Legea 85/2014 – respectiv cel puțin jumătate plus una din categoriile de creanțe menționate la art. 138 alin. 3 din lege au acceptat planul, în speța de față, planul de reorganizare propus de către debitoare prin administratorul special, depus la dosar la data de 06.10.2022, a fost votat de către 3 categorii de creanțe din 4, conform procesului verbal al adunării creditorilor din 02.11.2022, motiv pentru care judecătorul sindic a confirmat planul de reorganizare modificat al debitorului, a cărui executare nu putea depăși 3 ani, socotiți de la data confirmării, cu excepția cazului prevăzut la art. 133 alin. 3 din Legea 85/2014.
Categoriilor de creanțe prevăzute la art. 139 alin. 2 din Legea privind procedura insolvenței li se va aplica un tratament corect și echitabil în conformitate cu dispozițiile acestui text de lege.
În urma confirmării planului de reorganizare, debitorul își va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar și în conformitate cu planul confirmat, cu respectarea dispozițiilor art. 141 din Legea privind procedura insolvenței.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel (C1) SRL, solicitând admiterea apelului așa cum a fost formulat, desființarea sentinței civile, constatarea faptului că planul de reorganizare nu a fost votat conform prevederilor legii insolvenței, că nu sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute la art. 139 alin. 1 respectiv art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85 din 2014 – respectiv jumătate plus una din categoriile de creanțe menționate la art. 138 alin. 3 din lege nu au acceptat planul, nu au votat 3 categorii de creanțe din 4, așa cum este prezentată situația instanței de judecată.
În motivarea apelului s-au arătat următoarele:
Analizând procesul verbal al adunării creditorilor nr. (...) din 02.11.2022 publicat în BPI nr. (...) din 07.11.2022, se constată că:
1. categoria creanțelor garantate votează împotriva confirmării planului de reorganizare. Procent din grupă 100%, însă 21,362% procent din total (pag. 9 din BPI nr. (...) din 07.11.2022);
2. categoria creanțelor salariale votează în favoarea confirmării planului de reorganizare, doar în procent de 55,8359% din categorie (pag. 12 din BPI nr. (...) din 07.11.2022), procentul din total este 3,55 % (pag. 10 din BPI nr. (...) din 07.11.2022), 55,8359 x 3,55:100 = 1,98% procent din total.
Nu votează toți creditorii din această categorie.
3. categoria creanțelor bugetare votează pentru confirmarea planului de reorganizare, procent din grupă 100%, procentul din total este 0,4723%.
4. în categoria creanțelor chirografare sunt creditori care au votat împotriva planului de reorganizare astfel:
(C1) SRL - votează împotrivă în procent din categorie 9,1833%. Procentul menționat în procesul verbal este scris greșit. Corect este 14,5396% procent din categorie, conform tabel definitiv actualizat de creanțe (pag. 10 din BPI nr. (...)/07.11.2022).
(C2) SRL - votează împotrivă în procent de 3,9003% din categorie.
Procentul menționat în procesul verbal este scris greșit.
Corect este 6,1751% procent din categorie, conform tabel definitiv actualizat de creanțe (pag. 10 din BPI nr. (...)/07.11.2022).
5. în categoria creanțelor subordonate, (C3) - votează în favoarea confirmării planului de reorganizare, cu un procent de 36,8391% din categorie.
De fapt, procentul și categoria trecute în procesul verbal sunt greșite. (C3) face parte din categoria 5 a creanțelor subordonate, și nu chirografare, cum este menționat în procesul verbal, iar procentul este de 100% din categorie, respectiv 25,6389% din total creanțe.
Din procesul verbal al adunării creditorilor publicat în B.P.I. (...)/07.11.2022 rezultă că categoria creanțelor chirografare aprobă planul cu un procent de 51,8337% din categorie și împotrivă 13,0836% din categorie.
Dar totalul celor două procente 51,8337% + 13,0836% = 64,9173% din categorie. Administratorul judiciar prezintă eronat procentul voturilor împotrivă și anume procentul de 35,0827% nu-l ia în calcul.
Administratorul judiciar prezintă judecătorului sindic o situație eronată și anume că în procentul de 51.8337% creditorii creanțelor chirografare votează în favoarea planului de reorganizare.
De asemenea, prezintă judecătorului sindic că 3 categorii din 4 votează pentru aprobarea planului de reorganizare, deși în fapt sunt 5 categorii de creanțe.
Totodată, procentele atribuite categoriilor de creanțe sunt greșite.
Solicită ca instanța să solicite administratorului judiciar să depună la dosarul cauzei toate actele din care rezultă voturile creditorilor, indiferent de categorie, atât cei care au votat pentru cât și cei ce au votat împotriva confirmării planului de reorganizare.
Prin urmare, având în vedere că nu sunt întrunite condițiile legale pentru aprobarea planului de reorganizare, consideră că Sentința nr. (...)/F/2022 este netemeinică și nelegală.
Scopul societății comerciale (C1) SRL raportat la obiectul de activitate autorizat nu este de a efectua remiteri de datorie, art. 206 (3) coroborat cu art. 207 (2) din Codul civil arată nulitatea absolută a actului juridic încheiat fără respectarea prevederilor art. 206 alin. 1.
În drept: art. 138 și 139 Legea nr. 85/2014, coroborate cu celelalte prevederi legale, iar în probațiune solicită proba cu înscrisuri și cu expertiza de specialitate în insolvență.
Apelanta mai face trimitere la Decizia nr. 28 din 9 mai 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în dosarul nr. 351/1/2022 care prevede:
Dispozițiile art. 45 alin. (1) lit. k) și o) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, trebuie interpretate în sensul că judecătorul-sindic poate confirma un plan de reorganizare numai în măsura în care există o hotărâre de aprobare de către adunarea creditorilor a respectivului plan de reorganizare.
Dispozițiile art. 138 alin. (4) și art. 139 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 trebuie interpretate în sensul că imposibilitatea adoptării unei hotărâri în adunarea creditorilor convocată pentru aprobarea planului de reorganizare, din lipsă de cvorum cauzată de neprezentarea creditorilor legal convocați, la cel puțin două ședințe având aceeași ordine de zi, nu echivalează cu votul negativ asupra planului de reorganizare.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel DGRP (...), în reprezentarea AJFP (...), solicitând admiterea apelului și modificarea în tot a Sentinței civile nr. (...)/08.11.2022, în sensul infirmării planului de reorganizare, astfel cum a fost propus de debitoare și votat de creditori în cadrul ședinței Adunării creditorilor din data de 02.11.2022 și, pe cale de consecință, să se dispună deschiderea procedurii de faliment în temeiul dispozițiilor art. 145 alin. 1 lit.
B din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.
