Curtea de Apel ORADEA · .
Decizie nr. 93 din 13.03.2023
LITIGII CU PROFESIONIȘTI
Apel.
Acțiune în anulare hotărâre HCL prin care unitatea administrativ teritorială, prin Consiliul Local, în calitate de acționar majoritar al unei societăți pe acțiuni, a propus candidaturile pentru funcțiile de membri ai consiliului de administrație al societății, formulată de unul dintre candidații care nu au fost propuși.
Aplicarea normelor de drept civil, și nu a celor de drept administrativ, fiind vorba de un act juridic care reglementează modalitatea de funcționare a unei societăți comerciale, chiar dacă exteriorizarea voinței acționarului se face prin emiterea unei hotărâri de consiliu local.
Netemeinicia acțiunii, câtă vreme legea nu impune autorității tutelare ca propunerile să fie făcute în ordinea stabilită de comisia de evaluare, autoritatea exercitându-și dreptul de apreciere în limitele prevăzute de lege, respectiv cu respectarea singurei condiții de a face propuneri din lista scurtă rezultată în urma procedurii de selecție
- art. 29 alineat 3 și alineat 9 din OUG nr. 109/2011
- art. 1 pct. 6 și art. 44 alineat 7 din Anexa 1 la HG nr. 722/2016
Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă
Decizia nr. 93 din 13 martie 2023
Prin Sentința nr. (...)/14.11.2022, Tribunalul (...) a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Primarul Municipiului (M) și a respins acțiunea formulată de reclamantul (R) împotriva pârâtului Primarul Municipiului (M), cu sediul în (...), ca formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A respins acțiunea formulată de reclamantul (R), cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat (...), în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al Municipiului (M) și Municipiul (M) prin primar, ambii cu sediul în (...) și (S) (...) S.A., cu sediul în (M) ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî în acest sens, tribunalul a reținut următoarele:
Prin HCL nr. (...)/28.10.2021, Municipiul (M), în calitate de acționar majoritar, prin Consiliul Local al Municipiului (M), a propus șapte candidați pentru funcțiile de membri ai Consiliului de administrație al (S) (...) S.A. (filele nr. 48-51, vol. I).
Prin Hotărârea AGA nr. (...)/29.11.2021, adunarea generală a acționarilor societății (S) (...) S.A. a numit în funcțiile de membri ai consiliului de administrație cei șapte candidați propuși de autoritatea tutelară (filele nr. 101-103, vol. I).
HCL nr. (...)/28.10.2021 a fost adoptată în baza Deciziei nr. (...)/06.09.2021 a Asociației de dezvoltare intercomunitară pentru servicii de apă și apă uzată din județul (M) prin care au fost aprobate: Raportul final al procedurii de recrutare a administratorilor (S) (...); lista cu propuneri de numire de membri în Consiliul de Administrare al (S) (...) SA; modelul contractului de mandat ce va fi încheiat cu membrii consiliului de administrație.
Din Raportul final al procedurii de recrutare a administratorilor (S) (...) a rezultat că, în procedura de recrutare, au depus declarații de intenție 14 candidați (filele nr. 123-136, vol.
I).
Comisia de selecție, asistată de expertul (E), a evaluat competențele și trăsăturile fiecăruia din candidați și, în urma punctajelor acordate, a constatat că 13 din cei 14 candidați au obținut punctaje superioare pragului minim colectiv exprimat în punctaj total ponderat.
Prin lista scurtă, întocmită conform dispozițiilor art. 2 pct. 10 din OUG nr. 109/2011, s-au propus treisprezece candidați pentru funcția de membru în consiliul de administrație al (S) (...) S.A. (filele nr. 120-122, vol.
I).
De asemenea, prin același raport s-a arătat că diferența extrem de mică dintre punctajele obținute de cei 13 candidați a permis o mare flexibilitate în luarea deciziei de nominalizare, putând fi nominalizați oricare dintre candidații de pe lista scurtă care au parcurs etapa de selecție finală și au avut punctaj superior pragului minim colectiv (fila nr. 131, vol.
I).
Pe de altă parte, în concluziile raportului întocmit de comisia de selecție s-a arătat că, pentru a fi satisfăcute toate prevederile Legii nr. 31/1990 și cele ale OUG nr. 109/2011, propunerile pentru numirea viitorilor membri ai consiliului de administrație ar trebui să se realizeze dintre opt candidați din cei treisprezece înscriși pe lista scurtă (fila nr. 133, vol.
I).
Așa cum rezultă din hotărârea contestată, procedura de selecție și propunerea celor șapte candidați pentru funcția de membru în consiliul de administrație a (S) (...) S.A. au fost efectuate în baza OUG nr. 109/2011 și HG nr. 722/2016.
Potrivit art. 29 alin. 3 din OUG nr. 109/2011, la societățile prevăzute la art. 2 pct. 2 lit. b) și c) în cazul în care autoritatea publică tutelară, în numele acționarului – stat sau unitate administrativ-teritorială, sau întreprinderea publică care deține o participație majoritară sau de control propune candidați pentru funcțiile de membri ai consiliului de administrație, aceste propuneri sunt făcute în baza unei selecții prealabile efectuate de o comisie formată din specialiști în recrutarea resurselor umane, iar conform art. 2 pct. 2 lit. b) din același act normativ, sunt întreprinderi publice companii și societăți naționale, societăți la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acționar unic, majoritar sau la care deține controlul.
Conform actului constitutiv, (S) (...) S.A. este o societate pe acțiuni în care Municipiul (M) are calitate de acționar majoritar, deținând acțiuni care reprezintă 93,68% din capitalul social, ceea ce înseamnă că aceasta este o întreprindere publică în sensul dispozițiilor art. 2 pct. 2 lit. b) sus menționate, fiindu-i aplicabile astfel dispozițiile art. 29 alin. 3 din OUG nr. 109/2011 (filele nr. 132-165, vol.
II).
De asemenea, așa cum rezultă din art. 29 alin. 9 din OUG nr. 109/2011, numirea administratorilor se realizează de către adunarea generală a acționarilor din lista scurtă, întocmită potrivit art. 2 pct. 10.
Prin acțiune nu s-a contestat modul de realizare a selecției prealabile și punctajele acordate, ci împrejurarea că, la adoptarea HCL nr. (...)/28.10.2021 și Hotărârii AGA nr. (...)/29.11.2021, nu s-a ținut cont de punctajele acordate, în sensul că nu au fost propuși și numiți candidații în ordinea punctajelor obținute.
Au fost invocate ca motive de nulitate încălcarea dispozițiilor art. 134-136 din OUG nr. 57/2019, art. 5 alin. 8 din OUG nr. 109/2011, frauda la lege, cauza ilicită și încălcarea normelor legale prin modificarea ad-hoc și nejustificată a listei cu membri.
În ceea ce privește art. 134-136 din OUG nr. 57/2019, tribunalul a constatat că acestea reglementează procedura de adoptare a hotărârilor consiliului local.
Reclamantul a susținut că proiectul de hotărâre menționat în Dispoziția primarului nr. (...)/21.10.2021 era inexistent la emiterea dispoziției și împrejurarea că în convocator nu s-au menționat toate informațiile prevăzute de art. 134.
Referitor la conținutul documentului de convocare, tribunalul a constatat că acesta conține toate informațiile prevăzute de art. 134 alin. 5, respectiv: proiectul ordinii de zi – se face trimitere la anexa care face parte integrantă din Dispoziția Primarului nr. (...)/21.10.2021; materialele înscrise pe proiectul ordinii de zi – cuprinse în anexa convocatorului; s-a indicat modalitatea prin care materialele sunt puse la dispoziția consilierilor locali - electronic; comisiile de specialitate – indicate în anexa la convocator; s-a formulat invitația de a fi depuse amendamente (filele nr. 45- 50 din ultimul volum).
Din înscrisul aflat la fila nr. 52 din volumul I rezultă că proiectul de hotărâre cu privire la consiliul de administrație (S) S.A. a fost postat pe site-ul Primăriei municipiului (M) la data de 27.10.2021, iar din înscrisul aflat la filele nr. 61-65 din vol.
I rezultă că proiectul de hotărâre a fost întocmit tot la data de 27.10.2021, însă din probele administrate în cauză nu rezultă că s-a produs o vătămare prin redactarea și publicarea acestui proiect cu o zi înainte de data ședinței consiliului local, în sensul că nu a putut fi studiat până la data ședinței de către consilierii locali.
Având în vedere cele de mai sus, tribunalul a apreciat că HCL nr. (...)/28.10.2021 nu a fost nelegală pentru nerespectarea procedurii de adoptare a acesteia.
Cu privire la art. 5 alin. 8 din OUG nr. 109/2011, tribunalul a constatat că acesta prevede principiile care trebuie să caracterizeze procedura de selecție, și nu condiții de legalitate a acesteia.
Condițiile de legalitate reglementate în celelalte articole ale actului normativ asigură respectarea celor trei principii enunțate în art. 5 alin. 8.
Cu alte cuvinte, pentru a concluziona că a fost încălcat art. 5 alin. 8 este necesar să se stabilească, în prealabil, că a fost nerespectată o condiție de legalitate prevăzută de celelalte texte legale.
Potrivit art. 1237 Cod civil, frauda la lege presupune încheierea actului juridic cu scopul eludării aplicării unei norme legale imperative.
În cauză însă, reclamantul nu a indicat care este norma legală imperativă eludată prin adoptarea hotărârilor a căror nulitate se solicită a fi constatată.
Conform art. 1236 alin. 2 Cod civil, cauza este ilicită când este contrară legii și ordinii publice.
Motivul adoptării HCL nr. (...)/28.10.2021 și Hotărârii AGA nr. (...)/29.11.2021 constă în formarea consiliului de administrație al (S) (...) S.A.
Or, acest scop nu a fost ilicit sau contrar bunelor moravuri, fiind astfel neîntemeiat și al doilea motiv de nulitate invocat de reclamant.
În ceea ce privește nelegalitatea hotărârii contestate, tribunalul a constatat că reclamantul a invocat încălcarea normelor legale prin modificarea ad-hoc și nejustificată a listei cu membri, însă nu a indicat, în concret, care anume texte legale au fost încălcate.
Așa cum s-a reținut mai sus, nemulțumirea reclamantului a constat în împrejurarea că, la adoptarea hotărârii, nu s-a ținut cont de ordinea stabilită prin punctajele acordate de comisia de selecție.
Tribunalul a constatat însă că art. 29 alin. 3 din OUG nr. 109/2011 prevede că propunerile de candidați pentru funcțiile de membri ai consiliului de administrație se fac în baza unei selecții prealabile efectuate de o comisie formată din specialiști în recrutarea resurselor umane, iar alin. 9 al aceluiași text legal prevede că numirea administratorilor se realizează din lista scurtă, întocmită potrivit art. 2 pct. 10.
Prin urmare, singura condiție prevăzută de art. 29 alin. 9 pentru numirea administratorilor este ca aceștia să se afle pe lista scurtă întocmită potrivit art. 2 pct. 10.
Or, din moment ce nici pentru numirea administratorilor legea nu impune condiția ca desemnarea acestora să se realizeze în odinea punctajului acordat de comisia de preselecție, tribunalul a apreciat că nici pentru propunerile făcute de autoritatea publică tutelară, conform art. 29 alin. 3, nu este necesară această condiție.
Competența de a desemna membrii consiliului de administrație aparține, potrivit art. 29 alin. 2, adunării generale a acționarilor.
