ARES ARES, Asociația pentru Reziliență, Evaluare și Securitate

Curtea de Apel ORADEA ·

Decizie nr. 57 din 10.02.2023

Instanță
Curtea de Apel ORADEA
Dosar
Obiect
Litigiu privind funcționarii publici statutari
Soluție
Sursa
portal.just.ro

Litigiu privind funcționarii publici statutari

- art. 16 ind. 1 din Legea nr. 554/2004

- art. 78 și 488 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă

Judecătorul fondului nu s-a conformat obligației de a lămuri cadrul procesual, prin punerea în discuție, din oficiu, a introducerii în cauză a emitentului actului administrativ, ci s-a limitat să constate că reclamantul a formulat capătul de cerere având ca obiect anularea parțială a Ordinului M.A.I. nr.

II/(...) din 02.04.2019 în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă, dispunând respingerea acestuia ca atare.

Modul în care a procedat judecătorul fondului este de natură a atrage incidența în cauză a motivului de casare invocat din oficiu la termenul de judecată din 10.02.2023, respectiv cel prevăzut de art. 488 punct. 5 Cod procedură civilă, cu consecința admiterii recursului, casării în tot a sentinței și a trimiterii cauzei spre rejudecare la prima instanță.

Curtea de Apel Oradea – Secția de contencios administrativ și fiscal

Decizia nr. 57 din 10 februarie 2023

Prin Sentința nr. (...)/CA/28.10.2022 Tribunalul (...) a admis excepția lipsei calității procesual pasive, invocată de pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Județean (...) și, în consecință, a respins cererea formulată de reclamantul (R) în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Județean (...), privind anularea în parte a Ordinului M.A.I. nr.

II/(...) din 02.04.2019 și obligarea pârâtului Inspectoratul de Jandarmi Județean (...) la acordarea gradului corespunzător vechimii conform art. 52 alin 4, lit. c) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesual pasivă, a respins excepția lipsei calității procesual pasive, invocată de pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean (...) și a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul (R) în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului (...), ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. II/(...) din 02.04.2019 i s-a acordat reclamantului gradul militar de sublocotenent și a fost încadrat la Jandarmeria Română-Inspectoratul de Jandarmi Județean (...).

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 pct. 1 Cod procedură civilă, excepțiile invocate, a reținut cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Județean (...) că s-a solicitat în contradictoriu cu acest pârât anularea în parte a Ordinului M.A.I. nr.

II/(...) din 02.04.2019 și obligarea la acordarea gradului corespunzător vechimii conform art. 52, alin. 4, lit. c) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, astfel cum a fost modificată și completată de Legea 101/2019.

Calitatea procesual pasivă presupune, potrivit art. 36 Cod procedură civilă, identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.

Ordinul M.A.I. nr.

II/(...) din 02.04.2019 a fost emis de către Ministrul Afacerilor Interne în calitate de reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne, în conformitate cu atribuțiile conferite acestuia de prevederile art. 45 lit. b) din Legea nr.80/1995, forma în vigoare la data emiterii ordinului contestat, calitate procesual pasivă având emitentul actului, care în speță nu este pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Județean (...).

De asemenea acesta nu are calitate procesual pasivă nici cu privire la solicitarea de acordare a gradului corespunzător vechimii conform art. 52 alin. 4 lit. c) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, având în vedere că, potrivit art. 45 lit. b) din Legea nr. 80/1995, forma în vigoare la data emiterii ordinului contestat, ”Acordarea gradelor și înaintarea în gradele următoare se fac după cum urmează: b) gradele de ofițeri în activitate, cu excepția celor prevăzute la lit. a), în timp de pace, prin ordin al ministrului apărării naționale”.

Instanța a reținut că, potrivit art. 45 alin. 2 lit. c) din Legea nr. 80/1995, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 101/2019, “În Ministerul Afacerilor Interne, acordarea gradelor prevăzute la alin. 1 lit. b)-f) și înaintarea în gradele următoare se face de către: c) șefii unităților Ministerului Afacerilor Interne care au calitatea de ordonatori de credite, pentru cadrele militare din subordine, altele decât cele prevăzute la lit. a) și b)”, în speță însă reclamantul nu are în prezent calitatea de militar în subordinea șefului Inspectoratului de Jandarmi Județean (...), astfel că nici cu privire la această cerere, pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Județean (...) nu are calitate procesual pasivă și nu poate fi obligat în raportul dedus judecății.