În motivarea apelului s-au arătat următoarele:
În Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. (...)/08.09.2022, administratorul judiciar a publicat tabelul definitiv al creanțelor înregistrate împotriva averii debitoarei S.C. (D) S.R.L., tabel în care apelanta DGRP (...) în reprezentarea AJFP (...) a fost înscrisă cu întreaga suma de 570.459 lei la ordinea de preferința stabilită de dispozițiile art. 159 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 85/2014.
În Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. (...)/12.10.2022, administratorul Judiciar CASA DE INSOLVENȚĂ (...) I.P.U.R.L. publica anunțul privind depunerea planului de reorganizare al debitoarei la Tribunalul (...), convocând și adunarea creditorilor pentru data de 02.11.2022, ora 14:00, în ceea ce privește votarea planului de reorganizare al activității debitoarei S.C. (D) S.R.L.
Prin Planul de reorganizare se prevede achitarea creanței garantate a apelantei DGRP (...) în reprezentarea AJFP (...) și de asemenea achitarea creanțelor bugetare și salariale.
Prin punctul de vedere exprimat, apelanta DGRP (...), în reprezentarea AJFP (...), a arătat ca nu aprobă planul de reorganizare al debitoarei, având în vedere faptul că debitoarea nu a prezentat indicii și documente prin care să poată continua activitatea, principala modalitate de redresare fiind închirierea activelor și în final vânzarea acestora, acest lucru fiind posibil și în procedura de faliment.
De asemenea, atașat la planul de reorganizare, în tabelul definitiv al creditorilor se afla înscris în categoria creditorilor chirografari creditor SC (D) SRL în faliment, dar pentru care în data de 11.10.2022 s-a pronunțat de către Tribunalul (...) Sentința civilă nr. (...) în dosar nr. (...)/2014 prin care s-a dispus închiderea procedurii de faliment și radierea acesteia.
Conform procesului verbal din data de 02.11.2022, publicat în BPI nr. (...)/07.11.2022, adunarea creditorilor a aprobat planul de reorganizare al debitoarei S.C. (D) S.R.L.
A solicitat a se constata nelegalitatea deciziei Adunării creditorilor din data de 02.11.2022 publicata în B.P.I. nr. (...)/07.11.2022, în ceea ce privește confirmarea planului de reorganizare al debitoarei S.C. (D) S.R.L. și, pe cale de consecință, desființarea acestei hotărâri pentru următoarele motive:
În principal hotărârea este netemeinică întrucât a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor legale.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 49 alin. 4 din Legea nr. 85/2014 „în cazurile privind creditorii ale căror creanțe au fost stinse total sau parțial se va proceda la o modificare corespunzătoare a tabelului de creanțe, după caz.
Odată cu convocatorul adunării creditorilor se va publica și tabelul de creditori actualizat cu sumele stinse în timpul procedurii.
Odată cu contestarea procesului-verbal al adunării, creditorii vor putea contesta în aceleași termene și condiții și tabelul astfel publicat”.
În susținere, a arătat că administratorul judiciar nu a actualizat tabelul definitiv de creanțe raportat la Sentința civila nr. (...) în dosar nr. (...)/2014 pronunțata de Tribunalul (...) în dosar nr. (...)/2014 privind pe debitoarea S.C. (D) S.R.L., prin care aceasta creditoare a fost radiată încă din data de 11.10.2022 și prin care ponderea creanței în totalul masei credale ar fi crescut semnificativ (acest creditor deținea 18.82% din totalul creanțelor).
În ceea ce privește hotărârea adunării creditorilor din data de 02.11.2022 prin care a fost aprobat planul de reorganizare al debitoarei S.C. (D) S.R.L. și raportat la tabelul definitiv de creanțe publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. (...)/08.09.2022 precizează următoarele:
- în preambulul hotărârii se specifică faptul că, pentru votarea planului de reorganizare au fost constituite 4 categorii de creanțe, respectiv categoria creanțelor garantate, creanțele bugetare, salariate și cele chirografare;
- analizând fiecare categorie în parte, respectiv ponderea în categorie cât și la totalul masei credale se constată faptul că:
1) categoria creanțelor garantate cu o pondere totală la masa credală de 21,36% nu votează planul de reorganizare propus
2) categoria creanțelor bugetare cu o pondere de 0,38% votează planul de reorganizare
3) categoria creanțelor salariate cu o pondere de 2,87% votează planul de reorganizare
4) în categoria creanțelor chirografare și-au exprimat votul 7 (șapte) creditori, însă unul dintre aceștia d-l (C1), care nu apare în tabelul definitiv de creanțe ca titularul unei creanțe împotriva debitoarei, își exprima votul în favoarea planului de reorganizare, acceptat și consemnat de către administratorul judiciar, deși el nu avea acest drept (el figurează în categoria creanțelor subordonate cu o creanță în cuantum de 554.423 lei, respectiv 20,76% din masa credală).
A solicitat a se constata faptul că, în urma exprimării acestui vot nelegitim a fost înclinată balanța în ceea ce privește ponderea din categoria creanțelor chirografare care au votat planul (13,08% au votat împotriva planului de reorganizare și 51,83% au votat pentru acceptarea acestuia).
La acest moment se află în prezența unei nelegalități comisă de către administratorul judiciar privind dreptul de vot al d-lui (C1), care a înclinat în acest fel ponderea celor 3 categorii care au votat planul de reorganizare.
Daca acest vot nu ar fi luat în considerare, se poate observa faptul că, categoria creanțelor chirografare nu ar fi votat planul de reorganizare datorită cuantumului creanțelor deținute de cei 4 creditori care au exprimat un punct de vedere favorabil acceptării planului de reorganizare și în acest fel, ar fi fost în situația ca două categorii din 4 să nu accepte planul de reorganizare și de asemenea ar fi fost în situația prevăzută de art. 139 alin. 1 lit.
C) prin care planul de reorganizare ar fi trebuit respins.
În drept, invocă dispozițiile noului Cod de procedură civilă, coroborate cu cele ale Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel incident (C4) SPA prin (...) ITALIA SUCURSALA (...) solicitând admiterea apelului și:
i) în principal, modificarea în tot a sentinței apelate, în sensul infirmării planului de reorganizare propus de debitoare și votat în cadrul ședinței din 02.11.2022 și pe cale de consecință, deschiderea procedurii de faliment a debitoarei (D) SRL;
ii) în subsidiar, modificarea în tot a sentinței apelate, în sensul infirmării planului de reorganizare propus de debitoare și votat în cadrul ședinței din 02.11.2022, apreciind a fi necesară anularea Hotărârii Adunării Creditorilor din 02.11.2022, reconvocarea adunării creditorilor și supunerea la vot a planului de reorganizare potrivit creanțelor din tabelul definitiv actualizat după Decizia nr. (...)/20.12.2022 a Curții de Apel (...) (Anexa nr. 2).