Autoritatea publică tutelară are doar posibilitatea de a face propuneri, ceea ce înseamnă că adunarea generală a acționarilor poate desemna alți membri decât cei propuși de autoritatea publică tutelară, singura condiție prevăzută de lege fiind ca aceștia să se afle pe lista scurtă prevăzută de art. 2 pct. 10.
Or, din moment ce propunerile autorității publice tutelare nu au caracter obligatoriu pentru adunarea generală, cu atât mai puțin are relevanță, din punct de vedere legal, punctajul obținut de candidați, atâta timp cât candidații respectivi se află pe lista scurtă.
În opinia tribunalului, cele două texte legale lasă atât autorității publice tutelare, cât și adunării generale a acționarilor o marjă de apreciere în propunerea și numirea administratorilor, singura condiție reglementată de lege fiind ca aceștia să se afle pe lista scurtă întocmită potrivit art. 2 pct. 10.
De altfel, și în raportul final întocmit de comisia de preselecție se arată că, pentru a fi satisfăcute toate prevederile și exigențele Legii nr. 31/1990 și cele ale OUG nr. 109/2011, propunerile pentru desemnarea viitorilor membri ai consiliului de administrație ar trebui să se realizeze dintre opt candidați din cei treisprezece înscriși pe lista scurtă (fila nr. 133, vol.
I).
Raportat la cele arătate mai sus, tribunalul a constatat că, atât candidații propuși pentru funcția de membru al consiliului de administrație al (S) (...) S.A. prin HCL nr. (...)/28.10.2021, cât și membrii numiți în această calitate prin Hotărârea AGA nr. (...)/29.11.2021 se află pe lista scurtă întocmită de comisia de selecție și printre cei opt indicați în concluziile raportului final, motiv pentru care apreciază că cele două hotărâri au fost adoptate cu respectarea dispozițiilor legale referitoare la propunerea și numirea membrilor consiliului de administrație a unei întreprinderi publice.
Nici împrejurarea că, pentru ședința convocată pentru data de 30.09.2021, proiectul de hotărâre prevedea o altă componență a propunerilor pentru funcția de membru al consiliului de administrație nu afectează validitatea hotărârii adoptate în data de 28.10.2021, deoarece în data de 30.09.2021 nu a fost adoptată o hotărâre.
Nu era necesară nici efectuarea unei reevaluări a candidaților, deoarece, așa cum s-a reținut mai sus, prin raportul întocmit de comisia de selecție s-a arătat că oricare dintre candidații înscriși pe lista scurtă îndeplinesc toate condițiile legale pentru a fi numiți membri ai consiliului de administrație, iar toți cei șapte candidați propuși prin hotărârea care se contestă se află printre cei opt indicați în concluziile raportului final și în lista scurtă întocmită de comisia de selecție.
Având în vedere toate aceste motive, tribunalul a respins acțiunea formulată de reclamant ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel apelantul - reclamant (R) solicitând, admiterea cererii de apel și în consecință să dispună, în principal, anularea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre judecată Tribunalului (...) – Secția a II-a de Contencios administrativ și fiscal, potrivit art. 480 alin. 4 din Codul de procedură civilă; iar în subsidiar, desființarea în integralitate a sentinței civile pronunțate de instanța de fond, iar în judecarea cererii astfel cum a fost aceasta formulată și precizată, să se statueze în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, după cum urmează:
1. Constatarea nulității absolute/Anularea H.C.L. nr. (...)/28.10.2021, ca fiind nelegală;
2.
Obligarea Consiliului Local Al Municipiului (M) la adoptarea unei noi hotărâri prin care să mențină/respecte matricea prezentată în ședința din data de 28.10.2021 de numire a membrilor Consiliului de Administrație la (S) (...) S.A., adică numărul de persoane pe specialități, meserii (4 persoane specializarea tehnic, două persoane specializarea juridic și o persoană economic, însă în Specialitatea Economic să respecte ierarhia/clasamentul în funcție de punctajul obținut de fiecare candidat, astfel cum rezultă din Raportul de evaluare întocmit de firma de consultanță (E), coroborat cu dispozițiile legale aplicabile art. 2 alin. 10 din Legea nr. 111/2016, art. 5 alin. 8 din O.U.G. 109/2011, art. 3 din O.U.G.109/2011, art. 29 din O.U.G. 109/2011, art. 44 din H.G. 722/2016);
3.
Anularea Hotărârii nr. (...)/29.11.2021 emisă de Adunarea Generală a Acționarilor (S) (...) S.A. privind implementarea unor măsuri de guvernanța corporativă a întreprinderilor publice – ca act subsecvent H.C.L. (...)/28.10.2021, respectiv obligarea acestei părți împrocesuate de a emite o hotărâre în conformitate cu HCL (M) menționată la punctul anterior;
4.
Obligarea pârâților de ordinele 1, 2 și 3 la plata de daune materiale constând în cuantumul indemnizației lunare (4274 lei/lună) cuvenite unui membru în Consiliul de Administrație al (S) (...), începând cu 01.12.2021 (data numirii noului Consiliu de Administrație al (S) (...) prin Hotărârea A.G.A. nr. (...)/29.11.2021) și până la data plății efective, cu indicele de inflație și dobânda legală;
5.
Obligarea pârâților de ordinele 1, 2 și 3 la plata de daune morale în cuantum de 50.000 lei, deoarece prin emiterea actului atacat apelantul a suferit un prejudiciu moral ca urmare a lezării demnității și reputației profesionale, daune pe care le va dona unor instituții/asociații de caritate.
Totodată, apelantul a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată, pe fond și în apel, potrivit prevederilor art. 453 din Codul de procedură civilă.
Criticile de nelegalitate și netemeinicie pe care apelantul le-a invocat se motivează pe următoarea teză argumentativă de facto și de jure:
Sentința civilă a fost pronunțată cu încălcarea normelor privind competența funcțională a organului judiciar.
Apelantul a investit prin cererea de chemare în judecată Secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului (...).
Prin întâmpinare, (S) S.A. a invocat necompetența materială și funcțională a Secției de contencios administrativ și fiscal, sens în care, prin Încheierea civilă din data de 08.06.2022, Tribunalul (...) a admis excepția necompetenței funcționale a completului specializat în materia Contencios Administrativ din cadrul Secției a II-a civile a Tribunalului (...), invocată de pârâta (S) S.A. și în consecință a declinat competența de soluționare a acțiunii în contencios administrativ, formulată de reclamantul (R), cu domiciliul în (M) și domiciliul procedural ales în (M), la sediul Cabinetului de avocat (...), în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al Municipiului (M), cu sediul în (M), Municipiul (M), cu sediul în (M), Primarul Municipiului (M), cu sediul în (M) și (S) (...) SA, cu sediul în (M), în favoarea Secției a II-a Civile a Tribunalului (...) – completele specializate în soluționarea litigiilor cu profesioniști.
Secția a II a Civilă – completul specializat în soluționarea litigiilor cu profesioniști nu și-a declinat competența, nefiind în situația unui conflict negativ de competență, procedând la judecarea pe fond a litigiului.
Apelantul a apreciat faptul că necompetența funcțională a secției civile este o excepție de ordine publică, având în vedere argumentele dezvoltate în cele ce urmează:
Prin Decizia nr. 1287/08.03.2012 pronunțată de ÎCCJ în dosarul nr. (...) (invocată de intimata (S) S.A. în susținerea excepției) „reclamantul J.P. a chemat în judecată pe pârâta SC E.
SA (...) solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să o oblige pe vârâtă la plata sumei de 130.059 lei titlu de daune, pentru revocarea nejustificată din funcția de președinte al Consiliului de Administrație și director al societății.”
Nu exista nici măcar tangențial o similitudine între obiectul cererii de judecată al apelantului – anulare act administrativ emis în regim de putere publică, în concordanță cu dispozițiile art. 196 din O.U.G. 57/2019 privind Codul administrativ.
S-a reiterat cadrul legal invocat de organul emitent în preambulul actului administrativ (HCL nr. (...)/28.10.2021) și anume: art. 129 alin. l, alin. 2 lit. a), lit. d) și alin. 3 lit. d), alin. 7 lit. n), art. 139 alin. 3 lit. h) și art. 196 alin. l, lit. a) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ:
Apelantul a menționat că actul principal atacat este un act administrativ expres menționat de organul emitent al acestuia, inclusiv sub aspectul temeiului în drept indicat de către acest organ deliberativ.
Apelantul a precizat că nu deține raporturi contractuale de nicio natură cu niciunul dintre părțile adverse, cum de altfel se reține a fi starea factuală în dosarul nr. (...) soluționat prin Decizia nr. 1287/08.03.2012 pronunțată de Î.C.C.J – strict raportat la elementele faptice din acel dosar.
S-a considerat a fi inadmisibilă aplicarea principiul analogiei, acesta fiind prohibit expres de legiuitor iar starea factuală supusă cenzurii instanței de judecată este total diferită față de cea existentă în dosarul nr. (...).
În acest din urmă dosar, s-a arătat că reclamant era un director numit (avea raporturi contractuale derivate dintr-un contract de mandat ori un act de o altă natură juridică (decizie de numire, etc...).
Astfel cum rezultă din lecturarea expozeului și a considerentelor hotărârii pronunțate în recurs, a solicitat „plata sumei de 130.059 lei titlu de daune, pentru revocarea nejustificată în funcția de președinte al Consiliului de Administrație și director al societății.” Nu rezulta că s-ar fi solicitat anularea actului de revocare, ci doar daune pentru o revocare dintr-o funcție de director a unei societăți pe acțiuni.
Apelantul a menționat că nu are raporturi contractuale derivate, din nici un fel de contract cu vreunul dintre pârâți.
Procedura prealabilă încheierii unor raporturi contractuale cu pârâții presupune emiterea unor acte administrative care sunt în tărâmul contenciosului administrativ, întocmai cum menționează expres pârâții de ordinul I prin citarea dispozițiilor art. 196 din Codul administrativ.
Mai mult, dacă Hotărârea (...)/2021 ar fi fost act între profesioniști (vădit incorect), s-ar fi pus în discuție mai multe aspecte: modalitatea în care își produce efecte față de apelant, modul aducerii la cunoștință și alte aspecte inerente.
S-a subliniat faptul că art. 13 din HCL (...)/2021 prevede; ,,Prezenta hotărâre se comunică, prin intermediul secretarului general al Municipiului (M), Instituției Prefectului Județului (M), Serviciului Managementului Resurselor Umane din cadrul Primăriei (M), societății (S) S.A., domnului (...) și se aduce la cunoștință publică.”
Apelantul a precizat că dacă nu ar fi un act administrativ nu s-ar fi comunicat Instituției Prefectului Județului (M) și nici nu s-ar fi adus la cunoștință publicului pentru opozabilitate erga omnes.
Dacă ar fi avut natura unui act civil, acesta producea efecte doar între părțile direct vizate, în baza principiului relativității care guvernează această materie de drept.
S-a adus la cunoștința Instituției Prefectului Județului (M) prin grija secretarului UAT (care supraveghează la respectarea legalității actelor administrative emise de o autoritate locală – fiind funcționar public cu atribuții de conducere), tocmai pentru a fi respectate dispozițiile art. 197 - 200 din Codul administrativ.