Având în vedere aceste considerente de fapt și de drept, instanța a apreciat ca fiind întemeiată excepția lipsei calității procesual pasive, invocată de pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Județean (...), pe cale de consecință, a respins cererea formulată în contradictoriu cu acesta, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul de Poliție Județean (...), motivat prin faptul că se contestă un Ordin de ministru, respectiv Ordinul nr.

II/(...) din 02.04.2019 emis de ministrul Ministerului Afacerilor Interne, instanța a reținut că acest capăt de cerere a fost formulat în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Județean (...) și nu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean (...).

Referitor la capetele de cerere formulate de reclamant în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție Județean (...), instanța a reținut că această instituție are calitatea de angajator al reclamantului, potrivit Ordinului Inspectorului Șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean (...) nr. (...) din 26.05.2020 prin care reclamantul a fost mutat la cerere, începând cu data de 01.06.2020 la Inspectoratul de Poliție Județean (...).

Astfel, excepția lipsei calității procesual pasive invocată de acest pârât a fost apreciată ca neîntemeiată, având în vedere solicitările formulate de reclamant, prin care se urmărește obligarea angajatorului la recunoașterea gradului de ofițer corespunzător vechimii, potrivit Legii nr. 360/2002 privind statutul polițistului, cu toate consecințele ce decurg din recunoașterea acestui grad, pe cale de consecință excepția lipsei calității procesual pasive a I.J.J. (...) va fi respinsă ca neîntemeiată.

Analizând cererile formulate de către reclamant în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean (...), instanța a reținut că acestea sunt accesorii cererii privind anularea în parte a Ordinului M.A.I. nr.

II/(...) din 02.04.2019 și obligarea pârâtului Inspectoratul de Jandarmi Județean (...) la acordarea gradului corespunzător vechimii conform art. 52 alin. 4 lit. c) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, astfel cum a fost modificată și completată de Legea 101/2019.

Având în vedere că s-a constatat ca fiind întemeiată excepția lipsei calității procesual pasive, invocată de pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Județean (...) și s-a respins cererea formulată în contradictoriu cu acesta, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă, nefiind admis capătul de cerere principal, s-a reținut că se impune respingerea ca neîntemeiate a cererilor formulate în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție Județean (...), acestea din urmă fiind o consecință directă a recunoașterii gradului corespunzător vechimii, conform art. 52 alin. 4 lit. c) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, astfel cum a fost modificată și completată de Legea 101/2019.

Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond, a declarat recurs recurentul-reclamant (R), solicitând, în principal, admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de fond, aceasta soluționând cauza fără a intra în judecata fondului, în subsidiar admiterea recursului, casarea sentinței și, urmare a rejudecării cauzei în fond, admiterea cererii, anularea în parte a Ordinului M.A.I. nr.

II/(...) din 02.04.2019 și obligarea pârâtului Inspectoratul de Jandarmi Județean (...) la acordarea gradului corespunzător vechimii conform art. 52, alin 4, lit. c) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, astfel cum a fost modificată și completată de Legea 101/2019, obligarea pârâtului Inspectoratul de Poliție Județean (...) la echivalarea gradului militar astfel obținut cu gradul de ofițer corespunzător potrivit dispozițiilor Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, obligarea pârâtului Inspectoratul de Poliție Județean (...) la încadrarea recurentului pe funcția de execuție corespunzătoare gradului profesional superior celui de subinspector de poliție în funcție de vechimea totală dobândită în structurile Ministerului Afacerilor Interne, obligarea pârâtului Inspectoratul de Poliție Județean (...) la plata către recurentul-reclamant a diferenței de drepturi salariale aferente gradului profesional de ofițer de poliție acordat la 01.06.2020 (data mutării la I.J.J. (...) și gradul profesional de ofițer de poliție cuvenit conform vechimii în structurile Ministerului Afacerilor Interne, conform art. 21 alin. 5 din Legea 360/2002.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul a arătat că hotărârea primei instanțe este dată cu greșita aplicare a dispozițiilor de drept material.

În susținerea solicitării, recurentul a arătat că prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a I.J.J. (...) privind anularea Ordinului nr.

II/(...)/2019 emis de Ministerul Afacerilor Interne și, ca urmare, a acestui fapt a respins acțiunea în contradictoriu cu acest pârât ca fiind introdusă față de un pârât fără calitate procesuală pasivă, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de I.P.J. (...), dar nu a mai examinat nici unul din capetele de cerere subsecvente întrucât, a motivat instanța de fond, că reclamantul a solicitat anularea ordinului contestat în contradictoriu cu I.J.J. (...), astfel că nu a mai examinat nici unul dintre aceste capete de cerere.