În motivarea apelului, consideră că, raportat la starea de fapt existentă, precum și la prevederile legale aplicabile, sentința apelată este nelegală, deoarece:
- pe de o parte, votul în cadrul ședinței adunării creditorilor din 02.11.2022 este nelegal, câtă vreme s-au luat în considerare, în categoria creditorilor salariați, voturile exprimate de (C5) și (C3)
- pe de altă parte, votul în cadrul ședinței adunării creditorilor din 02.11.2022 este viciat, câtă vreme apelanta (C4) SPA prin (...) ITALIA SUCURSALA (...) a fost înscrisă în categoria creanțelor chirografare din tabelul definitiv actualizat de creanțe din 30.10.2022 cu suma de 14.200,40 lei, adică un procent de 1,4939% din grupă și 0,6567% din total, însă prin Decizia nr. (...)/20.12.2022 a Curții de Apel (...) s-a admis apelul împotriva Sentinței nr. (...)/F/07.06.2022 a Tribunalului (...), dispunându-se înscrierea apelantei (C4) SPA prin (...) ITALIA SUCURSALA (...) în tabelul de creanțe cu suma de 930.663,75 lei.
Referitor la cele 2 apeluri principale formulate, în măsura în care argumentele invocate pot să ducă la infirmarea planului de reorganizare, apelanta (C4) SPA prin (...) ITALIA SUCURSALA (...) este de acord cu admiterea acestora.
Față de argumentele invocate de către apelanții principali, apreciază util a se verifica inclusiv dacă voturile exprimate respectă exigențele art. 138 alin. (5) din Legea nr. 85/2014.
Referitor la nelegalitatea votului în cadrul ședinței adunării creditorilor din 02.11.2022, câtă vreme s-au luat în considerare, în categoria creditorilor salariați, voturile exprimate de (C5) și (C3), prin Hotărârea Adunării Creditorilor din 02.11.2022 se decide: «Categoria Creanțelor Salariate Aprobă planul de reorganizare cu un procent din 55,8539% din categorie».
Pentru a se ajunge la această concluzie s-a avut în vedere votul favorabil trimis prin corespondență de către doamna (Rs) în calitate de reprezentant al salariaților.
Din analiza împuternicirii doamnei (Rs) (Anexa nr. 3), rezultă că dânsa îi reprezintă, printre alții, pe domnii (C5) (cu 24,3400% în grupă) și (C3) (cu 9,3715% din grupă). (C5) și (C3) sunt asociați ai debitoarei, fiecare în cotă de 50%, (C3) având și calitatea de administrator statutar (Anexa nr. 4).
Or, prin raportare la prevederile art. 138 alin. (5) din Legea nr. 85/2014 votul acestor 2 salariați nu ar fi trebuit luat în considerare, consecința fiind că votul favorabil în această categorie este de 22,1424%, nu de 55,8539%, astfel că această categorie nu a aprobat planul de reorganizare.
Drept urmare, în lipsa unui vot favorabil din partea creanțelor salariale, raportat la restul voturilor, planul de reorganizare ar fi trebuit respins.
Referitor la vicierea votului în cadrul ședinței adunării creditorilor din 02.11.2022, câtă vreme apelanta (C4) SPA prin (...) ITALIA SUCURSALA (...) a fost înscrisă în categoria creanțelor chirografare din tabelul definitiv actualizat de creanțe din 30.10.2022 cu suma de 14.200,40 lei, însă prin Decizia nr. (...)/20.12.2022 a Curții de Apel (...) s-a dispus înscrierea în tabelul de creanțe cu suma de 930.663,75 lei, în primul rând, având în vedere prevederile art. 472 alin. (1) Cod procedură civilă și calitatea apelantei (C4) SPA prin (...) ITALIA SUCURSALA (...) de intimat în procedură, apreciază că este admisibil apelul incident formulat.
Pe această temă, face trimitere la Decizia civilă nr. (...)/20.05.2019 a Curții de Apel (...) - Anexa nr. 5, în care s-au reținut următoarele:
«Corect a evidențiat titulara apelului incident că dacă pentru debitoare “părți potrivnice” sunt toți creditorii înscriși la masa credală, în egală măsură nici creditorii, între ei, nu se află pe poziții de convergență, pentru că fiecare din ei urmărește să-și realizeze propria creanță din aceeași masă activă și de cele mai multe ori ei se află pe poziții diferite în ce privește ordinea de preferință în care urmează să-și satisfacă creanțele.
Procedura de insolvență este concursuală, colectivă și egalitară deschisă pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci când este posibil, a șansei de redresare a activității acestuia, însă prin deschiderea acesteia nu sunt egalizate interesele participanților la procedură care rămân distincte, individuale și pot fi convergente sau divergente, după caz.
Apelul incident poate fi exercitat numai în prezența unui apel principal însă trebuie să îndeplinească exigențele procedurale de exercitare identice cu cele ale apelului principal, cu excepția termenului de exercitare, care se determină în raport de termenul destinat formulării apărării prin întâmpinare la apelul deja declarat.
Apelul incident poate fi exercitat doar de intimatul care justifică un interes în promovarea căii de atac și anume acela de a obține reformarea hotărârii motivat de un interes propriu al său chiar dacă este o cale de atac ce va fi formulată numai în corelație cu apelul principal formulat în cauză, fără ca acesta să semnifice că limitele devoluțiunii în apelul incident sunt date de limitele devoluțiunii din apelul principal.
Titular al apelului incident poate fi oricare dintre părțile care doresc schimbarea sentinței împotriva căreia a fost declarat un apel principal condiția legală fiind a urmăririi schimbării hotărârii și nu aceea de a obține o altă soluție decât partea care a declarat apelul principal, astfel Curtea va respinge excepția lipsei calității procesuale active și excepția inadmisibilității fundamentată pe lipsa intereselor contrare invocate de intimată în raport de apelul incident.»
În privința motivului invocat de către apelanta (C4) SPA prin (...) ITALIA SUCURSALA (...) prin apelul incident, sunt aplicabile dispozițiile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, care prevăd următoarele:
«în cazul în care, ulterior adoptării hotărârii adunării creditorilor, se constată, prin hotărâre definitivă, că votul a fost viciat prin introducerea sau eliminarea unei creanțe pentru care titularul acesteia solicitase înscrierea în tabelul de creanțe și dacă votul astfel viciat ar fi putut conduce la adoptarea unei alte hotărâri, adunarea creditorilor se reconvoacă cu aceeași ordine de zi.
În cazul în care noua hotărâre a adunării creditorilor este diferită față de cea inițială, judecătorul-sindic poate decide desființarea în tot ori în parte a actelor sau operațiunilor încheiate în temeiul hotărârii inițiale.»
