Decizie nr. 107 din 03.03.2023

Recurs. Luarea în considerare de către instanța de fond a unui act medical ulterior emiterii certificatului de încadrare în grad de handicap

- Cap. 1 subcapitolul II „Evaluarea persoanelor cu regresie (deteriorare) a funcțiilor intelectuale în vederea încadrării în grad de handicap” din Ordinul nr.762/2007

Instanța de fond, prin luarea în considerare a rezultatului computerului tomograf ce conține opinia medicală cu privire la afecțiunile neurologice ale reclamantei și analizarea acestuia, a respectat acesteia dreptul de a-și dovedi susținerile.

Cât privește criticile privind interpretarea pe care instanța de fond a dat-o actelor medicale, în baza cărora a constatat că se confirmă în cazul intimatei reclamante diagnosticul de Demență Alzheimer, instanța de recurs apreciază că acestea reprezintă veritabile critici de netemeinicie la adresa sentinței, ce nu pot fi analizate în cadrul recursului.

Curtea de Apel Oradea – Secția de contencios administrativ și fiscal

Decizia nr. 107 din 3 martie 2023

Prin Sentința nr. (...) din 29.11.2022, Tribunalul (...) a admis în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta (R), în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Județean (J) – Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap.

A anulat certificatul de încadrare în grad de handicap nr. (...) din 21.07.2022, emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Județean (J).

A obligat Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Județean (J) la emiterea certificatului privind încadrarea reclamantei în grad de handicap grav cu asistent personal.

A respins cererea având ca obiect obligarea pârâtei la plata indemnizației, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 3.500 lei, cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut că, potrivit certificatului de încadrare în grad de handicap nr. (...) din 21.07.2022, Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți din cadrul Consiliului Județean (J) a stabilit că reclamanta nu se încadrează în grad de handicap.

În motivarea certificatului, pârâta a menționat că reclamanta nu se încadrează în criteriile medico-psihosociale aprobate prin Ordinul nr. 762/2007 al M.M.F.E.S și Ordinul 1992/2007 al .M.S.P.

La baza stabilirii gradului de handicap mediu a stat raportul de evaluare complexă nr. (...)/18.07.2022 întocmit de Serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap, ce a cuprins propunerea de neîncadrare în grad de handicap, la Cap.

II pct. 2 „Rezultatele evaluării medicale”, menționându-se că reclamanta prezintă „Demență Alzheimer cu debut tardiv cu disfuncție cognitivă severă cu tulburări de comportament și simptome psihotice”, afecțiune circumscrisă codului de boală F00.

Raportat la diagnosticul de Demență Alzheimer, pârâta arată în cuprinsul întâmpinării că, având în vedere prevederile Cap. 1 subcapitolul II „Evaluarea persoanelor cu regresie (deteriorare) a funcțiilor intelectuale în vederea încadrării în grad de handicap” din Ordinul nr. 762/2007, încadrarea în grad de handicap a acestei afecțiuni este condiționată de confirmarea diagnosticului etiologic prin explorări imagistice (CT sau RMN cranio-cerebral).

Or, reclamanta a depus la dosarul privind încadrarea în grad de handicap „Examinare computer tomograf” din data de 21.06.2022, iar conform interpretării realizată de medicul primar radiologie imagistică medicală dr. (...), „nu se vizualizează leziuni focale heterodense la nivel cerebral și infratentorial”, pârâta afirmând că lacunarismul cerebral și leucoaraioza, menționate la concluziile examinării, nu echivalează cu prezența atrofiei cerebrale.

S-a constatat însă că reclamanta a depus în probațiune Examinare CT craniu nativ din data de 05.08.2022, realizată și interpretată de medicul specialist radiologie-imagistică medicală dr. (...), ce atestă prezența atrofiei cerebrale.

Chiar dacă acest înscris medical a fost emis ulterior actului în litigiu, încuviințarea acestui înscris se impune pentru ca reclamanta să beneficieze de un proces echitabil, iar încadrarea sa în grad de handicap să aibă la bază o evaluare complexă.

Pe de altă parte, Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap a considerat, raportat la diagnosticul de Demență Alzheimer, că lipsa atrofiei cerebrale confirmată prin explorări imagistice reprezintă aspectul esențial al neîncadrării în grad de handicap.

Însă, instanța a apreciat că un singur criteriu, cum este rezultatul examinării CT, nu este suficient pentru încadrarea într-un anumit grad de handicap, fiind necesară o evaluare complexă a reclamantei, din punct de vedere medical, social, psihologic, al abilităților și al nivelului de integrare socială.

Or, în speță, Raportul de evaluare psihologică din 16.06.2022 depus odată cu cererea de evaluare (filele 38-38), ce atestă un scor MMSE 5, arată că autonomia reclamantei este afectată sever, scorul GAFS 10 reflectând lipsa capacității de autonomie, autodeterminare și autoservire, incapacitatea de a menține igiena personală minimă, aceasta având nevoie de supraveghere și asistență permanentă.