Faptul că actul atacat intra sub incidența tuturor actelor normative ante-menționate și a fost supus factual acestei proceduri de emitere și verificare a legalității (neputând fi tăgăduită) rezultă cu ordinul evidenței din poziția exprimată de pârâții de ordinul I de la pagina 4 din întâmpinare, aliniatul 4 în care această parte menționa lipsit de echivoc următoarele: ,,în conformitate cu prevederile art. 249 alin. 4, art. 252 alin. 1 lit. c) coroborate cu art. 255 alin. 1 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, prefectul verifică legalitatea actelor administrative ale Consiliului Local. în respectarea acestor prevederi, Prefectul Județului (M) a emis aviz de legalitate pentru această hotărâre de consiliu contestată.”
Apelantul a menționat că a susține că actul a cărui anulare o solicită nu este un act administrativ ci un act civil, denotă rea-credință din partea părților adverse, în condițiile în care regimul juridic al acestui act aplicat este cel de act administrativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în consonanță directă cu prevederile Codului administrativ și implicit ale Legii nr. 554/2004.
Decizia ÎCCJ invocată de (S) S.A. nu a fost pronunțată în baza unui recurs în interesul legii, așadar nu putea fi interpretată in extenso asupra circumstanțierii factuale din prezentul dosar.
Astfel cum s-a subliniat, în acel dosar nu exista o similitudine cu obiectul prezentului litigiu.
Ba mai mult, s-a solicitat a fi avută în vedere legislația intrată în vigoare ulterior pronunțării acelei decizii ÎCCJ (03.03.2012), respectiv O.U.G. nr. 109/2011 intrată în vigoare la data de 04.06.2013, Legea nr. 111/2016, Normele metodologice de aplicare din 2016, O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
Articolul 248 alin. (1) din Codul de procedură civilă instituie regula conform căreia se soluționează mai întâi excepțiile de procedură.
Art. 131 din Codul de procedură civilă prevede că la primul termen, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate.
În soluționarea excepției, tribunalul va avea în vedere dispozițiile art. 3 din Codul civil, art. 10 din Legea contenciosului administrativ 554/2004 și art. 9 și art. 22 alin. (5) din Codul de procedură civilă.
Astfel, potrivit art. 3 alin. (2) și alin. (3), sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere.
Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ.
Conform art. 10 din Legea contenciosului administrativ 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până Ia 1.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale.
Totodată, apelantul a arătat că trăsătura de act administrativ a hotărârii atacate, rezultă și din faptul că aceasta a fost adoptată în regim de putere publică, cu scopul de a asigura buna desfășurare a unui serviciu public.
Chiar dacă (S) S.A. are natura juridică a unei societăți comerciale, aceasta prestează servicii de interes public, în regim de putere publică. (S) S.A. este asimilată unei autorități publice, potrivit art. 2 al. 1 lit. b) teza a II-a din Legea nr. 55/2004, în acest sens invocând-se practică judiciară, respectiv dosarul nr. 3605/117/2014 al Tribunalului Cluj.
De asemenea, s-au invocat și art. 5 lit. d), art. 155, art. 580 și art. 93 din O.U.G. 57/2019 privind Codul administrativ.
Așadar, raportat la cadrele legale indicate, s-a apreciat faptul că se circumscrie în totalitate parametrilor dreptului administrativ, nicidecum Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale.
Mai mult, s-a solicitat să se aibă în vedere poziția instanței, menționată în considerentele hotărârii (aliniatul ultim pag. 21 - 22) „Conform actului constitutiv, (S) (...) SA este o societate pe acțiuni în care Municipiul (M) are calitate de acționar majoritar, deținând acțiuni care reprezintă 93,68% din capitalul social, ceea ce înseamnă că aceasta este o întreprindere publică în sensul dispozițiilor art. 2 pct. 2 lit. b) sus menționate, fiindu-i aplicabile astfel dispozițiile art. 29 alin. 3 din OUG nr. 109/2011 (filele nr. 132- 165, voi.
II).“
Prin prisma celor de mai sus, s-a solicitat admiterea cererii de apel, anularea Sentinței civile nr. (...)/14.11.2022 și în consecință, să se trimită dosarul spre judecare Tribunalului (...), Secția a II-a de Contencios administrativ și fiscal.
În susținerea petitului subsidiar, s-a apreciat sentința pronunțată pe fondul dreptului ca fiind nelegală și netemeinică având în vedere următoarele argumente:
Cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive a primarului municipiului (M), apelantul a considerat că Primarul Municipiului (M) are calitate procesuală pasivă în prezentul dosar, astfel cum a învederat instanței de fond.
Calitatea procesuală pasivă a Primarului Municipiului (M) se justifică în primul rând prin faptul că al treilea petit al acțiunii este: ,,Anularea Actului înregistrat sub nr. (...)/16.12.2021 emis de Municipiul (M), Primarul Municipiului (M) și Consiliul Local al Municipiului (M), prin care a fost respinsă plângerea prealabilă a apelantului”, act al cărui semnatari sunt: Primarul Municipiului (M) - dl. (Pr), președinte de ședința dl. (Ps), secretar general (Sg) și consilier juridic (Cj).
În mod evident, sunt aplicabile prevederile legale cuprinse în art. 8 din Legea nr. 554/2004.
De asemenea, s-a arătat prin acțiunea introductivă că apelantul nu avea știință despre discutarea acestei plângeri într-o ședință ordinară sau extraordinară a Consiliului Local, acesta având plenitudine exclusivă de competență de a hotărî asupra revocării sau nerevocării unui act emis de această autoritate.
Așadar, rezultă că apelantul a supus cenzurii instanței de judecată și un act al cărui semnatar este Primarul Municipiului (M), sens în care condițiile prevăzute de art. 36 din Codul de procedură civilă sunt întrunite.
Mai mult, s-a solicitat să se aibă în vedere faptul că apelantul a expus pe larg în acțiunea introductivă modul cum s-au derulat procedurile de selecție a candidaților pentru funcțiile de membri ai Consiliului de Administrație al (S) (...).
Astfel, în data de 20.09.2021, în pregătirea ședinței de consiliu local convocată pentru data de data de 30.09.2021, s-au emis referatul de aprobare și raportul de specialitate la proiectul de hotărâre pentru implementarea măsurilor privind guvernanța corporativă la (S) (...) S.A.; în referatul de aprobare, se făcea referire expresă la decizia nr. (...) din 06.09.2021 al ADI pentru servicii de apă-canal cu lista de propuneri a membrilor Consiliului de Administrație pe care a aprobat-o și Primarul Municipiului (M), Proiectul de hotărâre al Consiliul Local pentru implementarea măsurilor privind guvernanța corporativă la (S) (...) S.A., la pagina 3 menținând-l tot pe (R) pe locul 2 așa cum de altfel apărea și în Anexa nr. 2 al ADI Apa canal.
Din motive neștiute, dl.
Primar (Pr), la începutul ședinței ordinare a Consiliului Local (M) din data de 30.09.2021, a retras de pe ordinea de zi proiectul de hotărâre privind implementarea măsurilor de guvernanță corporativă la SC (S) (...) cu toate că Adunarea Generală a Acționarilor era deja convocată din data de 10.09.2021 pentru data de 11.10.2021.
Apelantul a subliniat faptul că toți consilierii au luat la cunoștință despre proiectul de hotărâre cât și de toate materialele ședinței.
Având în vedere toate aceste critici cuprinse în acțiunea introductivă și supuse cenzurii instanței de judecată, s-a considerat că menținerea în cadrul procesual al primarului municipiului (M) este imperios necesară, cu atât mai mult cu cât doar acesta a formulat apărări atât cu privire la retragerea intempestivă de pe ordinea de zi din data de 30.09.2021 a proiectului de hotărâre privind implementarea măsurilor de guvernanță corporativă la SC (S) (...), cât și cu privire la „motivele” care au stat la baza modificării listei de numire supuse aprobării Consiliului Local.
De asemenea, H.C.L. nr. (...)/28.10.2021 avea la bază Referatul de aprobare al primarului nr. (...)71/27.10.2021, respectiv Proiectul de hotărâre nr. (...)70/27.10.2021.
Pe fondul dreptului, instanța a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată, însă s-a solicitat să se aprecieze că atât soluția din dispozitiv, cât și raționamentul care a stat la baza soluției au fost în contradicție cu probele administrate în etapa cercetării judecătorești, respectiv cu normele legale incidente.
Apelantul a solicitat să se aibă în vedere faptul că instanța de fond, în dezlegarea pricinii, nu a acordat eficiență dispozițiilor imperative, în integralitatea lor, statuate în art. 2 pct. 10, art. 5 alin. 8, art. 29 alin. 2-3, 6-7 și 9, art. 3 lit. b) și d)-e) din O.U.G. 109/2011.
Raționamentul instanței din care rezultă că nominalizarea membrilor consiliului de administrație poate fi realizată aleatoriu a fost contrarie tuturor normelor legale invocate de apelant.
Nu au fost respectate rezultatele selecției iar Consiliul Local în ședința din data de 28.10.2022 a procedat la validarea unei persoane subclasate comparativ cu apelantul, la o diferență majoră de 4,8 puncte (fără a exista o motivare a acestei hotărâri), astfel că au fost încălcate prevederile art. 3 punctul 2 litera b) din O.U.G. nr. 109/2011 care prevăd obligativitatea autorității tutelare să procedeze la propunerea de candidați pentru funcțiile de membri ai consiliului de administrate cu respectarea condițiilor de calificare și experiența profesională, selecție prevăzută de prezenta ordonanța de urgență.
Instanța a făcut referire la cuprinsul Raportului întocmit de comisia de evaluare, în care se menționează că „diferența extrem de mică”, însă organul judiciar a desprins din context, deoarece raportul de evaluare cuprinde mențiunea expresă „diferența extrem de mică în majoritatea cazurilor de ordinul zecimalelor între candidați”.
Nicidecum nu era cazul apelantului care s-a clasat pe locul I în rândul membrilor neexecutivi (respectiv locul II în clasamentul final), la o diferență majoră de 4,8 puncte de persoana pentru care s-a optat în locul său, în ședința din 28.10.2021, spre deosebire de propunerea pentru ședința din 30.09.2021.
Mai mult, tot din lecturarea aceluiași Raport, instanța trebuia să aibă în vedere și concluzia finală a comisiei de evaluare, nu doar mențiuni desprinse din context.
Nici dintr-un înscris existent la dosarul cauzei nu rezulta motivul pentru care a fost nesocotită de către pârâți (inclusiv de către Primarul Municipiului – proiectul de hotărâre) ierarhia candidaților stabilită de către comisia cu atribuții de selectare a membrilor consiliului de administrație.
Procedând la modificarea ierarhiei stabilite în procesul de selecție prevăzut de lege, pe baza criteriilor obiective și în condiții de transparență, s-ar anula întreaga activitate a comisiei de selecție, ceea ce înseamnă că încălcarea prevederilor legale referitoare la procedura de selecție, condiție în care pârâții ar putea proceda ei înșiși la selectarea și ierarhizarea candidaților, făcând inutilă orice activitate a comisiei prevăzute de lege.
Or, în ipoteza în care legea instituie în sarcina altor organe atribuția selectării personalului, această selecție nu are caracter facultativ.
Instanța nu a avut în vedere și nu a făcut referire în considerentele hotărârii la aspectele menționate expres în Procesul verbal de ședință al Consiliului Local din data de 28.10.2021.
Luările de cuvânt în cadrul consiliului local la acest punct, înregistrate audio-video pe site-ul instituției și cuprinse în Procesul verbal de ședință publicat pe site denotau o contradicție evidentă între ceea ce s-a analizat/discutat și ceea ce s-a votat.