Prin urmare, chiar ignorând prevederile art. 138 alin. (5) din Legea nr. 85/2014 și considerând aprobat planul de reorganizare de către categoria creanțelor salariate, dacă în cadrul adunării creditorilor din 02.11.2022 s-ar fi avut în vedere, în categoria creanțelor chirografare, creanța apelantei (C4) SPA prin (...) ITALIA SUCURSALA (...) în cuantum de 930.663,75 lei și nu de 14.200,40 lei, planul de reorganizare propus nu ar fi fost aprobat.
Drept urmare, apreciază a fi îndeplinite dispozițiile art. 49 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, impunându-se în opinia apelantei (C4) SPA prin (...) ITALIA SUCURSALA (...), admiterea apelului, anularea Hotărârii Adunării Creditorilor din 02.11.2022, reconvocarea adunării creditorilor și supunerea la vot a planului de reorganizare potrivit creanțelor din tabelul definitiv actualizat după pronunțarea Deciziei nr. (...)/20.12.2022 a Curții de Apel (...).
Prin întâmpinarea formulată de SC (D) SRL s-a solicitat respingerea apelurilor ca nefondate și menținerea ca legală și temeinică a Sentinței (...)/2022 pronunțată de Tribunalul (...).
Cu privire la solicitarea de a se constata nelegalitatea deciziei Adunării creditorilor din data de 02.11.2022, a solicitat a se observa că această solicitare a făcut obiectul dosarului (...)/2019/a5 unde s-a formulat contestație împotriva acestei hotărâri adoptate în data de 02.11.2022.
Prin Sentința nr. (...)/F/06.12.2022 pronunțată de Tribunalul (...) și publicată în BPI (...)/04.01.2023 s-a respins contestația.
Această hotărâre a rămas definitivă prin neapelare, deci contestarea acestei hotărâri nu poate face obiectul dosarului, cu privire la acest aspect fiind deja pronunțată o hotărâre definitivă.
Apelanta invocă faptul că nu a fost actualizat tabelul definitiv de creanțe, în sensul că nu a fost exclus din tabel creditorul SC (D) SA care a fost radiat.
Se arată că acest creditor deținea un procent de 18,82% din totalul creanțelor astfel încât ponderea creanței contestatoarei ar fi crescut.
Cele indicate nu corespund realității.
Din tabelul definitiv a fost înlăturată creanța SC (D) SA, care a fost radiată și creanța deținută de o altă societate radiată, respectiv (C6) SRL.
Urmare a radierii celor două societăți, această pondere a crescut de la 21,362% la 26,3804% din totalul creanțelor cu drept de vot.
În cuprinsul hotărârii, cât și în tabelul definitiv întocmit în vederea exercitării dreptului de vot, s-a avut în vedere această pondere a apelantei.
Se arată că pentru votarea planului de reorganizare au fost constituite 4 categorii de creanțe, că în categoria creanțelor chirografare și-au exprimat votul 7 creditori, unul dintre aceștia fiind dl. (C3), care nu apare în tabelul definitiv creanțe ca titularul unei creanțe împotriva debitoarei, el figurând în categoria creanțelor subordonate.
Nu a avut loc nicio ilegalitate din partea administratorului judiciar sau a altui creditor care a participat la vot.
Apelanta face o confuzie între ordinea de plată a creanțelor prevăzute de art. 161 din Legea 85/2014 – ordine în baza căreia se întocmesc tabelei de creanțe și categoriile de creanțe reglementate de către art. 138 alin. 3 din Legea 85/2014.
Grupele de creanțe incluse în tabelul definitiv sunt indicate la art. 161 din Legea 85/2014:
- Creanțele garantate
- Creanțele izvorâte din raporturi de muncă
- Creanțele bugetare
- Creanțele chirografare - pct. 8 și 9 de la art. 161 din Legea 85/2014 fac referire la două tipuri de creanțe chirografare, respectiv: creanțele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile și dobânzile aferente, cele rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, din chirii, creanțele corespunzătoare art. 123 alin. 11 lit. b), inclusiv obligațiunile și alte creanțe chirografare.
- Creanțele subordonate
Tabelul definitiv întocmit de administratorul judiciar a respectat aceste dispoziții, fiecare creditor a fost înscris în grupa cuvenită, dl. (C3) fiind înscris ca și creditor în grupa creanțelor subordonate.
Însă, în ceea ce privește creanțele care se constituie în categorii distincte, care votează planul de reorganizare, acest aspect este reglementat de dispozițiile art. 138 alin. 3 din Legea 85/2014, alin. 3: Următoarele creanțe se constituie în categorii distincte, care votează separat:
a) Creanțele care beneficiază de drepturi de preferință
b) Creanțele salariate
c) Creanțele bugetare
d) Creanțele creditorilor indispensabili
e) Celelalte creanțe chirografare
Din aceste dispoziții rezultă clar că pentru votarea planului de reorganizare se constituie categorii distincte de creanțe care votează, spre deosebire de grupele de creanțe care se regăsesc în tabelul definitiv.
Aici e vorba de faptul că acele creanțe care în tabelul definitiv sunt trecute la categoria creanțelor subordonate, la votarea planului de reorganizare, acestea sunt incluse în categoria creanțelor chirografare.
Faptul că cei incluși în grupa creanțelor subordonate pot participa la votarea planului de reorganizare este stabilit de dispozițiile art. 138 alin. 5 din Legea 85/2014.
Având în vedere dreptul de vot al acestora și faptul că la alin. 3 se indică categoriile distincte, este clar că aceștia vor fi incluși în categoria creanțelor chirografare.
Astfel, creanța deținută de către creditorul (C1), chiar fiind înscrisă în tabelul de creanțe în ordinea creanțelor subordonate, reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă, având un caracter chirografar deoarece nu are constituită o garanție reală asupra sa.
Această creanță, beneficiază de dreptul de vot, conform art. 135 alin. 5 din Legea 85/2014.
În programul de plăți nu este prevăzută nicio sumă de achitat acestui creditor.
A merge pe ideea contestatoarei, respectiv că dacă art. 138 alin. 3 din Legea 85/2014 nu prevede în categoriile care votează, grupa creanțelor subordonate, acestea sunt excluse de la vot, înseamnă a încălca drepturile acestor creditori.
Față de apelul declarat de SC (C1) SRL, precizează că se arată că administratorul judiciar a prezentat judecătorului sindic o situație eronată și anume că în procentul de 51,8337% creditorii creanțelor chirografare votează în favoarea planului de reorganizare și că 3 categorii din 4 votează pentru aprobarea planului deși în fapt sunt 5 categorii de creanțe.
Votul asupra planului de reorganizare s-a efectuat separat de către categoriile de creanțe prevăzute de art. 138 alin. 3 din Legea 85/2014, rezultatul votului, pentru fiecare categorie de creanțe fiind consemnate în cuprinsul hotărârii.