Prin urmare, în raport de diagnosticul medical și existența dovezii privind atrofia cerebrală, a scorului MMS și GAFS rezultat din Raportul de evaluare psihologică din 16.06.2022, în privința reclamantei sunt îndeplinite criteriile medico-psihosociale prevăzute la Cap. 1, subcapitolul II din Ordinul nr. 762/2007, pentru încadrarea acesteia în grad de handicap grav cu asistent personal.

Pentru aceste considerente, instanța a găsit întemeiată cererea reclamantei având ca obiect anularea certificatului de încadrare în grad de handicap nr. (...)/21.07.2022, cu consecința obligării pârâtei la emiterea unui nou certificat de încadrare în grad de handicap grav, cu asistent personal.

Față de capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la plata retroactivă a indemnizației cuvenite ca urmare a încadrării în grad de handicap grav cu însoțitor, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, întrucât, conform art. 43 alin. 2 din Legea nr. 448/2006, plata indemnizației lunare se asigură de primăriile în a căror rază teritorială își are domiciliul sau reședința persoana cu handicap grav.

Astfel, având în vedere debitorul obligației de plată a indemnizației, Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți din cadrul Consiliului Județean (J) nu are calitate procesuală pasivă în ceea ce privește al treilea capăt din cererea introductivă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Consiliul Județean (J) – Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, solicitând admiterea recursului, casarea în întregime a sentinței atacate și, pe cale de consecință, respingerea ca neîntemeiată a contestației formulate de către intimata-reclamantă (R), împotriva certificatului de încadrare în grad de handicap nr. (...)/21.07.2022 emis de către Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (J).

În motivare, recurenta a învederat că motivul pe care își întemeiază recursul este cel prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. l pct. 8 Cod procedură civilă, întrucât instanța de fond a dat hotărârea pe care o atacă cu interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material.

Arată recurenta că, în cuprinsul Capitolului I, Subcapitolul II din Criteriile medicopsihosociale aprobate prin Ordinul nr. 762/31.08.2007 al M.M.F.E.S și prin Ordinul 1992/19.11.2007 al M.S.P., legiuitorul a prevăzut printre parametrii funcționali, pe lângă prezentarea unui examen psihiatric, teste psihologice, scala GAFS și obligativitatea prezentării unui CT cerebral sau RMN care să confirme diagnosticul.

Examinarea Computer Tomograf cerebrală are rolul de a exclude alte boli degenerative, tumori cerebrale, leziuni vasculare sau posttraumatice, hidrocefalie, în cazul pacienților cu demență CT-ul cerebral arată atrofie cerebrală.

Așadar în cazul pacienților care suferă de demență, examinarea CT cranio cerebrală trebuie să releve prezenta atrofiei cerebrale.

În prezenta speță, potrivit documentelor medicale, reclamanta a depus la dosarul privind încadrarea în grad de handicap Examinare computer tomograf din data de 21.06.2022 realizată și interpretată de medic primar radiologie imagistică medicală dr. (...).

Descrierea acestei examinări - „Nu se vizualizează leziuni focale heterodense la nivel cerebral, supra și infratentorial.

Șanțuri și sciziuni cerebrale difuz lărgite corespunzător vârstei.

Lacunarisme milimetrice capsulo-lenticular bilateral.

Leucoaraioză periventriculară.

Structurile liniei mediane nedeplasate.

Sistem ventricular normal situat în conformat, cu dimensiuni în limite normale, simetric, ...” și concluziile examinării - „Lacunarism cerebral.

Leucoaraioză”.

Lacumarismul cerebral și Leucoaraioza nu corespund/nu echivalează cu prezența atrofiei cerebrale, contrar celor susținute de reclamantă.

Lacunarismul cerebral semnifică existența în timp a mai multor accidente vasculare mici, neamenințătoare de viață care au lăsat spații nefuncționale în creier care imagistic se vizualizează ca niște mici pete la nivel cerebral, pe când atrofia cerebrală presupune o scădere progresivă a numărului de celule nervoase și a conexiunilor interneuronale care în timp, duc la pierderea volumului cerebral (micșorarea creierului) și care provoacă alt tip de leziuni relevate imagistic în mod diferit.

Astfel lacunarismul nu este o „formă a atrofiei cerebrale” după cum pretinde reclamanta, acestea fiind diferite atât din punct de vedere medical cât și imagistic.

Așadar, în lipsa atrofiei cerebrale evidențiate imagistic, diagnosticul de Demență în boala Alzheimer - F00 dat de către medicul neurolog nu poate genera încadrare în grad de handicap.