Recurentul a învederat instanței că, în mai 2019 a intervenit art. 45 din Legea 80/1995, în sensul în care Ministrul Afacerilor Interne mai păstrează competența de acordare a gradelor profesionale doar pentru anumite categorii de militari de grad înalt, competența de acordare a gradelor și înaintarea în gradele următoare pentru ofițerii în activitate fiind atribuită șefilor unităților Ministerului Afacerilor Interne care au calitatea de ordonatori de credite pentru cadrele militare din subordine (în speță fiind vorba de comandantul I.J.J. (...).

Or, această dispoziție legislativă privitoare la acordarea gradelor militare este de imediată aplicabilitate.

Față de admiterea acestei excepții și de refuzul de a examina fondul solicitării recurentului, se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare; există în acest sens o practică statornicită a Curții de Apel Oradea (ex. dosarele 1774/111/2018, dosar 1828/111/2018) în care instanța Curții de Apel a constatat lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Afacerilor Interne în litigiile de acest gen statuând că modificările legislative intervenite atât la Legea 360/2002 (privind Statutul polițistului), cât și la Legea 80/1995 (privind statutul cadrelor militare) cu privire la acordarea gradelor profesionale/militare ofițerilor sunt de imediată aplicabilitate.

Recurentul a mai menționat că se impune admiterea acțiunii în raport cu pârâtul de rândul I și anularea Ordinului M.A.L nr.

II/(...)/02.04.2019 și obligarea acestui pârât la emiterea unui nou ordin începând cu data modificării Ordinului MAI nr. 177/2016 prin Ordinul MAI nr. 82/2019 (modificare subsecventă apariției Legii nr. 101/2019 care a modificat Legea 80/1995) prin care să i se acorde gradul militar în funcție de întreaga vechime în MAI.

Acesta a arătat că a fost încadrat în Ministerul Afacerilor Interne la data de 25.04.2006, iar până la data de 15.04.2019 a avut calitatea de subofițer; începând cu data de 15.04.2019 a fost trecut în corpul ofițerilor în urma promovării examenului organizat de Inspectoratul de Jandarmi Județean (...).

Art. 36 alin. 1 din Legea nr. 80/1995, modificată prin Legea nr. 101/2019, prevede: „Ofițerii în activitate provin din: e) maiștri militari, subofițeri, soldați și gradați profesioniști, în activitate, absolvenți cu diplomă de licență ai instituțiilor civile de învățământ superior, cu profil corespunzător specialităților militare, care au vârsta de cel mult 45 de ani, au promovat testele de aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al miniștrilor sau șefilor instituțiilor componente ale sistemului apărării naționale, ordinii publice și securității naționale”.

Art. 52 alin. 4 din același act normativ stipulează că: „În Ministerul Afacerilor Interne, persoanelor prevăzute la art. 36 alin. 1 lit. e) și h) li se acordă gradul în funcție de vechimea în structurile Ministerului Afacerilor Interne, astfel: a) sub 5 ani sublocotenent; b) între 5 și 10 ani - locotenent; c) peste 10 ani căpitan.”

Aplicarea în favoarea recurentului a acestor din urmă dispoziții legale, de la data intrării lor în vigoare nu presupune o aplicare retroactivă a legii, ci o aplicare a legii noi la situațiile de fapt preexistente.

Pârâtul de rândul I are astfel obligația să emită nou ordin prin care să îi acorde gradul militar în funcție de vechimea în MAI (acela de căpitan), de la data intrării în vigoare a OMAI nr. 82/2019, respectiv de la data de 04.07.2019.

Opinează recurentul că, urmare a admiterii capătului de cerere arătat mai sus, se impune și admiterea cererilor subsecvente, respectiv echivalarea gradului militar obținut în cadrul I.J.J. (...) cu gradul corespunzător din cadrul pârâtei I.J.J. (...); obligarea la încadrarea reclamantului pe funcția de execuție corespunzătoare gradului profesional superior celui de subinspector de poliție în funcție de vechimea totală dobândită în structurile Ministerului Afacerilor Interne și obligarea pârâtului Inspectoratul de Poliție Județean (...) la plata către recurentul-reclamant a diferenței de drepturi salariale aferente gradului profesional de ofițer de poliție acordat la 01.06.2020 (data mutării la I.J.J. (...) și gradul profesional de ofițer de poliție cuvenit conform vechimii în structurile Ministerului Afacerilor Interne.