Apelanta face confuzie între procentele din tabelul definitiv de creanțe și procentele categoriilor de creanțe care votează separat.
Tocmai pentru a se evita o astfel de confuzie s-a întocmit tabelul categoriilor de creanțe conform art. 138 din Legea 85/2014.
Raportat la aceste aspecte, au fost respectate dispozițiile legale privitoare la întocmirea tabelului definitiv și votarea planului de reorganizare, astfel că solicită respingerea apelurilor ca fiind nefondate.
În drept, invocă Legea 85/2014.
Prin întâmpinarea formulată de Casa de Insolvență (...) IPURL la apelul DGRP (...), în reprezentarea AJFP (...), s-a solicitat respingerea apelului și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
Cu titlu prealabil, arată ca în cuprinsul cererii de apel, apelanta solicită a se constata “... nelegalitatea deciziei Adunării creditorilor din data de 02.11.2022 ...” [respectiv, Adunarea Generală a Creditorilor prin care a fost votat planul de reorganizare propus de debitoare].
Or, contestația împotriva hotărârii Adunării Generale a Creditorilor din data de 02.11.2022 a fost soluționată în sensul respingerii acesteia în cadrul dosarului asociat nr. (...)/2019/a5, - Sentința nr. (...)/F/din data de 06.12.2022 – publicată în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. (...) din 04 ianuarie 2023.
Sentința nr. (...)/F/din data de 06.12.2022 prin care a fost respinsă contestația împotriva hotărârii Adunării Generale a Creditorilor din data de 02.11.2022 a rămas definitivă prin neapelare.
Referitor la fondul litigiului arată următoarele:
Apelanta invocă faptul că, în vederea votării planului de reorganizare nu a fost actualizat tabelul definitiv de creanțe, arătând faptul că prin Sentința civilă nr. (...) pronunțată în dosarul Tribunalului (...) nr. (...)/2014 a fost radiată societatea (D) SRL – creditor în dosar.
Se arată faptul că acest creditor deținea un procent de 18,82% din totalul creanțelor, astfel încât ponderea creanței contestatoarei ar fi crescut semnificativ.
Cele susținute de către contestatoare nu corespund realității.
În vederea exercitării votului asupra planului de reorganizare a fost înlăturată nu numai creanța deținută de către falita radiată (D) SRL, dar a fost înlăturată și creanța deținută de o altă falită radiată - (C6) SRL (ca urmare a închiderii procedurii de faliment în dosarul Tribunalului (...) nr. (...)/2017).
De altfel mențiunile privind întocmirea tabelului definitiv actualizat ca urmare a radierii celor doi creditori identificați mai sus se regăsesc inclusiv în cuprinsul hotărârii apelate.
Astfel, față de aspectul reclamat de către contestatoare cu privire la ponderea creanței sale, arată faptul că, urmare a radierii celor două societăți menționate anterior, această pondere a crescut de la 21,362% la 26,3804% din totalul creanțelor cu drept de vot.
În cuprinsul Hotărârii Adunării Generale, cât și în cuprinsul tabelului întocmit în vederea exercitării dreptului de vot, s-a avut în vedere procentul creanței contestatoarei de 26,3804%, stabilit ca urmare a înlăturării creanțelor celor două societăți radiate.
Al doilea motiv invocat de către apelantă are în vedere o așa-zisă ilegalitate comisă de administratorul judiciar, în sensul în care creditorul (C1) a votat în categoria creanțelor chirografare, fără însă a avea acest drept.
Se invocă faptul că, creanța acestui creditor este înscrisă în tabelul definitiv de creanțe la categoria creanțelor subordonate.
Contestatoarea face o confuzie între ordinea de plată a creanțelor prevăzute de art. 161 din Legea 85/2014 – ordine în baza căreia se întocmesc tabelele de creanțe și categoriile de creanțe reglementate de către art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2014.
Creanța deținută de către creditorul (C1), chiar fiind înscrisă în tabelul definitiv de creanțe în ordinea creanțelor subordonate, reprezintă o creanță certă lichidă și exigibilă, având un caracter chirografar deoarece nu are constituită o garanție reală asupra sa.
Astfel, această creanță, beneficiază de dreptul de vot, conform 135 alin. 5 din Legea nr. 85/2014.
Programul de plăți nu prevede nici o sumă de achitat acestui creditor.
Votul asupra planului de reorganizare s-a efectuat separat de către categoriile de creanțe prevăzute de art. 138 alin. 3 din Legea nr.85/2014, rezultatele votului, pentru fiecare categorie de creanțe fiind consemnate în cuprinsul hotărârii atacate.
Prin întâmpinarea la apelul incident, formulată de Casa de Insolvență (...) IPURL, aceasta a solicitat respingerea apelului incident și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
Pe cale de excepție, a invocat lipsa calității procesuale a apelantei în formularea cererii de apel incident.
În susținerea întâmpinării, arată că, potrivit prevederilor art. 472 Cod procedură civilă, “Intimatul este în drept, după împlinirea termenului de apel, să formuleze apel în scris, în cadrul procesului în care se judecă apelul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanțe”.
Apelul incident poate fi formulat exclusiv de către intimat și este îndreptat împotriva părții care are calitatea de apelant principal.
În prezentul litigiu, calitatea de intimat aparține exclusiv debitoarei Casei de Insolvență (...) IPURL, în calitate de administrator judiciar. (C4) nu deține calitatea de intimat în acest litigiu, nefiindu-i astfel recunoscută posibilitatea exercitării unui cereri de apel incident.
Prin toate considerentele inserate în cuprinsul cererii de apel incident, apelanta critică măsurile administratorului judiciar.
Acțiunea este îndreptată împotriva debitoarei și a administratorului judiciar, nu împotriva părților care au calitatea de apelant principal.
De altfel, prin apelul incident, apelanta justifică același interes ca și apelanții principali, nu interese contrare, aspect față de care apelanții principali nu au calitatea de “parte potrivnică” în raport cu aceasta.
Pentru aceste considerente solicită admiterea excepției așa cum a fost formulată.
În ce privește motivele de fond invocate, solicită înlăturarea lor pentru următoarele:
Prin toate motivele invocate prin apelul incident, apelanta critică exclusiv modalitatea de exercitare a votului în cadrul Adunării Generale a Creditorilor din data de 02.11.2022, fără a face nici o referire la eventualele motive de nelegalitate a Sentinței civile nr. (...)/08.11.2022.
Or, argumentele invocate puteau fi discutate doar în cadrul litigiului având ca obiect anularea Hotărârii AGC, ca urmare a unei contestații formulate în conformitate cu prevederile art. 48 alin. 7 din Legea nr. 85/2014.
Apelanta nu a înțeles să formuleze contestația prevăzută de art. 48 alin. 7 din Legea nr. 85/2014, respectiv nu a înțeles să conteste Hotărârea Adunării Generale a Creditorilor, care a fost menținută printr-o hotărâre rămasă definitivă.