Tot din contextul acelorași dispoziții legale antemenționate, este evidentă ierarhizarea gradelor de handicap ce pot fi acordate, însuși legiuitorul diferențiază gravitatea afecțiunilor generatoare de încadrare în grad de handicap cu raportare la evaluarea persoanelor cu regresie (deteriorare) a funcțiilor intelectuale în vederea încadrării în grad de handicap*) iar raportat la prevederile legale, afecțiunea de care suferă reclamanta, Demență în boala Alzheimer - F00 nu îndeplinește întocmai condițiile expres și limitativ prevăzute de legiuitor în cuprinsul Cap.

I.

Subcap.

II din Criteriile medico-psihosociale aprobate prin Ordinul nr. 762/31.08.2007 al M.M.F.E.S și prin Ordinul 1992/19.11.2007 al M.S.P., cu modificările și completările ulterioare (atrofia cerebrală nu rezultă din documentele medicale depuse odată cu cererea de evaluare complexă, respectiv din Examinare computer tomograf din data de 21.06.2022 realizată și interpretată de medic primar radiologie imagistică medicală dr. (...), astfel că acest diagnostic NU poate genera încadrare în grad de handicap.

Astfel, făcând o analiză acurată și logică a contextului legal, raportat la stadiul severității afecțiunii de Demență în boala Alzheimer de care suferă intimata-reclamantă, dependența totală reiese doar din evaluarea socială respectiv din Ancheta socială nr. (...)/27.06.2022 întocmită de către Primăria comunei (L) depusă la dosarul cauzei, însă aceasta nu echivalează cu necesitatea acordării unui asistent personal în accepțiunea Legii 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap și a Criteriilor medicopsihosociale aprobate prin Ordinul nr. 762/31.08.2007 al M.M.F.E.S. și nr. 1992/19.11,2007 al M.S.P. cu modificările și completările ulterioare, în baza cărora persoana cu handicap poate fi încadrată în grad de handicap grav cu asistent personal.

Din documentele medicale depuse la dosarul cauzei, documente în baza cărora s-a emis certificatul de încadrare în grad de handicap contestat, se poate observa că dependența totală față de o altă persoană nu este susținută de medicii specialiști pentru motivele redate pe larg în întâmpinarea formulată împotriva contestației, astfel că aprecierea conform căreia reclamanta a fost în mod corect neîncadrată în grad de handicap, dat fiind faptul că diagnosticul de Demență în boala Alzheimer - F00 nu este susținut/confirmat prin prezența atrofiei cerebrale, toate celelalte investigații – respectiv scor MMSE și scor GAFS (conform Raportului de evaluare psihologică nr. (...)/16.06.2022 întocmit de psiholog (...), precum și aspectele de ordin social, reținute în cuprinsul Anchetei sociale cu nr. (...)/27.06.2022 întocmită de Primăria Comunei (L), rămân fără relevanță în prezenta cauză.

Certificatul de încadrare în grad de handicap (...)/21.07.2022 a fost întocmit cu respectarea întru-totul a dispozițiilor legale incidente și în acord cu actele aflate la dosarul cauzei, respectiv actele medicale depuse de către intimata-reclamantă cu ocazia solicitării încadrării în grad de handicap și raportat la starea de sănătate/boală a acesteia de la data evaluării.

Totodată, în susținerea recursului, recurenta face trimitere la Decizia 376/CA/2020-R din 7 mai 2021 a Curții de Apel Oradea pronunțată în Dosar nr. 1474/83/CA/2020-R.

În drept, recurenta a invocat dispozițiile art. 486 și urm. și ale art. 488 alin. 1 pct. 8 și urm. Cod procedură civilă, ale Legii nr. 554/2004, ale Legii nr. 448/2006, ale H.G. nr. 430/2008 și ale Ordinului nr. 762/1992/2007.

Prin întâmpinare, intimata (R) a solicitat respingerea ca nefondat a recursului, cu consecința menținerii ca temeinică și legală a sentinței atacate, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, arată intimata că prezența atrofiei cerebrale (cauză a apariției demenței) este confirmată prin examinarea computer tomograf din data de 21.06.2022, la capitolul concluzii indicându-se prezența lacunarismului cerebral (formă a atrofiei cerebrale).

Mai mult decât atât, la data de 05.08.2022 reclamanta a fost supusă unei noi examinări CT, confirmându-se din nou prezența atrofiei cerebrale.

La pronunțarea soluției, instanța a avut în vedere înscrisul medical emis în urma explorării imagistice, ce a confirmat din nou prezența atrofiei cerebrale, reținând totodată că, un singur criteriu, cum este rezultatul examinării CT, nu este suficient pentru încadrarea într-un anumit grad de handicap, fiind necesară o evaluare complexă, din punct de vedere medical, social, psihologic, al abilităților și al nivelului de integrale socială.