Instanța a reținut contrar soluției pronunțate, următoarele: „Conform actului constitutiv, (S) (...) SA este o societate pe acțiuni în care Municipiul (M) are calitate de acționar majoritar, deținând acțiuni care reprezintă 93,68% din capitalul social, ceea ce înseamnă că aceasta este o întreprindere publică în sensul dispozițiilor art. 2 pct. 2 lit. b) sus menționate, fiindu-i aplicabile astfel dispozițiile art. 29 alin. 3 din OUG nr. 109/2011 (filele nr. 132-165, vol.
II).
De asemenea, așa cum rezultă din art. 29 alin. 9 din OUG nr. 109/2011, numirea administratorilor se realizează de către adunarea generală a acționarilor din lista scurtă, întocmită potrivit art. 2 pct. 10.”
Normele imperative au fost în vădită contradicție cu soluția de respingere a cererii apelantului, în condițiile în care pârâții au acționat în mod pur discreționar prin modificarea clasamentului realizat de o comisie legal abilitată să ierarhizeze candidații în funcție de competență și calificare profesională (conform legii).
De asemenea, instanța a tratat într-o manieră superficială inclusiv motivele de nelegalitate axate pe frauda la lege, respectiv pe prevederile art. 134-136 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, apreciind că H.C.L. (...)/28.10.2021 este legală.
În mod evident, apelantul a indicat o multitudine de prevederi legale imperative (menționate expres în actele procesuale) din care rezultă faptul că pârâții au acționat cu exces de putere și contrar dispozițiilor legale imperative, schimbând un clasament după bunul plac.
Referitor la nerespectarea art. 134-136 din Codul administrativ, Tribunalul nici nu a făcut referire la poziția expresă a apelantului, susținută scriptic cu probele din dosar.
Apelantul a specificat faptul că s-a emis Dispoziția primarului nr. (...)/21.10.2021 (depusă la dosarul cauzei doar între termenele de judecată - după data 10.10.2021).
Conform art. 134 alin. 1 lit. a) din Codul administrativ, prin actul primarului s-a convocat Consiliul Local al Municipiului (M) pentru data de 28.10.2021, fiind menționat faptul că proiectul ordinii de zi este postat pe site-ul instituției.
Anexa la Dispoziția primarului nr. (...)/21.10.2021 cuprinde la punctul 10: „Proiect de hotărâre pentru implementarea măsurilor privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice la (S) (...) S.A.
Inițiator proiect: primar (...).”
Proiectul de hotărâre care figura pe ordinea de zi era inexistent, deoarece acesta a fost întocmit doar în data de 27.10.2021, înregistrat sub nr. (...)70/27.10.20211 aspect necontestat de către pârați.
Mai mult, s-a menționat în Procesul verbal de ședință al Consiliului Local înregistrat sub nr. (...)/29.10.2021 (alin. 2) faptul că a fost transmis pe email consilierilor locali Convocatorul nr. (...)/21.10.2021, la aceeași dată, iar Proiectele de hotărâri cuprinse pe ordinea de zi s-au afișat pe site-ul instituției.
Legiuitorul a instituit termenul de 5 zile cu titlu imperativ, respectiv a prevăzut expres ce trebuie să cuprindă convocatorul, inclusiv conținutul materialelor de ședință – proiectele de hotărâri, referatul de aprobare, raportul de specialitate, sub sancțiunea nulității absolute, iar această sancțiune rezultă în mod explicit din formularea cadrului legal.
Rezultă din înscrisurile existente la dosarul cauzei depuse de către pârâți (datate și înregistrate), faptul că în data de 27.10.2021 (cu o zi înainte de ședința Consiliului Local), s-au derulat o succesiune de proceduri administrative și s-au emis mai multe acte care au schimbat întrutotul situația anterioară (mai exact cea existentă la data de 30.09.2021), astfel: S-a convocat Consiliul Director al ADI APĂ/CANAL, care s-a întrunit în ședință, a analizat o „Sesizare” (despre care s-a făcut vorbire în Adresa nr. (...)/27.20.2021, dar care nu s-a depus la dosar, deși a fost solicitată expres la termenul din data de 10.10.2022); s-a întocmit un proces verbal de Ședință de către ADI APĂ/CANAL; s-a emis Decizia nr. (...)/27.10.2021 a ADI APĂ/CANAL (depusă la dosarul cauzei la solicitarea apelantului - reclamant, însă a rezultat cu puterea evidenței, faptul că acest act era viciat, cel mai probabil constituit „pro causa”), s-a emis și s-a comunicat Adresa nr. (...)/27.10.2021.
Tot la aceeași dată, 27.10.2021, s-a întocmit Proiectul de hotărâre nr. (...)70/27.10.2021 de către Primarul Municipiului (M), s-a comunicat Proiectul de hotărâre spre analiză Serviciului de Management Resurse Umane și Comisiilor de Specialitate ale Consiliului Local (Comisia Juridică și Comisiei Servicii Publice și Comerț), cele două comisii au analizat și emis Avizele nr. 6/27.10.2021, respectiv nr. 8/28.10.2021, s-a emis (în urma unei analize) Raportul de specialitate nr. (...)7/27.10.2021 al Serviciului Managementul Resurselor Umane, s-a emis Referatul de aprobare de către primar, înregistrat sub nr. (...)71/27.10.2021 și s-au comunicat toate materialele de ședință consilierilor locali, spre analiză, pentru a face amendamente, conform art. 134 alin. 5 lit. f) din Codul administrativ, în aceeași zi.
Apelantul a precizat că scopul legiuitorului prin reglementările din Codul administrativ este de a da eficiență celor consacrate, nicidecum de a le institui pur formal, lipsind normele de substanță.
Apelantul a apreciat că în mod evident s-a încălcat și art. 135 Cod administrativ, în condițiile în care proiectul ordinii de zi din 21.10.2021 menționa la punctul 10 de pe ordinea de zi un Proiect de hotărâre inexistent, emis doar în 27.10.2021.
Așadar, judecătorul fondului a tratat cu o superficialitate evidentă obligativitatea respectării de către pârâți a acestor norme imperative de drept, lipsind principiul respectării legii în litera și spiritul ei de eficiență.
Această modalitate de interpretare de către organul judiciar a normelor legale excede parametrilor legali imperativi consacrați atât în norma generală, cât și în legislația specială, instalând, de altfel, puterea pur discreționară de care ar putea beneficia inclusiv (S) S.A. în primul rând, autoritatea tutelară (Municipiul (M) - Consiliul Local al Municipiului (M) are un procent de „93,68% din capitalul social, ceea ce înseamnă că aceasta este o întreprindere publică în sensul dispozițiilor art. 2 pct. 2 lit. b) sus menționate, fiindu-i aplicabile astfel dispozițiile art. 29 alin. 3 din OUG nr. 109/2011”, cum a reținut tocmai instanța de judecată.
S-a presupus, în opinia instanței de fond, că dl. (...) – persoana mandatată de Municipiul (M) Consiliul Local ca reprezentant U.A.T. (M) în Adunarea Generală a Acționarilor (S) S.A. putea vota alți membri în Adunarea Generală a Acționarilor (S) S.A., în ședința din 29.11.2021, decât cei votați în ședința Consiliului Local (M) din data de 28.10.2021.
Dacă în viziunea instanței s-ar putea proceda astfel înseamnă că ar rămâne la pura latitudine (aprecierea pur subiectivă) a unei singure persoane (mandatate să decidă cu un vot în proporție de 93,68% din capital) exercitarea puterii decizionale în alegerea unor membri într-o întreprindere publică; a fost mențiunea expresă a instanței din care rezulta că (S) SA (M) „este o întreprindere publică în sensul dispozițiilor art. 2 pct. 2 lit. b) sus menționate, fiindu-i aplicabile astfel dispozițiile art. 29 alin, 3 din OUG nr. 109/2011”.
În această manieră interpretativă ar putea fi anihilate toate prevederile legale care reglementează nu doar procedura de selecție și nominalizare - O.U.G. 109/2011, H.G. nr. 722 din 2016, Legea nr. 111 din 27 mai 2016, ci inclusiv dispozițiile Codului administrativ și ale legii supreme în stat (Constituția României).
Apelantul a precizat că toate documentele întocmite pentru ședința din data de 30.09.2021 erau legal întocmite.
Astfel cum rezultă din cuprinsul acestora, respectiv în Proiectul de hotărâre nr. (...)27/20.09.2021, în Raportul de specialitate nr. (...)29/20.09.2021 emis de Serviciul Managementul Resurselor Umane, în referatul de aprobare nr. (...)28/20.09.2021 emis de Primarul Municipiului (M), (Pr), apelantul figura (era propus) pe locul II, după domnul (...).
Este demn de precizat faptul că din toți membrii neexecutivi eligibili, apelantul a fost pe locul I.
În mod absolut evident i-a fost recunoscută expres întreaga calificare și expertiza profesională pentru a fi propus membru în Consiliul de Administrație al (S) (...) S.A.
Este important de subliniat faptul că pentru ședința din data de 30.09.2021, punctul 8 pe ordinea de zi (actele le-a depus în probațiune și există la dosarul cauzei), au fost respectate întocmai toate termenele legale impuse de Codul administrativ, astfel s-au emis și comunicat Convocatorul (Dispoziția) nr. (...)/23.09.2021 și Proiectul Ordinii de zi – Anexa la Dispoziția nr. (...)/23.09.2021 doar după ce, în prealabil exista: Proiectul de hotărâre nr. (...)27/20.09.2021, Referatul de aprobare nr. (...)28/20.09.202, Raportul de specialitate nr. (...)29/20.09.2021; Avizele Comisiilor de specialitate la care se face referire în Proiectul de hotărâre nr. (...)27/20.09.2021 (implicit acestea fiind emise la data de 20.09.2021, conform cuprinsului Proiectului de hotărâre).
În ședința din data de 30.09.2021, Proiectul de hotărâre pentru implementarea măsurilor privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice la S.C. (S) (...) S.A. – Inițiator proiect: primar (Pr) figura la punctul 8 pe ordinea de zi.
În mod absolut nejustificat și intempestiv, domnul primar a retras proiectul de hotărâre, fără nici o motivare, fie ea chiar superficială (a considerat că poate).
Apelantul a apreciat că în mod nejustificat deoarece între cele două ședințe ordinare (cea din data de 30.09.2021 și cea din 28.10.2021) nu s-a procedat la nici o altă evaluare suplimentară a candidaților de pe lista scurtă cu propuneri.
Cu toate acestea, apelantul care figura pe locul 2 pe listă și la o diferență de punctaj de 0, 6 puncte față de dl. director (...) a fost eliminat și înlocuit cu domnul (...), care figura la poziția 10, la o diferență de 4,8 puncte față de apelant, respectiv tot la o diferență de 4,8 puncte față de economistul (...), care a fost menținut în detrimentul apelantului.
S-a afirmat în fața instanței la termenul de judecată de către pârâții Consiliul Local (M), Municipiul (M), Primarul Municipiului (M) prin reprezentant, faptul că nu există vreun act întocmit care să argumenteze modificarea numărului de specialiști (mai exact un act care să argumenteze desemnarea unui număr de 2 juriști și a unui economist, în loc de 2 economiști și un jurist – cum era de altfel menționat în toate materialele de ședință întocmite pentru data de 30.09.2021).