Legea nr. 85/2014 reglementează distinct cadrul procedural în care se soluționează o eventuală contestație împotriva unei Hotărâri a Adunării Generale a Creditorilor, față de cadrul procedural în care se soluționează cererile de apel formulate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorul sindic.
Criticile formulate împotriva hotărârilor Adunării Generale a Creditorilor se soluționează ca urmare a unei contestații formulate de creditor împotriva măsurilor adoptate.
În cadrul cererii de apel formulate împotriva hotărârii judecătorești pronunțate de judecătorul sindic se soluționează criticile de nelegalitate a respectivei hotărâri, și nu a unui alt înscris emis în procedura insolvenței de către alți participanți la procedură.
Motivele de fapt și drept invocate în cererea de apel incident nu vizează eventuala nelegalitate a Sentinței civile nr. (...)/08.11.2022, ci doar o eventuală nelegalitate a hotărârii Adunării Generale a Creditorilor, aspect față de care solicită respingerea apelului incident.
Prin întâmpinarea la apelul incident, SC (D) GRUP SRL a solicitat respingerea apelului incident și menținerea ca legală și temeinică a sentinței apelate.
Apreciază că apelul incident este nefondat pentru următoarele considerente:
Planul de reorganizare a fost votat de către Adunarea Generală a Creditorilor din data de 02.11.2022.
Această hotărâre nu a fost contestată de către această societate.
ANAF a fost cea care a contestat această hotărâre, iar prin Sentința nr. (...)/2022 pronunțată de Tribunalul (...) în dosar (...)/2019/a5 s-a respins contestația.
Această hotărâre a rămas definitivă prin neapelare, astfel că această hotărâre a adunării generale este valabilă.
Apelanta critică exclusiv modalitatea de exercitare a votului în cadrul adunării creditorilor din data de 02.11.2022.
Apreciază că aceste critici trebuiau învederate în cadrul unei contestații împotriva acestei hotărâri, și nu în prezentul dosar, conform prevederilor art. 48 alin. 7 din Legea 85/2014.
Apelanta nu a formulat contestație împotriva hotărârii adunării creditorilor din data de 02.11.2022, deși avea cunoștință de această adunare, de ceea ce se votează.
Chiar apelanta arată că la momentul votării era înscrisă în tabel cu o sumă mai mică, deci putea să își exprime votul.
Din cuprinsul hotărârii adunării creditorilor din data de 02.11.2022 rezultă că la data ținerii acestei ședințe nu s-a prezentat niciun creditor și au trimis vot prin corespondență: salariații, prin reprezentant (Rs), (C1) SRL, (C3), Primăria Municipiului (...), (C7), (C8), (C9) SRL, (C2) SRL, (C10) SRL, Direcția Generală a Finanțelor Publice (...) prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice (...).
Conform art. 48 alin. 7 din Legea 85/2014, pot formula contestație împotriva hotărârii adunării creditorilor, creditorii care au votat împotriva luării hotărârii respective și au făcut să se consemneze aceasta în procesul verbal al adunării, creditorii care au lipsit motivat de la ședința adunării sau ale căror voturi nu au fost consemnate în procesul verbal.
Apelul incident vizează strict motive legate de hotărârea adunării creditorilor, motive care trebuiau invocate în cadrul unei contestații împotriva acesteia potrivit dispozițiilor art. 48 din Legea 85/2014.
Această hotărâre a fost analizată de judecătorul sindic în cadrul contestației formulate de ANAF și a respins obiecțiunile acestei instituții, hotărâre rămasă definitivă.
Apelanta nu și-a manifestat votul în cadrul adunării creditorilor din data de 02.11.2022.
Pentru aceste considerente, solicită respingerea apelului incident.
În drept, a invocat dispozițiile Legii nr. 85/2014.
Prin răspunsul la întâmpinare formulat de apelanta (C4) SPA, aceasta a solicitat respingerea excepției lipsei calității sale procesuale active, iar pe fond respingerea apărărilor formulate de administratorul judiciar și admiterea apelului, pentru motivele arătate prin apelul incident și pe care le reiterează.
Examinând apelurile formulate, prin prisma criticilor și apărărilor formulate, în privința apelului incident, cu prioritate asupra excepției inadmisibilității acestuia, invocată de intimatul administrator judiciar, astfel cum a fost recalificată de instanță, s-au reținut următoarele:
La data de 02.11.2022 a avut loc Adunarea creditorilor debitorului SC (D) SRL, convocată de administratorul judiciar, pentru votarea planului de reorganizare propus de debitoare, prin administrator special.
Procesul-verbal al adunării creditorilor, cuprinzând rezultatul votului, a fost publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. (...)/07.11.2022, în același buletin fiind publicat și tabelul definitiv actualizat de creanțe al debitoarei, întocmit de administratorul judiciar la data de 30.10.2022, precum și Raportul de activitate al administratorului judiciar nr. (...)/04.11.2022, prin care se arată că, urmare a convocării adunării creditorilor din data de 02.22.2022, planul de reorganizare a fost aprobat de creditori, precum și faptul că a fost întocmit tabelul definitiv actualizat de creanțe, având în vedere că doi dintre creditorii înscriși în tabel au fost radiați ca urmare a finalizării procedurii de faliment, fiind transmis spre publicare, precum și către Tribunalul (...).
Curtea de Apel a reținut astfel că tabelul definitiv actualizat de creanțe, din care au fost eliminați cei doi creditori cu privire la care s-a închis procedura de faliment, fiind radiați din registrul comerțului, a fost întocmit, depus la dosar și publicat, ulterior ținerii adunării creditorilor din data de 02.11.2022, și, prin urmare, votarea planului de reorganizare s-a făcut potrivit tabelului definitiv de creanțe întocmit la data de 07.09.2022 și publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. (...) din data de 08.09.2022.
Acest aspect rezultă, implicit, și din cuprinsul procesului - verbal al adunării creditorilor din data de 02.11.2022, fiind menționată ponderea creanțelor creditorilor votanți, din grupă și din total, potrivit tabelului definitiv de creanțe, și nu a celui definitiv actualizat.
Prin apelurile formulate în cauză, se invocă nelegalitatea hotărârii de confirmare a planului, solicitându-se totodată și anularea procesului verbal al adunării creditorilor de votare a planului de reorganizare, invocându-se, în primul rând, faptul că nu s-a ținut cont de ponderea corectă a creanțelor, din grupa din care fac parte, dar și din totalul creanțelor, potrivit tabelului definitiv actualizat de creanțe, iar în cazul apelantei din apelul incident, potrivit hotărârii judecătorești definitive, pronunțate ulterior votării planului de reorganizare, prin care i-a fost recunoscută o creanță mult mai mare decât cea cu care era înscrisă în tabel la data votării planului de reorganizare.