În drept, recurentul a invocat dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă, art. 36 și 52 alin. 4 din Legea 80/1995; OMAI 177/2016, modificat; art. 21 alin. 5 din Legea 360/2002.

Intimatul Inspectoratul de Jandarmi Județean (...), prin întâmpinare, a invocat excepția inadmisibilității cererii de recurs, excepția lipsei calității sale procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțate de instanța de fond.

Referitor la excepția inadmisibilității cererii de recurs, a solicitat să se constate că prezentului litigiu îi sunt opozabile prevederile Deciziei nr. 16 din 3 octombrie 2022, (RIL) referitoare la interpretarea dispozițiilor art. 52 alin. (4) din Legea 80/1995 cu modificările și completările ulterioare, introduse prin Legea 101/2019, în sensul că dispozițiile art. 52 alin. 4 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, introduse prin Legea nr. 101/2019, nu se aplică persoanelor prevăzute de art. 36 alin. 1 lit. e) și h) din Legea nr. 80/1995, care au trecut în corpul ofițerilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 101/2019.

S-a precizat că recurentul a fost cadru activ în Inspectoratul de Poliție Județean (...), având grad de agent de poliție începând cu 25.04.2006, în conformitate cu Legea 360/2002 privind Statutul polițistului, acesta având această calitate și la momentul numirii în funcția de ofițer în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean (...) la data de 15.04.2019.

Intimatul a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, având în vedere capătul de cerere formulat împotriva unității, prevăzut la litera a) din prima pagină a cererii de chemare în judecată, respectiv admiterea cererii, anularea în parte a Ordinului M.A.I. nr.

II(...) din 02.04.2019 și obligarea pârâtului Inspectoratul de Jandarmi Județean (...) la acordarea gradului corespunzător vechimii conform art. 52 alin. 4 lit. c) din Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare, astfel cum a fost modificată fi completată de Legea 101/2019.

Referitor la acest aspect, a învederat instanței că recurentul a fost trecut în corpul ofițerilor ca urmare a emiterii Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr.

II/(...)/02.04,2019, act care îi conferea titularului gradul de sublocotenent, precum și încadrarea în Jandarmeria Română la Inspectoratul de Jandarmi Județean (...).

Ordinul MAI II/(...)/02.04.2019 a fost emis la data de 02.04.2019 având la bază prevederile art. 45, lit. b) din Legea 80/1995 (forma în vigoare la data de 02.04.2019) care prevedea faptul că acordarea gradelor și înaintarea în gradele următoare pentru ofițerii în activitate în timp de pace se realizează prin ordin de ministru.

Ulterior, art. 45 lit. b) din Legea 80/1995 a fost modificat de Legea 101 din 2019 (care a intrat în vigoare la data de 16.05.2019), competența de acordarea a gradelor și înaintarea în gradele următoare pentru ofițerii în activitate în timp de pace fiind atribuită conform art. 45 alin 2 lit. c) șefilor unităților Ministerului Afacerilor Interne care au calitatea de ordonatori de credite, pentru cadrele militare din subordine, în cazul nostru fiind vorba de comandantul Inspectoratului de Jandarmi Județean (...).

La momentul emiterii OMAI II(...)/02.04.2019, competența de acordare a gradului de ofițer (sublocotenent în cazul de față) aparținea exclusiv ministrului afacerilor Interne.

De asemenea, a solicitat a se avea în vedere și faptul că în prezent recurentul nu mai are calitatea de militar în subordinea șefului Inspectoratului de Jandarmi Județean (...).

Pentru motivele arătate mai sus și în temeiul art. 40 alin (1) din Codul de procedură civilă, a solicitat respingerea cererii pentru capătul de cerere îndreptat asupra Inspectoratului de Jandarmi Județean (...), având în vedere lipsa calității procesuale pasive.

În drept, a invocat Constituția României, Codul civil, Codul de procedură civilă, Legea 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (completul pentru soluționarea recursului în interesul legii) nr. 16 din 3 octombrie 2022, Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 177 din 16 noiembrie 2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile militare ale Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările șt completările ulterioare.

Instanța de recurs, analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, a dispozițiilor legale incidente și a actelor și lucrărilor dosarului, a constatat următoarele:

Prin acțiunea formulată, recurentul reclamant a solicitat în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul de Jandarmi Județean (...) și Inspectoratul de Poliție Județean (...) ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea în parte a Ordinului M.A.I. nr.