Așadar, nu exista vreun act (nici măcar formal) din care să rezulte o reierarhizare a candidaților – specializarea economic, respectiv motivul pentru clasatul de pe locul 1 la specializarea economic/clasat 2 în clasamentul final, apelantul a fost înlocuit cu clasatul de pe locul 2 la specializarea economic/clasat pe locul 9 în clasamentul final (...).
În cuprinsul dezbaterilor orale, pârâții de ordinul 1-3 au contestat punctajul obținut de apelant, în condițiile în care nu s-a contestat raportul final al Comisiei de selecție, întocmit ca urmare a unei proceduri de recrutare și selecție derulată în perioada mai-august 2021.
Apelantul a ocupat postul de candidat în procedura de recrutare și selecție a administratorilor la (S) (...) S.A., procedura organizată în conformitate cu prevederile speciale ale O.U.G. nr. 109/2011 cu modificările și completările ulterioare, introduse prin Legea nr. 111/2016 și ale H.G. 72/2016, respectiv cu prevederile contractului de colaborare încheiat între (E) și Asociația de dezvoltare intercomunitară pentru servicii de apă uzată din județul (M).
În cuprinsul Raportului final al procedurii de recrutare a administratorilor (S)(M) S.A. (menționat ca act ce stă la baza hotărârii criticate), a obținut un punctaj de 133,7 puncte, potrivit listei ierarhizate finale a candidaților.
S-a subliniat faptul că au obținut un punctaj mai mare decât apelantul, doar doi candidați, respectiv domnul (...) - 134,3 puncte și domnul (...) - 134,1 puncte.
Numiții (...) și (...) au obținut ambii, 128,9 puncte, adică cu 4,8 puncte mai puțin decât apelantul).
Punctajele obținute de cei 13 candidați eligibili relevă experiența concretă a fiecăruia, prin prisma tuturor indicilor de evaluare din procedura de recrutare și selecție.
Astfel, la data de 06.09.2021, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Servicii în sectorul Apă și Canal (organ competent), emite Decizia nr. xx/06.09.2021 împreună cu anexele (cu precădere anexa 2), astfel cum au fost aprobate la data de 06.09.2021, iar acestea sunt singurele acte emise de structura abilitată, care întrunesc toate condițiile de validitate, temeinicie și veridicitate (atât sub aspectul legislației aplicabile, cât și al stării factuale reale).
Mai mult, Decizia nr. xx/06.09.20211 împreună cu anexele, emise legal de către organul competent A.D.I.
APĂ/CANAL, a fost singura decizie invocată în actele atacate, și anume în H.C.L. nr. (...)/28.10.2021 emisă de Consiliul Local, cât și în Hotărârea nr. (...)/29.11.2021 emisă de Adunarea Generală a Acționarilor (S) (...) S.A.
Aceeași Decizie nr. (...)/06.09.2021 a fost singura invocată în cuprinsul tuturor actelor procesuale depuse de către pârați, inclusiv în Răspunsul la plângerea prealabilă formulat de Primarul Municipiului (M), înregistrat sub nr. (...)/16.12.20211 în antet fiind menționate Municipiul (M), Primarul Municipiului (M) și Consiliul Local Al Municipiului (M).
Apelantul a apreciat că din nou judecătorul fondului a realizat o analiză pur superficială atât a probatoriul administrat în cauză, cât și a susținerilor părților.
Mai mult, s-a solicitat a fi avut în vedere faptul că instanța nu a făcut referire în considerente la toate petitele cu care a fost investită (inclusiv în ceea ce privește acordarea daunelor morale).
Motivarea soluției pronunțate a denotat a încălcare a principiilor de drept reglementate de art. 20-23 din Codul de procedură civilă.
Prin prisma caracterului devolutiv al căii de atac, s-a solicitat să se aibă în vedere întreg materialul probator, respectiv toate actele procesuale supuse analizei în fața instanței de fond.
Normele de drept invocate de apelant au fost încălcate de către pârâții de ordinul 1-3 prin emiterea H.C.L. nr. (...)/28.10.2022, aceasta fiind vădit nelegală.
Niciun act emis (HCL nr. (...)/28.10.2021, Referatul de aprobare nr. (...)71/27,10.202 emis de primar, Raportul de specialitate nr. (...)72/27.10.2021 al Serviciului Managementul Resurselor Umane, Procesul verbal de ședință din data de 28.10.2021 al Consiliului Local (M) nu a făcut vreo referire la Decizia nr. (...)/27.10.2021 a A.D.L.
APĂ/CANAL.
S-a susținut inclusiv de către reprezentanta (S) S.A. faptul că nu are știință despre vreo corespondență scriptică purtată între pârâți, în sensul celor menționate mai sus, aspect care să impună desemnarea unui număr mai mare de juriști decât de economiști în Consiliul de Administrație al (S) S.A., raportat la litigiile (de fonduri europene) aflate pe rolul instanțelor de judecată.
Chiar în situația în care ar fi fost o astfel de corespondență (dar nu există), nu era un temei just pentru modificarea intempestivă realizată de pârâți care l-a exclus total pe apelant), în condițiile în care, în cadrul procedurii de selecție a fost evaluată minuțios pregătirea fiecărui candidat, sens în care, cu puterea evidenței rezultă că apelantul deținea (dintre membrii neexecutivi) cea mai solidă pregătire cerută de legiuitori, diferența de punctaj fiind foarte mare între candidați, mai exact 4,8 puncte, ambii subclasați fiind aprobați ca membri în Consiliul de Administrație) și în mod absolut evident, mergând pe raționamentul pârâților, evitarea litigiilor pe fonduri europene se poate realiza prin desemnarea unor specialiști foarte bine pregătiți, nu prin eliminarea lor, fără argumente ori cu argumente puerile și sfidătoare.
Așadar, modificarea numărului de persoane pe specialități nu a fost justificată prin nici un act administrativ emis de către pârâții de ordinul 1-3; este o mărturisire judiciară în fața instanței în sensul arătat.
Apelantul a subliniat următoarele:
Lista propusă de (E) prevede: 4 persoane - tehnic; două persoane - economic; două persoane - juridic.
Inițial, în proiectul de hotărâre din 30.09.2021, primarul a propus astfel: specialitatea economic: două persoane; specialitatea juridic: o persoană și specialitatea tehnic: 4 persoane.
Ulterior, în ședința din data de 28.10.2021, a propus (fără o argumentare legală, temeinică, transparentă): specialitatea economic: o persoană; specialitatea juridic: două persoane și specialitatea tehnic: 4 persoane.
Luând această decizie, era obligatoriu ca persoana - specialitatea economic să fie cea cu cel mai mare punctaj, în conformitate cu legislația specială menționată.
Chiar și în situația în care s-ar admite că se poate modifica numărul specialiștilor fără documente, fără transparență, în mod discreționar, era obligatoriu ca apelantul să fie desemnat în locul celuilalt economist, prin prisma punctajului obținut (133,7 puncte - (R); 128,9 puncte – (...) și raportat la dispozițiile legale imperative, respectiv: Ordonanța de urgență nr. 109 din 30 noiembrie 2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice - Administrarea și conducerea societăților comerciale - Secțiunea 1 Consiliul de administrație.
S-a susținut faptul că lista scurtă cuprinsă în Anexa 2 cuprinde punctajele, însă au fost menționați membrii eligibili, nicidecum punctajele obținute de către fiecare în parte.
În fapt, prin Hotărârea nr. (...)/28.10.2021 pentru implementarea măsurilor privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice la (S) (...) S.A. adoptată de Consiliul Local al Municipiului (M) la data de 28.10.2021 a decis componența membrilor Consiliului de Administrație al (S) (...), prin prisma calității de acționar majoritar.
În mod indubitabil, apelantul întrunea cerințele legii speciale în ceea ce privește expertiza pentru a ocupa un post de membru în Consiliul de Administrație al (S) (...), aspect recunoscut de altfel atât de domnul primar, cât și de structurile/serviciile abilitate, ținând cont de întreaga documentație depusă pentru ședința din data de 30.09.2021.
Apelantul a precizat și alte motive de nelegalitate ale actelor atacate, respectiv frauda la lege, cauza ilicită întrucât pârâtul a fraudat atât interesele Municipiului (M) ca acționar majoritar al (S) (...) SA, cât și interesele respectivei societăți, urmărind un scop ilicit și anume, numirea ca membri în Consiliul de Administrație al societății, fără a se respecta prevederile imperative ale actelor normative menționate mai sus, cu precădere ale OUG 109/2011 și prevederile Legii 31/1990, încălcarea normelor legale prin modificarea ad-hoc și nejustificată a listei cu membri, dar și excesul de putere definit de legea specială și evident în circumstanțierea factuală a speței.
Apelantul a solicitat să se aibă în vedere faptul că autoritățile publice administrative mai au și alte responsabilități după cum sunt cele legate de dispozițiile art.75 alin. l lit. f) și art. 76 lit. c)-e) din Codul administrativ pentru acționarea în respectarea unui principiu de responsabilitate, echitate, predictibilitate.
Apelantul a arătat că prejudiciul moral rezultă cu puterea evidenței din faptul că prin excluderea nejustificată a acestuia din lista cu membri, i-a fost lezată demnitatea și reputația profesională.
În urma selecției parcurse de la sfârșitul lunii mai până la sfârșitul lunii august 2021, societatea de consultanță (E) din București, a emis la finele lunii august 2021 un raport final, în finalul concluziilor fiind prezentate și argumentele care recomandau cei 8 candidați.
Cu aceste argumente ale expertului independent (E) SRL și a comisiei de selecție, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru servicii în sectorul de apă și apă uzată din județul (M) a emis Decizia nr. (...) din 06/09/2021 Anexa nr. 2 (a fost semnată și de Dl (Pr), primar al Municipiului (M) unde figura la poziția 2 numele candidatului (R).
S-a făcut precizarea că din cei 7 membri ai consiliului de administrație, un loc era ocupat de către un membru executiv, un loc pentru un funcționar public iar celelalte 5 de către candidați neexecutivi care s-au înscris la acest concurs.
Rezulta deci că atât în raportul comisiei de selecție cât și în propunerea consiliului director al ADI Apa canal, domnul (R) a ocupat locul întâi, raportat la cele 5 locuri disponibile pentru membrii neexecutivi.
Prin Hotărârea nr. (...) din 10.09.2021 s-a convocat Adunarea Generală a acționarilor la (S) (...) S.A. pentru data de 11 octombrie 2021, care și-a propus să implementeze măsurile de guvernanta corporativă a întreprinderilor publice la (S) (...) SA.
În data de 17.09.2021 s-a propus mandatarea Dlui (...) ca reprezentant al DAT (M) în adunarea generală ordinară a acționarilor (S) (...) SA.
În data de 20.09.2021 s-au emis rapoartele de aprobare și de specialitate la proiectul de hotărâre pentru implementarea măsurilor privind guvernanța corporativă la (S) (...) S.A.
În referatul de aprobare al domnului primar (Pr), s-a făcut referire expresă la Decizia nr. (...) din 06.09.2021 al ADI pentru servicii de apă și apă uzată cu lista de propuneri a membrilor Consiliului de Administrație pe care așa cum s-a arătat mai sus a aprobat-o și Primarul Municipiului (M).
Aceleași referiri la Decizia nr. (...) s-au făcut și în raportul de specialitate al serviciului Managementul Resurselor Umane.
Proiectul de hotărâre pentru implementarea măsurilor privind guvernanța corporativă la (S) (...) SA, la pagina 3 l-a menținut tot pe (R) pe locul 2 așa cum de altfel apare și în Anexa nr. 2 al ADI Apa canal.