Curtea de Apel a reținut că, potrivit art. 49 din Legea nr. 85/2014, (1) Cu excepția cazurilor în care legea cere o majoritate specială, ședințele adunării creditorilor au loc în prezența titularilor de creanțe însumând cel puțin 30% din valoarea totală a creanțelor cu drept de vot asupra averii debitorului, iar deciziile adunării creditorilor se adoptă cu votul favorabil manifestat expres al titularilor majorității, prin valoare, a creanțelor prezente cu drept de vot.
Votul condiționat este considerat vot negativ.
Sunt considerați prezenți și creditorii care au votat valabil prin corespondență.
(2) Calculul valorii totale a creanțelor prevăzute la alin. (1) împotriva averii debitorului se va determina prin raportare la:
a) ulterior publicării în BPI a tabelului preliminar și până la publicarea în BPI a tabelului definitiv, valoarea creanțelor verificate și acceptate de administratorul judiciar, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar;
b) ulterior publicării în BPI a tabelului definitiv și până la confirmarea unui plan de reorganizare sau, în cazul neconfirmării planului, până la publicarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului definitiv;
c) ulterior confirmării planului de reorganizare și până la deschiderea procedurii de faliment, potrivit cuantumului cuprins în programul de plăți, modificat în urma stingerii creanțelor achitate în plan;
d) după deschiderea procedurii de faliment până la publicarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din tabelul definitiv așa cum acesta a fost modificat în urma stingerii creanțelor;
e) ulterior publicării în BPI a tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul acestuia.
(3) În cazul în care, ulterior adoptării hotărârii adunării creditorilor, se constată, prin hotărâre definitivă, că votul a fost viciat prin introducerea sau eliminarea unei creanțe pentru care titularul acesteia solicitase înscrierea în tabelul de creanțe și dacă votul astfel viciat ar fi putut conduce la adoptarea unei alte hotărâri, adunarea creditorilor se reconvoacă cu aceeași ordine de zi.
În cazul în care noua hotărâre a adunării creditorilor este diferită față de cea inițială, judecătorul-sindic poate decide desființarea în tot ori în parte a actelor sau operațiunilor încheiate în temeiul hotărârii inițiale.
(4) În cazurile privind creditorii ale căror creanțe au fost stinse total sau parțial se va proceda la o modificare corespunzătoare a tabelului de creanțe, după caz.
Odată cu convocatorul adunării creditorilor se va publica și tabelul de creditori actualizat cu sumele stinse în timpul procedurii.
Odată cu contestarea procesului-verbal al adunării, creditorii vor putea contesta în aceleași termene și condiții și tabelul astfel publicat.
Curtea de Apel a reținut că, în speță, administratorul judiciar a ținut cont de dispozițiile alineatului 2, la calculul valorii creanțelor, însă a mai reținut și că, potrivit alineatelor 3 și 4, precum și a dispozițiilor art. 48 din același act normativ, motivele de apel mai sus arătate, invocate de apelanți, pot fi supuse analizei instanței de judecată numai pe calea contestației împotriva hotărârii adunării creditorilor, respectiv procesului-verbal al adunării, și nu pe calea apelului exercitat împotriva hotărârii de confirmare a planului de reorganizare, căci și în cazul situației reglementate de alineatul 3, remediul este reconvocarea adunării creditorilor cu aceeași ordine de zi, ca urmare a vicierii votului în prima adunare, or pe calea apelului exercitat împotriva hotărârii de confirmare a planului de reorganizare nu pot fi examinate aspecte care țin de neîndeplinirea condițiilor de vot în adunare sau vicierea votului în adunare, aceste aspecte putând fi examinate doar pe calea reglementată de art. 48 din Legea nr. 85/2014, respectiv cea a contestației împotriva hotărârii adunării creditorilor, neputându-se dispune prin prezenta hotărâre reconvocarea adunării creditorilor.
Este adevărat că declararea căii de atac împotriva hotărârii de confirmare a planului de reorganizare nu este condiționată de contestarea hotărârii adunării creditorilor prin care s-a votat acel plan, însă pentru nelegalitățile determinate de nerespectarea dispozițiilor legale privind convocarea adunării, cvorumul de prezență sau cel de vot, partea interesată trebuie să uzeze de calea prevăzută de art. 48 alineat 7 din Legea nr. 85/2014, neputând să formuleze asemenea critici pe calea apelului exercitat împotriva hotărârii de confirmare a planului de reorganizare.
În acest sens sunt și noile dispoziții legale, introduse prin Legea nr. 216/2022, respectiv prin art. 138^1 din Legea nr. 85/2014, potrivit căruia, (1) Creditorii pot formula atât obiecțiuni cu privire la legalitatea planului de reorganizare, cât și cereri de anulare a hotărârii adunării creditorilor prin care s-a votat planul de reorganizare, potrivit prevederilor art. 48 alin. (7) și (8). (2) În cazul în care se solicită și anularea hotărârii adunării creditorilor prin care s-a votat planul, eventualele obiecțiuni cu privire la legalitatea planului de reorganizare vor fi formulate prin aceeași cerere.
Așadar, și potrivit acestui text de lege, este vorba de două contestații distincte pe care partea interesată le are la dispoziție, pentru motive diferite, și, chiar dacă obiecțiuni cu privire la legalitatea planului de reorganizare se pot formula și pe calea contestației la hotărârea adunării creditorilor de votare a planului, invers nu este posibil, adică motive care țin de legalitatea hotărârii adunării creditorilor nu pot fi invocate pe calea obiecțiunilor cu privire la legalitatea planului de reorganizare.
Deși acest text de lege nu este aplicabil cauzei, el reglementează în mod expres posibilitatea atacării atât a hotărârii adunării creditorilor, dar și a hotărârii de confirmare a planului, prin două cereri distincte, precum și obiectul celor două feluri de contestații, posibilitate care exista și sub imperiul reglementării aplicabile cauzei, însă fără a fi indicată în mod expres, în forma reglementată de textul mai sus arătat, fapt care a condus la controverse cu privire la obiectul celor două tipuri de contestații, or și prin această reglementare nouă se confirmă faptul că pe calea obiecțiunilor cu privire la legalitatea planului de reorganizare nu se pot formula critici care vizează legalitatea hotărârii adunării creditorilor de aprobare a planului.
În consecință, pe calea prezentului apel nu poate fi analizată legalitatea hotărârii adunării creditorilor.