II/(...) din 02.04.2019 și obligarea pârâtului Inspectoratul de Jandarmi Județean (...) la acordarea gradului corespunzător vechimii, conform art. 52 alin. 4 lit. c) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, astfel cum a fost modificată și completată de Legea 101/2019; obligarea pârâtului Inspectoratul de Poliție Județean (...) la echivalarea gradului militar astfel obținut cu gradul de ofițer corespunzător potrivit dispozițiilor Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului; obligarea pârâtului Inspectoratul de Poliție Județean (...) la încadrarea sa pe funcția de execuție corespunzătoare gradului profesional superior celui de subinspector de poliție în funcție de vechimea totală dobândită în structurile Ministerului Afacerilor Interne; obligarea pârâtului Inspectoratul de Poliție Județean (...) la plata diferenței de drepturi salariale aferente gradului profesional de ofițer de poliție acordat la 01.06.2020 (data mutării la I.J.J. (...) și gradul profesional de ofițer de poliție cuvenit conform vechimii în structurile Ministerului Afacerilor Interne conform art. 21 alin. 5 din Legea 360/2002.

Prima instanță a reținut că reclamantul a solicitat anularea Ordinului M.A.I. nr.

II/(...) din 02.04.2019 în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Județean (...), instituție care nu este emitentul actului a cărui anulare se solicită și prin urmare a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive în cauză a acestui pârât, cu consecința respingerii primului petit ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Urmare a respingerii capătului de cerere având ca obiect anularea Ordinului M.A.I. nr.

II/(...) din 02.04.2019, au fost respinse ca neîntemeiate și cererile subsecvente privind reîncadrarea recurentului într-un grad și funcție superioară și plata diferențelor salariale decurgând din aceasta.

Fiind învestită cu solicitarea de anulare parțială a Ordinului M.A.I. nr.

II/(...) din 02.04.2019, în temeiul art. 16 ind. 1 din Legea nr. 554/2004 și art. 78 Cod procedură civilă, instanța de fond avea obligația să pună în discuția părților, din oficiu, introducerea în cauză a emitentului actului administrativ și doar în ipoteza în care niciuna dintre părți nu ar fi solicitat citarea în cauză a acestuia putea respinge cererea fără a se pronunța în fond.

Astfel, potrivit art. 16 ind. 1 din Legea nr. 554/2004, când raportul juridic dedus judecății o impune, instanța de contencios administrativ va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altei persoane.

Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului și instanța apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, aceasta va respinge cererea fără a se pronunța în fond.

De asemenea, potrivit normei generale din Codul de procedură civilă, (art. 78), în materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecății o impune, judecătorul va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane.

Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, va respinge cererea, fără a se pronunța pe fond.

Judecătorul fondului nu s-a conformat obligației de a lămuri cadrul procesual, prin punerea în discuție, din oficiu, a introducerii în cauză a emitentului actului administrativ, ci s-a limitat să constate că reclamantul a formulat capătul de cerere având ca obiect anularea parțială a Ordinului M.A.I. nr.

II/(...) din 02.04.2019 în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă, dispunând respingerea acestuia ca atare.

Modul în care a procedat judecătorul fondului este de natură a atrage incidența în cauză a motivului de casare invocat din oficiu la termenul de judecată din 10.02.2023, respectiv cel prevăzut de art. 488 pct. 5 Cod procedură civilă, cu consecința admiterii recursului, casării în tot a sentinței și a trimiterii cauzei spre rejudecare la prima instanță.

În rejudecare, urmează a fi pusă în discuția părților din oficiu introducerea în cauză a emitentului actului administrativ a cărui anulare se solicită, va fi lămurită problema competenței de acordarea a unui grad superior, în funcție de vechimea deținută de recurentul reclamant în structurile MAI, prin raportare la modificările ulterioare emiterii Ordinului nr.

II/(...) din 02.04.2019, aduse art. 45 din Legea nr. 80/1995, și de data la care se solicită modificarea gradului, ținând totodată cont de perioada în care recurentul reclamant a funcționat în cadrul celor două instituții pârâte – Inspectoratul Județean de Jandarmi (...) și Inspectoratul de Poliție Județean (...).

De asemenea, va fi analizată incidența în cauză a celor statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 16/2022.

Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.

(Decizie redactată de judecător Laura BĂICAN și rezumată de judecător Mariana ILISIE)