Apreciază intimata că în mod corect a reținut instanța că este necesară evaluarea complexă a stării sănătății unei persoane ce solicită încadrarea în grad de handicap, pentru a se stabili necesitatea încadrării în grad de handicap, iar în caz afirmativ să se stabilească care grad corespunde afecțiunilor reale ale persoanei, precum și necesitatea ca aceasta să beneficieze de un asistent personal.

În esență, intimata susține că toate înscrisurile (Referatul medical întocmit la data de 21.06.2022 de medic primar psihiatru (...); Scrisoarea medicală nr. (...)/27.06.2022 întocmită de medic specialist medicină de familie dr. (...); raportul de anchetă socială nr. (...)/27.06.2022; raport de evaluare psihologică nr. (...)/16.06.2022 întocmit de psihologul clinician și psihoterapeut (...); examinarea computer tomograf din data de 21.06.2022), au fost anexate cererii de evaluare complexă în vederea încadrării în grad de handicap, prin urmare, deși din acestea rezulta fără urmă de echivoc că suferă de demență Alzheimer și că din acest motiv necesită supraveghere și asistență permanentă din partea unei alte persoane, fiind practic totalmente dependentă de ajutorul unui terț, recurenta pârâtă a emis un certificat prin care a stabilit că nu este posibilă încadrarea în grad de handicap a reclamantei, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

Din toate înscrisurile medicale a rezultat fără urmă de echivoc că reclamanta suferă de demență Alzheimer și ca din cauza acestei afecțiuni, este totalmente dependentă de ajutorul unei terțe persoane, motiv pentru care, contrar celor reținute de pârâtă, aceasta se încadrează în criteriile medicopsihosociale aprobate prin Ordinul nr. 762/31/08.2007 al M.M.EE.S. și Ordinul nr. 1992/19.11.2007 al M.S.P., îndeplinind condițiile pentru a fi încadrată în gradul de handicap grav, cu asistent personal.

În drept, intimata a invocat Legea nr. 448/2006, Ordinul nr. 762/31/08.2007 al M.M.EE.S. și Ordinul nr. 1992/19.11.2007 al M.S.P., precum și orice alte prevederi legale la care a făcut referire în cuprinsul întâmpinării.

Analizând recursul prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța a reținut următoarele:

Recurenta pârâtă a invocat în susținerea recursului, motivul de casare prev. de art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă.

În susținerea acestui motiv de casare, recurenta arată că soluția instanței de fond este rezultatul unei greșite interpretări a normelor cuprinse în Capitolul I, subcapitolul II din criteriile medicopsihosociale aprobate prin Ordinul nr. 762/31.08.2007 al MMFES și prin Ordinul nr. 1992/19.11.2007 al MPS, întrucât actele medicale depuse de către intimata reclamantă în susținerea cererii de acordare grad de handicap, nu confirmă prezența atrofiei cerebrale.

Instanța de recurs a reținut, din criticile formulate de recurentă, că aceasta este nemulțumită de împrejurarea că instanța de fond a luat în considerare un act medical ulterior emiterii certificatului de încadrarea în grad de handicap a cărui anulare s-a solicitat și de interpretarea dată de către judecătorul fondului actelor medicale emise pe seama intimatei reclamante.

Cât privește critica privind luarea în considerare de către instanța de fond a unui act medical ulterior emiterii certificatului de încadrare în grad de handicap, respectiv a rezultatului examenului Computerului Tomograf din data de 05.08.2022, instanța de recurs a reținut că nu este întemeiată.

Instanța de fond, prin luarea în considerare a rezultatului computerului tomograf ce conține opinia medicală cu privire la afecțiunile neurologice ale reclamantei și analizarea acestuia, a respectat acesteia dreptul de a-și dovedi susținerile.

Cât privește criticile privind interpretarea pe care instanța de fond a dat-o actelor medicale, în baza cărora a constatat că se confirmă în cazul intimatei reclamante diagnosticul de Demență Alzheimer, instanța de recurs a apreciat că acestea reprezintă veritabile critici de netemeinicie la adresa sentinței, ce nu pot fi analizate în cadrul recursului.

Potrivit prevederilor art. 488 al. 1 pct. 8 Cod procedură civilă, analiza în recurs este restrânsă la motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de acest text de lege, iar modul de interpretare a probelor vizează temeinicia, nu legalitatea sentinței.

Prin urmare, instanța a constatat că motivul de casare prev. de art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă, invocat de recurentă nu este întemeiat, motiv pentru care a respins ca nefondat recursul declarat de recurentul-pârât Consiliul Județean (J) – Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, împotriva sentinței nr. (...) din 29.11.2022 pronunțată de Tribunalul (...).

(Decizie redactată de judecător Dorinela ROȘU și rezumată de judecător Claudia Carmen ORBAN)