Din motive neștiute, domnul Primar (Pr), la începutul ședinței ordinare a Consiliului Local (M) din data de 30.09.2021, a retras de pe ordinea de zi proiectul de hotărâre privind implementarea măsurilor de guvernanță corporativă la SC (S) (...) cu toate că Adunarea Generală a Acționarilor era deja convocată pentru data de 11.10.2021.
Apelantul a subliniat că toți consilierii au luat la cunoștință despre proiectul de hotărâre cât și de toate materialele ședinței.
La următoarea ședință a consiliului local din data de 23.10.2021, referatul de aprobare al primarului (Pr), nu a adus nicio schimbare față de referatul de aprobare din luna septembrie.
Aceeași observație a reiterat-o apelantul și pentru raportul de specialitate, emis pentru 28.10.2021 față de septembrie 2021.
Surprinzător a fost faptul că la proiectul de hotărâre de la această dată, domnul primar a modificat lista de propuneri a candidaților pentru funcțiile de membri ai CA la (S) (...) SA: adică a fost eliminat de pe locul 2 (R) și cooptat de pe locul 10 (...).
Nimeni nu a făcut nicio precizare în cadrul consiliului local dacă în intervalul Septembrie - Octombrie a intervenit o nouă evaluare sau să argumenteze motivele eliminării primului clasat pentru cele 5 locuri disponibile în CA.
Conform OUG 109/2011 cât și a Legii 111 din 2016, esența guvernanței corporative o reprezintă corectitudinea, nediscriminarea, transparența, responsabilitatea, profesionalismul celor chemați să conducă o întreprindere publică.
În conformitate cu articolul 23, punctul 1 și 2 al actului constitutiv (S) (...), se spune: „cel puțin unul dintre membrii CA trebuie să aibă studii economice.” Or, rezultă clar din raportul de evaluare că între cei doi economiști: (R) și (...), era o diferență de 4.8 puncte.
Apelantul a solicitat să se aibă în vedere faptul că nu rezultă absolut din niciun act emis pentru ședința din data de 28.10.2021, nici din Procesul verbal de ședință de la acea dată, nici din H.C.L. nr. (...)/28.10.2021 cine și ce a analizat pentru ca în Proiectul de hotărâre să fie reierarhizarea ante-menționată.
Nu s-a făcut referire nici la faptul că apelantul nu a obținut punctajul corect, nici la calități politice, nici la alte criterii.
Este important de subliniat faptul că apelantul a fost singurul exclus, în condițiile în care era pe locul 2 în clasamentul final.
OUG 109/2011, la art. 5 aliniatul 5 consacră cu titlu imperativ: „desemnarea membrilor consiliului de administrație va fi făcută în baza unei evaluări sau selecții prealabile efectuate de o comisie organizată la nivelul autorității publice tutelare, iar în cazul reprezentantului MFP de o comisie organizată la nivelul acestei instituții.”
În răspunsul primit la plângerea prealabilă, Primăria Municipiului (M) a menționat că printre argumentele în adoptarea listei din 28.10.2021 a fost și Anexa nr. 2 la Decizia nr. (...) din 06.09.2021 a ADI Apa Canal (M).
Or, această listă îl menționa pe locul 2 pe apelant.
Răspunsul dat nu a făcut nicio referire la propunerea inițială din Septembrie sau dacă au intervenit criterii obiective de modificare într-o lună de zile.
În cadrul procesului de selecție s-a precizat fără echivoc că cei înscriși în listă trebuiau să aibă solide cunoștințe tehnice, economice, juridice, să aibă aptitudini în domeniu, experiență, cultură financiară, capacitatea de a anticipa potențialele riscuri ce pot apărea pe durata mandatului.
În mod evident apelantului i-a fost lezată imaginea și reputația profesională, suferind un prejudiciu moral, în condițiile în care este o persoană cu notorietate publică locală.
Începând din 2015, apelantul este invitat lunar la postul de televiziune ITV, în cadrul emisiunii Agenda Publică, are apariții frecvente în presă, prin prisma întregii activități pe care și-a desfășurat-o în decursul anilor.
Apelantul a arătat faptul că întreaga activitate profesională a sa și-a dobândit-o în mod asiduu, sistematic și temeinic, prin muncă și pregătire continuă.
Prin înlăturarea intempestivă și nelegală a apelantului de pe lista cu membrii CA (S) S.A., a fost prejudiciat nu doar material, ci și sub aspect moral, deoarece a fost o lezare a demnității și a reputației profesionale a acestuia.
Mai mult, cazul a fost mediatizat și în presă, însă până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să restabilească nelegalitatea creată prin emiterea hotărârii de consiliu local, apelantul este victima acestui exces de putere, prevăzut de art. 2 alin. 1 lit. n) din Legea nr. 55/2004.
S-a subliniat faptul că daunele morale solicitate care vor fi admise de instanța de judecată le va dona unei instituții de caritate.
În mod cert, apelantul a precizat că nu ne aflăm în fața unui aspect de oportunitate, ci în fața mai multor aspecte de nelegalitate evidentă a actelor atacate.
Jurisprudența națională și europeană sancționează cazurile când autoritățile acționează în mod pur discreționar, cum s-a întâmplat și în cazul apelantului.
În lumina întregii argumentații dezvoltate în cuprinsul cererii de apel, susținută de dovezi care întrunesc condițiile art. 255 din Codul de procedură civilă, apelantul a solicitat a se constata faptul că susținerile sale sunt întemeiate.
În drept, s-au invocat următoarele acte normative: O.U.G. 109/2011, Legea nr. 111/2016, H.G. nr. 722/2016, Legea nr. 161/2003, Legea nr. 55/2004 privind Contenciosul administrativ; O.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Constituția României; Legea nr. 24 /27.03.2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, Legea nr. 134/2010, Tratatul Uniunii Europene, CEDO, respectiv orice acte normative la care a făcut referire în cuprinsul prezentei acțiuni.
Prin întâmpinarea formulată, intimata (S) (...) S.A. a solicitat respingerea criticilor formulate de apelantul-reclamant prin cererea sa de apel, ca nelegale și netemeinice, și pe cale de consecință să se mențină întru tot Sentința civilă (...)/14.11.2022 pronunțată de Tribunalul (...).
În principal, intimata a solicitat să se observe că Tribunalul (...) a procedat în mod corect și legal atunci când prin Sentința civilă (...)/CA/08.06.2022 a fost admisă excepția formulată cu privire la necompetența funcțională a Secției a II-a civile de contencios fiscal, iar prin admiterea excepției s-a declinat competența funcțională în favoarea Secției a II-a civile a Tribunalului (...) - completelor specializate în litigii cu profesioniști, deoarece așa cum s-a arătat și prin întâmpinarea depusă în primă instanță, și cum de altfel Tribunalul (...) a reținut în considerentele Sentinței civile (...)/14.11.2022, prin Hotărârea HCL (...)/29.10.2021 (a cărei anulare se solicită de apelantă), Municipiul (M) a acționat în calitate de acționar majoritar prin Consiliul Local (M).
În speță, apelantul (R), a contestat în contencios administrativ Hotărârea Consiliului Local (M) nr. (...)/28.10.2021 prin care Consiliul Local (M) în calitate de acționar majoritar (cu 93,68% acțiuni) la societatea (S) (...) SA a propus candidați pentru Consiliul de Administrație al societății intimate.
Intimata a menționat că, (S) (...) S.A. s-a înființat în temeiul Legii societăților comerciale nr. 31/1990 ca societate pe acțiuni în sistem unitar, acționariatul fiind format din UAT-uri.
În prezent, acționariatul (S) (...) S.A. este format din 53 de U.A.T.-uri dintre care UAT (M) deține 93,68 % din acțiuni, ori acest fapt reiese fără echivoc din actele înregistrate la ORC (M) și care stau ca probă.
Prin urmare, susținerile apelantei că intimata ar fi autoritate publică și că acționează ca putere publică sunt nedovedite.
Pentru a face această dovadă trebuia să răstoarne probele, înscrisurile și temeiurile înființării societății intimate, toate aflate în baza de date și în registrele publice ale Oficiului Registrului Comerțului (M).
S-a subliniat că (S) (...) este o Societate Comercială pe Acțiuni, ai cărei acționari sunt UAT-urile.
De asemenea, contrar susținerilor reclamantei cum că între cele două cauze nu există nicio similitudine, s-a solicitat să se observe că ceea ce Curtea de Apel Oradea a subliniat în acel dosar (...) a fost chiar faptul că hotărârea luată de Consiliul Local a fost luată în calitate de acționar majoritar nu de putere publică.
Or, în prezenta cauză s-a supus atenției a se analiza același lucru, faptul că prin HCL (...)/2021, Consiliul Local a luat această hotărâre în calitatea Municipiului de acționar majoritar, Consiliul Local (M) nu și-a exercitat prin această Hotărâre (...)/2011 prerogativele de putere publică, ci acelea de acționar majoritar.
Acest lucru reieșea din chiar conținutul Hotărârii (...)/2021.
Intimata a precizat că se poate lesne observa că în speță Consiliul Local (M) a acționat ca for deliberativ al UAT (M) în calitate de acționar majoritar la (S) (...) S.A., și prin urmare HCL (...)/28.10.2021 privind propunerea de desemnare a Consiliului de Administrație la (S) (...) nu este un act administrativ și nu poate fi supus controlului instanței de contencios administrativ, ci contestarea unei hotărâri date de Consiliul Local în calitate de acționar se face în temeiul Legii 31/1990 a societăților comerciale, prin urmare competența în prezenta cauză revenind Secției Comerciale din cadrul Tribunalului (...), respectiv Secției a II civile - completelor specializate în litigiile cu profesioniști.
Față de cele mai sus expuse s-a solicitat să se admită faptul că, Sentința civilă (...)/CA/08.06.2022 din prezentul dosar, prin care a fost declinată competența funcțională de soluționare a prezentei cauze către Secția a II-a civilă - completelor de litigii cu profesioniști a fost corectă și legală și a venit în aplicarea practicii Curții de Apel (...).
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului Municipiului (M), așa cum a arătat și Tribunalul (...) prin sentința apelată, hotărârile a căror anulare se solicită și obiect al prezentei cauze nu au fost emise de către Primarul Municipiului (M).
Sub acest aspect s-a solicitat să se aibă în vedere faptul că, una dintre condițiile de exercitare a acțiunii civile este aceea ca părțile să aibă calitate procesuală.
Apoi reclamantul trebuia să dovedească calitatea procesuală a pârâtului, respectiv să dovedească că acesta este subiectul raportului juridic dedus judecății.
Ori, din cererea introductivă cât și din întreg probatoriul administrat în cauză reieșea că reclamantul a contestat Hotărârea Consiliului Local nr. 279 din 28.10.2021, ori precum se știa emitentul acestui act este Consiliul Local și nu Primarul.
Art. 196 alin. 1 din Codul administrativ prevede cu exactitate actul pe care îl emite Primarul sau pe care îl adoptă Consiliul Local.
Prin urmare, reieșea că nu există niciun raport de drept între Primar și actul contestat în prezenta cauză, HCL (...)/2021, ceea ce implica lipsa calității procesuale pasive a Primarului Municipiului (M) în prezenta cauză.
Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea în totalitate a acțiunii reclamatului având în vedere următoarele:
Reclamantul nu a dovedit niciun motiv de nelegalitate a actului/actelor contestate, respectiv dispoziția legală încălcată, ci dimpotrivă prin acțiunea sa, reclamantul a solicitat instanței analiza oportunității.
Mai exact, reclamantul, prin toate mijloacele de probă depuse în cauză, a chemat instanța de judecată să analizeze că, era oportun a fi ales el, reclamantul (R), în locul altor persoane, motivat de calitățile deținute și experiența sa, sau a invocat încălcarea unor principii generale, precum transparența sau discriminarea.
Intimata, așa cum a arătat atât prin întâmpinarea depusă la dosar, cât și prin completarea la întâmpinare și probatoriul administrat în cauză, s-a înființat în temeiul Legii societăților comerciale nr. 31/1990 ca societate pe acțiuni în sistem unitar, acționariatul fiind format din UAT-uri.
S-a menționat că, în prezent, acționariatul (S) (...) este format din 53 de U.A.T.-uri dintre care UAT (M) deține 93,68 % din acțiuni.
Așa cum a statuat și Înalta Curte, Consiliul Local (M) s-a comportat în calitatea sa de acționar prin HCL (...)/2021, în partea sa privată și nu în calitatea sa de a emitent a unor acte de putere publică.
Prin urmare, s-a arătat că, în prezenta cauză, Hotărârea Acționariatului Societății (Hot.
AGA 9/2021) cât și Hotărârea acționarului majoritar, respectiv Hotărârea Consiliului Local (M) (...)/2021 a avut la bază o procedură de recrutare și selecție demarată în conformitate cu O.U.G. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Încă de la început, reclamantul ca de altfel orice alt candidat sau potențial candidat în cadrul procedurii de recrutare și selecție, a cunoscut și i-a fost adusă la cunoștință în mod public modalitatea de desfășurare a procedurii, respectiv matricea (la care tot face referire reclamantul) cu privire la structura viitorului Consiliu de Administrație al societății, respectând astfel principiul transparenței.
Invocând principiul discriminării, reclamatul a făcut referire la Matricea, respectiv la criteriile de evaluare folosite de comisia de recrutare.
Sub acest aspect, s-a arătat că, prin Hotărârea AGA nr. 7 din 28.05.2021 s-au hotărât și stabilit profilul candidatului și Matricea pentru poziția de membru în Consiliul de Administrație la (S) (...) S.A., hotărâre care nu a fost contestată.
În Secțiunea III din Anexa 1 la hotărârea AGA 7/2021 se arata printre altele la pct. 2 de la paragraful 5 că: „cel puțin doi dintre membrii consiliului de administrație trebuie să aibă studii economice sau juridice ...” printr-o interpretare pur literală reieșea cu claritate că minimul este doi membri dintre cei 7 membri ai Consiliului de Administrație (sau altfel spus două persoane dintre cele 7 persoane din care este compus Consiliul de Administrație) trebuiau să fie sau economist sau jurist.
Din conținutul profilului sau a textului astfel cum a fost redactat reiese o pluralitate de combinații posibile.
Ori, această cerință minimă a fost îndeplinită întrutotul de intimată.
Mai mult, la Secțiunea IV din aceiași anexă 1 la Hot.
AGA 7/2021 s-a explicitat cu claritate ce elemente conține matricea, respectiv criterii obligatorii sau opționale, etc., apoi a fost anexat tabelul cu matricea ce reprezintă criteriile ce trebuiau punctate de Comisia de Recrutare.
În urma analizei situației de fapt și drept din Hot AGA 9/2021, raportat la criteriile obligatorii, a reieșit că, în structura Consiliul de Administrație trebuiau să existe minim 2 (doi) membri (persoane) care au pregătire fie economică, fie juridică, acestea fiind condiții minim obligatorii și să aibă experiență minim 5 ani.
De altfel art. 28 alin. 3 din OUG 109/2011 prevede expres acest criteriu.
Față de cele mai sus expuse și raportat la situația dedusă judecății, a reieșit în mod evident că din punct de vedere procedural au fost îndeplinite toate formalitățile legale, doar în situația în care nu exista nicio persoană în actualul Consiliu de Administrație al intimatei care să dețină studii economice sau juridice putea eventual să existe o situație de natura celei care formează obiectul prezentului litigiu.
Dar în situația de fapt și de drept prezentată și existentă, s-a solicitat să se constate că acțiunea reclamantului a fost total neîntemeiată și nefondată.
Reclamantul, sub aspectul legalității hotărârilor contestate respectiv HCL (...)/2021 și în subsidiar a Hot.
AGA 9/2021 nu a dovedit prevederile legale încălcate, prin urmare sub acest aspect, s-a apreciat că acțiunea reclamatului nu a fost dovedită, acesta neprecizând în mod clar ce dispoziții legale au fost încălcate și care au stat la baza emiterii celor două acte, respectiv a HCL (...)/2021 și Hotărârea AGA nr. 9/2021.
De altfel, se putea observa că reclamantul (R) a contestat în prezenta cauză așa cum intimata a mai arătat pe parcursul litigiului, oportunitatea luării Hotărârilor de către acționarul majoritar pentru societatea la care deține 93,98 % acțiuni, respectiv oportunitatea propunerii unui candidat sau altul din lista celor 13 candidați eligibili, oportunitatea alegerii unui jurist în locul unui economist în speță reclamantul.
Față de acest aspect, s-a arătat că, din cei 13 candidați, care au îndeplinit condițiile cerute în Profilul Candidatului, sau cu alte cuvinte care erau declarați eligibili conform raportului, doar 2 erau juriști.
Ori, în momentul în care s-a considerat oportun alegerea a 2 juriști care să facă parte din structura C.A. (S) (...) și care să vină în reprezentarea intereselor acționariatului, punctajul obținut nu mai avea relevanță.
Niciunde nu se prevede în lege (OUG 109/2011) că alegerea membrilor CA să se facă în mod strict în ordinea punctajului obținut.
Legea prevede doar că cei 7 membri ai Consiliului de Administrație să fie prevăzuți în lista scurtă.
Lista scurtă în speță a fost formată din cei 13 candidați conform anexei 2 rectificate din Decizia 10/2021 a A.D.I.
Apă (M), ori cei 2 juriști au fost prevăzuți printre cei 13 candidați care au îndeplinit condițiile de eligibilitate cerute în Profilul Candidatului.
Tot sub acest aspect, s-a considerat că, oportunitatea luării unei Hotărâri colective, a dus la analizarea unor criterii de apreciere individuală a fiecărui acționar, respectiv a evaluării apreciative a fiecărui membru AGA, ori criteriile de apreciere individuală a acționarilor nu pot fi cenzurate sau influențate de cineva.
Fiecare acționar apreciind că propunerea făcută pe ordinea de zi a ședinței AGA ca fiind una corectă, legală și temeinică.
Intimatul a precizat că a încerca acum să probeze oportunitatea luării unei hotărâri sau a altei hotărâri ar conduce la situația cunoscută sub denumirea de probatio diabolica.
O asemenea probatio diabolica este nu doar imposibilă, ci și absurdă, fiind pusă în situația de a fi nevoită a proba situații de apreciere pur cognitivă a fiecărui acționar.
De altfel în doctrină, s-a apreciat că, instanțele sunt chemate a analiza și controla doar legalitatea actelor emise nu și oportunitatea.
Tot în doctrină s-a apreciat că, oportunitatea desemnează posibilitatea emitentului de a alege în mod subiectiv și conjunctural soluția care corespunde cel mai bine interesului său concret pe care emitentul dorește să-l asigure.
Ca urmare, la alegerea a încă unui jurist în C.A. s-a avut printre alte în vedere și faptul că, în activitatea curentă a societății, cât și în cadrul Proiectelor demarate din Fonduri europene, conducerea societății prin Consiliul de Administrație a fost deseori chemată a lua decizii cu caracter juridic, ori acest lucru implică cunoașterea în profunzime a interpretărilor și normelor de drept material de către unii membri ai Consiliului de Administrație.
De altfel, la dosarul cauzei intimata a depus un extras informativ cu privire la litigiile în care societatea este angrenată, litigii ce au decurs din proiectele de pe fonduri europene.
Acesta ar putea fi un minim argument avut în vedere în alegerea unui jurist, dar sunt și alte argumente care așa cum s-a arătat, sunt de apreciere pur cognitivă, subiectivă și individuală a fiecărui acționar.
Prin urmare, s-a solicitat să se observe că, în speță nu se regăsește nicio situație care să atragă nulitatea absolută sau relativă a Hotărâri AGA nr. (...)/29.11.2021 și respectiv a Hotărârii Consiliului Local (...)/2021, aceste hotărâri fiind perfect legale respectând întrutotul dispozițiile legale aplicabile.
În drept, s-au invocat dispozițiile Legii 31/1990, OUG 109/2011; art. 1246 și următoarele din Codul civil; Decizia ICCJ nr. 1287 din 8 martie 2012 pronunțată în recurs de Secția a II-a civilă a înaltei Curți de Casație și Justiție, prevederile Codului de procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată de Municipiul (M), Consiliul Local al Municipiului (M), Primarul Municipiului (M), s-a solicitat respingerea apelului și menținerea în totalitate a hotărârii apelate.
Prin cererea de apel, reclamantul a invocat excepția necompetenței materiale sub aspect funcțional, susținând că în prezenta cauză era competentă secția de contencios administrativ a Tribunalului (...).
Conform prevederilor art. 130 alin. (2) Cod procedură civilă, necompetența materială trebuia invocată la primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate în fata primei instanțe, astfel că invocarea ulterioară a excepției de necompetență nu mai era posibilă în calea de atac – a se vedea Decizia nr. 146 din 19 ianuarie 2018, pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Așadar, în mod corect a reținut instanța, prin sentința de declinare a competenței, că, Consiliul Local (M) a acționat ca for deliberativ al UAT (M), în calitate de acționar majoritar la (S) (...) S.A.
Pe de altă parte, practica judiciară depusă de reclamant lângă cererea de apel, reprezenta o acțiune introdusă de Prefectul unui județ.
Or, potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1) ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, toate acțiunile formulate de prefecți sunt de competența contenciosului administrativ.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului municipiului (M), s-a considerat că instanța de fond, în mod corect a admis-o.
Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea apelului, având în vedere că instanța de fond, în mod corect, a reținut că prin adoptarea hotărârii contestate nu au fost încălcate prevederile legale invocate de reclamant.
La dosarul cauzei s-a depus raportul final al comisiei, iar prin HCL s-au propus (nu s-au numit) membri în C.A., iar prin hotărârea A.G.A. s-au numit membrii în C.A.
Au fost îndeplinite și prevederile legale referitoare la numirea unei comisii care a fost „asistată sau selecția sa fie efectuată de un expert independent, persoană fizică sau juridică specializată în recrutarea resurselor umane “ – art. 29 (4).
Prevederile art. 16, art. 52 și art. 53 din Constituția României nu au fost încălcate și nici nu sunt incidente în speța de față.
Cu privire la dispozițiile legale precizate de reclamant din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, din Convenția Europeană a Drepturilor și din OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, arată că acestea nu pot fi invocate în fața instanței de judecată, acestea putând fi analizate în fața altor instituții/autorități.
Astfel, prin HCL a Municipiului (M) nr. (...)/28.10.2021 s-au propus candidații pentru funcțiile de membri ai Consiliului de administrație la (S) (...) S.A.
La baza hotărârii de consiliu contestate a stat Decizia nr. xx/06.09.2021 a Asociației de dezvoltare intercomunitară pentru servicii de apă și apă uzată din județul (M) (A.D.I.).