În ceea ce privește împrejurarea că apelanta DGRP (...), în reprezentarea AJFP (...), a uzat de calea reglementată de art. 48, dar contestația sa a fost lipsită de interes, ca urmare a pronunțării hotărârii de confirmare a planului de reorganizare, această împrejurare nu obligă instanța să analizeze pe această cale temeinicia contestației sale la hotărârea adunării creditorilor, neputându-se reține o încălcare a dreptului de acces la justiție, câtă vreme creditoarea nu a exercitat apel împotriva hotărârii de respingere a contestației sale ca lipsită de interes, respectiv nu a uzat de toate căile de atac interne pentru desființarea acelei hotărâri.
Apelanții DGRP (...), în reprezentarea AJFP (...), și SC (C1) SRL, mai invocă prin apelurile formulate, reținerea în mod nelegal a votului creditorului care deține o creanță subordonată, fiind astfel înscris în tabelul definitiv de creanțe, ca fiind exprimat în categoria creanțelor chirografare, prin alterarea astfel a votului exprimat în această categorie.
Potrivit apelantelor, în realitate sunt cinci categorii de creanțe, și nu patru, astfel cum eronat a reținut administratorul judiciar și judecătorul-sindic prin hotărârea atacată cu apel.
Și acest motiv de apel privește legalitatea hotărârii adunării creditorilor sub aspectul exercitării votului și ar fi trebuit invocat pe calea contestației la hotărârea adunării creditorilor, și, de altfel, este nefondat, câtă vreme, potrivit art. 138 din Legea nr. 85/2014, (1) La începutul ședinței de vot, administratorul judiciar va informa creditorii prezenți despre voturile valabile primite în scris. (2) Fiecare creanță beneficiază de un drept de vot, pe care titularul acesteia îl exercită în categoria de creanțe din care face parte creanța respectivă. (3) Următoarele creanțe se constituie în categorii distincte, care votează separat:
a) creanțele care beneficiază de drepturi de preferință;
b) creanțele salariale;
c) creanțele bugetare;
d) creanțele creditorilor indispensabili;
e) celelalte creanțe chirografare.
(4) Un plan va fi socotit acceptat de o categorie de creanțe dacă în categoria respectivă planul este acceptat de o majoritate absolută din valoarea creanțelor din acea categorie.
Așadar, potrivit legii, creanțele subordonate nu pot vota separat, ca o categorie distinctă, dar nici nu le este interzis dreptul de vot, astfel încât, în mod legal a fost acceptat votul acestui creditor în categoria creanțelor chirografare, creanța deținută de (C3) fiind una chirografară.
Contrar susținerilor apelantelor, pentru votarea planului nu sunt cinci categorii de creanțe, ci patru, în acord cu prevederile mai sus arătate, astfel încât atât administratorul judiciar, cât și judecătorul-sindic, au reținut în mod corect că votul a fost exprimat de către patru categorii de creanțe, iar votul creditorului deținând o creanță subordonată trebuie avut în vedere în categoria creditorilor chirografari.
Așa cum în mod corect arată intimații prin întâmpinare, apelantele confundă ordinea de plată a creanțelor prevăzută de art. 161 din Legea 85/2014 și categoriile de creanțe reglementate de către art. 138 alin. 3 din Legea nr.85/2014.
Chiar dacă ar fi primită susținerea apelantelor conform cărora sunt cinci categorii de creanțe pentru votarea planului, cu luarea în considerare și a categoriei creanțelor subordonate, contrar prevederilor legale arătate mai sus, tot ar fi votat trei categorii din cinci pentru aprobarea planului, fiind astfel întrunite condițiile prevăzute de art. 139 din Legea nr. 85/2014 pentru confirmarea lui, sub acest aspect.
Curtea de Apel a constatat că motivele invocate de apelantele DGRP (...), în reprezentarea AJFP (...), și SC (C1) SRL nu privesc viabilitatea planului sau neîndeplinirea condițiilor prevăzute de textul legal menționat în alineatul precedent, pentru confirmarea planului de reorganizare, astfel încât, constatând că aceste condiții sunt îndeplinite în cauză, astfel cum în mod corect a reținut judecătorul-sindic, a respins ca neîntemeiate apelurile formulate de acești creditori, în conformitate cu dispozițiile art. 480 Cod de procedură civilă.
În ceea ce privește apelul incident, examinând cu prioritate excepția inadmisibilității apelului, invocată de intimatul administrator judiciar, astfel cum a fost recalificată de instanță, Curtea a reținut că, potrivit prevederilor art. 472 Cod procedură civilă, “Intimatul este în drept, după împlinirea termenului de apel, să formuleze apel în scris, în cadrul procesului în care se judecă apelul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanțe”.
Scopul pentru care legiuitorul a reglementat posibilitatea formulării apelului incident este acela de a pune la dispoziția părții care are interes de a exercita apel împotriva hotărârii primei instanțe, dar nu o face, în speranța că nici partea adversă nu o va face, respectiv părții al cărei interes de a acționa se naște numai dacă partea adversă declară apel și există astfel riscul reformării hotărârii, posibilitatea de a exercita această cale de atac și peste termenul legal, prin care să solicite și ea reformarea hotărârii primei instanțe.
Apelul incident poate fi formulat, așadar, numai de către intimat, este îndreptat împotriva părții cu interese contrare și trebuie să tindă la schimbarea hotărârii primei instanțe.
Apelanta susține că, având calitatea de creditor în cauză, are interese contrare celor ale apelantelor din apelurile principale, întrucât creditorii au interese contrare în procedură, fiecare urmărind recuperarea propriei creanțe.
Chiar dacă, teoretic, creditorii au interese contrare în procedură, urmărind recuperarea propriilor creanțe, și teoretic, interesele lor contrare ar putea conduce la posibilitatea formulării unui apel incident de către un alt creditor decât cel care a formulat apelul principal, nu se poate reține că asemenea interese există în toate situațiile.
În cazul de față, în care toți apelanții urmăresc același scop, ca planul de reorganizare să nu fie confirmat, solicitând schimbarea hotărârii în sensul respingerii cererii de confirmare a planului de reorganizare, apelanta care a exercitat apelul incident nu are interese contrare cu apelantele care au exercitat apelurile în termenul legal.
Practic, apelanta putea să formuleze apel în termenul legale întrucât interesul său de a acționa nu s-a născut ca urmare a declarării apelurilor în termen, ci acest interes exista de la data pronunțării hotărârii de confirmare a planului de reorganizare, care o prejudiciază, la fel ca și pe apelanții din apelurile principale.
În consecință, Curtea de Apel a apreciat că în speță nu sunt îndeplinite condițiile reglementate de art. 472 Cod procedură civilă, excepția invocată de intimatul administrator judiciar este întemeiată, iar apelul incident formulat de apelanta (C4) ITALIA- PRIN (C4) ITALIA - SUCURSALA (...) este inadmisibil și a fost respins ca atare, în conformitate cu dispozițiile art. 480 Cod de procedură civilă.
(Decizie redactată și rezumată de judecător Alina TITERLEA)