În contextul celor ce urmează autoritatea publică tutelară Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Servicii în Sectorul de Apă și Apă Uzată din județul (M) a propus numirea membrilor Consiliului de administrație.
Reclamantul a susținut că numirea administratorilor trebuie să se facă în ordinea punctajului obținut de fiecare candidat, însă numirea se realizează de către adunarea generală a acționarilor (A.G.A.) din| lista scurtă care, în speță, cuprindea 13 poziții — conform prevederilor art. 29 alin. (10) din OUG nr. 109/2011, iar lista scurtă “cuprinde maximum 5 candidați pentru fiecare post de membru în consiliul de administrație, consiliul de supraveghere, de director, de membru al directoratului și este realizată de comisia organizată la nivelul autorității publice tutelare, regiei autonome sau, după caz, de comitetul de nominalizare al întreprinderii publice ori de expertul independent”.
Așadar, pentru cele 7 funcții de membri în C.A., lista scurtă putea să cuprindă max. 35 candidați/post.
Prin actul contestat s-au propus (și nu s-au numit) candidații pentru funcțiile de membri ai Consiliului Local al Municipiului (M).
Matricea a fost respectată și nu există nicio reglementare legală care să oblige la propunerea/numirea din lista scurtă în ordinea punctajului.
Iar, așa cum a reieșit din cuprinsul raportului final al procedurii de recrutare a administratorilor (S) (...) S.A. realizat de (...) SRL, potrivit căruia, s-a citat: „pentru a satisface (...) prevederile referitoare la structura obligatorie a consiliului de administrație există mai multe posibilități de a crea o echipă de 7 viitori administratori dintre primii 8 dintre cei 13 eligibili“.
S-a subliniat că toți cei 7 membri desemnați ai consiliului de administrație se numărau printre cei 8 candidați nominalizați în Capitolul 6 – Concluzii și recomandări de nominalizare – al Raportului final al procedurii de recrutare a administratorilor (S) (...) S.A.
Chiar și expertul care a întocmit raportul final, sugerează propunerea spre nominalizare a 7 din cei 8 candidați.
De altfel, în conformitate cu procedura de recrutare au fost eligibili 13 potențiali viitori administratori din cele 14 dosare depuse.
Lista scurtă, prezentată de expert în capitolul 5 al Raportului final, cuprinde și punctajul fiecărui candidat.
În conformitate cu dispozițiile art. 29 alin. (7) teza a III-a din OUG nr. 109/2011, selecția se realizează prin asigurarea diversificării competențelor la nivelul consiliului de administrație.
Prin documentele depuse de pârâta (S), aceasta a dovedit că este imperativ ca acest consiliu să posede capabilitatea pentru a conduce transformarea strategiei, lucru ce include luarea unor decizii sub aspect juridic în situații de incertitudine și pentru echilibrarea intereselor competitive.
Consiliul necesită membri cu capabilități importante de conducere a consiliului și o puternică înțelegere a guvernanței strategiei.
De asemenea, trebuie să aibă o înțelegere tehnică, juridică pentru a putea gestiona echipa managerială.
Astfel, pentru a crea o echipă optimă care să asigure și o reală diversitate de competențe și trăsături s-a optat pentru componența Consiliului de Administrație la (S) (...) S.A. în formula prevăzută de HCL nr. (...)/28.10.2021.
Și, așa cum s-a susținut și în ședința de consiliu local din 28.10.2021, având în vedere că societatea (S) (...) SA a fost câștigătoare a multor proiecte și derulând investiții pe fonduri europene, s-a apreciat că este foarte important să fie în acest consiliu de administrație oameni cu pregătire juridică, cum este și domnul (...) sau domnul (...).
Propunerea s-a făcut după consultarea Consiliului Director din cadrul A.D.I.
Apă - Canal (M), apreciindu-se că această propunere a fost cea mai bună pentru viitorul companiei de apă.
Cu privire la susținerea reclamantului că nu au fost respectate prevederile art. 134-136 din Codul administrativ, s-au arătat următoarele:
Conform prevederilor art. 134 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, consiliul local se convoacă, pentru ședințele ordinare, prin dispoziție a primarului. în acest sens s-a emis Dispoziția primarului nr. (...)/21.10.2021.
Alineatul 5 al aceluiași articol prevede că documentul de convocare cuprinde obligatoriu informații despre ședință: data și ora desfășurării (28.10.2021, ora 14:00); modalitatea și locul desfășurării ședinței („prin platforma on-line de videoconferință”); proiectul ordinii (nr. (...)/21.10.2021); materialele înscrise în proiectul ordinii de zi și modalitatea prin care vor fi puse la dispoziția consilierilor (“vor fi transmise electronic”); indicarea comisiilor de specialitate cărora le-au fost transmise spre avizare proiectele de hotărâri (a se vedea anexa la convocatorul nr. (...)/21.10.2021), precum și invitația de a formula și depune amendamente asupra proiectelor de hotărâri - (a se vedea convocatorul nr. (...)/21.10.2021, alin. 5, teza a doua: “în temeiul art. 134 alin. (5) lit. f) O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, se pot formula și depune amendamente asupra proiectelor de hotărâri”.
Așadar, au fost respectate întocmai și dispozițiile art. 134 alin. (5), literele a) - f), inclusiv litera c), din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
Astfel, documentul de convocare, și anume convocatorul cu nr. (...)/21.10.2021, transmis consilierilor locali, cuprinde toate informațiile obligatorii referitoare la ședință pe care trebuie să le conțină.
Este evident că un „document de convocare” nu are cum să conțină el însuși materialele înscrise pe proiectul ordinii de zi, ci doar informații referitoare la acestea, precum și la modalitatea de transmitere a lor.
Reclamantul a mai susținut că proiectul de hotărâre care figura pe ordinea de zi pentru ședința din data de 28.10.2021 „era inexistent”.
Intimata a arătat că nu poate fi primită această susținere raportat la prevederile art. 135 alin. (2) din Codul administrativ, dar rezultă că pot fi înscrise și acele proiecte care până la supunerea spre aprobare vor îndeplini condițiile prevăzute la art. 136 alin. (8) din Codul administrativ.
Materialele transmise pentru ședința din 28.10.2021 au fost în mare parte identice cu cele transmise pentru cea din 30.09.2021, cu deosebirea că, pentru cea de a doua ședință, s-a trimis adresa ADI Apă/canal nr. (...)/27.10.2021 prin care s-a învederat municipalității că s-a îndreptat o eroare de redactare din Anexa nr. 2 la Decizia nr. xx/2021 a Consiliului director al ADI Apă/canal, Anexă care de asemenea a fost retransmisă în forma corectată, cuprinzând întreaga listă scurtă de 13 candidați, din care urma să fie făcută nominalizarea unui număr de 7.
Prin urmare, actele care au stat la baza proiectului de hotărâre fac referire, în ambele ședințe, la această Decizie nr. (...)/2021, împreună cu Anexele sale, Anexa nr. 1 reprezentând Raportul final al procedurii de recrutare a administratorilor, întocmit de expertul independent, și Anexa nr. 2 reprezentând „lista scurtă”, dintre ai cărei componenți au fost nominalizați candidații pentru funcțiile de membri ai Consiliului de administrație la (S) (...) SA în art. 1 al HCL nr. (...)/28.10.2021.
De menționat că legislația referitoare la procedura de selecție a candidaților nu prevede posibilitatea contestării rezultatelor selecției.
Potrivit art. 129 din Codul administrativ, consiliul local are inițiativă și hotărăște în toate problemele de interes local, cu excepția celor date în competența altor autorități, deținând atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a municipiului, dar și gestionarea serviciilor de interes local.
În consecință, legiuitorul conferă consiliului local competență decizională și o anumită marjă de apreciere în hotărârile adoptate.
În ceea ce privește oportunitatea, aceasta reprezintă capacitatea de apreciere a administrației, în ceea ce privește măsurile ce trebuie luate pentru realizarea obiectivului stabilit de lege, mijloacele utilizate, momentele sau etapele acțiunii.
Cu alte cuvinte, oportunitatea este capacitatea administrației de a aprecia „cum este mai bine” să se înfăptuiască obiectivul stabilit de puterea politică, prin intermediul legii.
Cu privire la daunele morale s-a apreciat că aceste pretenții sunt nefondate întrucât nu s-a făcut dovada lezării unor valori nepatrimoniale ale reclamantului, cum ar fi existența fizică a persoanei, integritatea corporală și sănătatea, sensibilitatea fizică și psihică, demnitatea, prin săvârșirea unor fapte ilicite culpabile de către emitentul actului administrativ contestat, respectiv prin lezarea unui drept sau interes nepatrimonial de către acest pârât.
O simplă înșiruire de aprecieri subiective nu este de natură a demonstra prejudiciul, astfel cum este acesta reglementat de lege.
Cu privire la faptul că a avut loc o lezare a demnității și a reputației profesionale a reclamantului prin apariția unor articole în presa locală, s-a învederat că toate articolele au fost mediatizate chiar de către reclamant, astfel cum reiese din titlurile acestor articole depuse la dosarul cauzei.
Daunele morale sunt apreciate ca reprezentând atingerea adusă existenței fizice a persoanei, integrității corporale și sănătății, cinstei, demnității și onoarei, prestigiului profesional, iar pentru acordarea de despăgubiri nu este suficientă stabilirea culpei autorității, ci trebuie dovedite daunele morale suferite.
Intimata a subliniat că în legislația noastră nu există niciun text care să prevadă după ce criteriu trebuie evaluat cuantumul despăgubirii pentru repararea daunelor morale, astfel încât pretențiile reclamantului nu doar că sunt subiective, dar și exagerate, aceasta neprobând gravitatea întinderii daunelor morale, care să justifice despăgubiri în acest cuantum.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă și celelalte dispoziții menționate în cuprinsul întâmpinării.
Examinând sentința apelată, raportat la motivele de apel invocate, Curtea a reținut că apelul este fondat în limitele și pentru considerentele următoare:
În ceea ce privește excepția necompetenței funcționale a Secției a II-a civile – complet specializat în soluționarea litigiilor cu profesioniștii, Curtea a reținut că, potrivit prevederilor art. 129 alin. 2 pct. 2 Cod procedură civilă necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad sau de competența unei secții sau altui complet specializat, iar în conformitate cu dispozițiile art. 130 alin. 2 din același act normativ, necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii.
Analizând aceste dispoziții legale, instanța de control judiciar a reținut că necompetența materială trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.
Dacă nu a fost invocată în termen legal, nu va mai putea fi invocată până la finalizarea procesului, nici în faza judecății în primă instanță, nici în căile de atac, ceea ce reprezintă o caracteristică a excepțiilor relative.
Or, Curtea a reținut că, după declinarea pricinii, în fața judecătorului specializat în litigii cu profesioniști de la Tribunalul (...), la primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate, respectiv la data de 12.09.2022, reclamantul (R) nu a înțeles să invoce această excepție, instanța stabilindu-se competentă general, material și teritorial în soluționarea cauzei.
Nu prezintă relevanță aspectele invocate de apelant în susținerea motivelor de apel, respectiv faptul că Tribunalul (...) nu a indicat temeiurile de drept în baza cărora s-a considerat competent general, material și teritorial să soluționeze pricina ori împrejurarea că încheierea de ședință din data de 12.09.2022 ar avea un caracter interlocutoriu.
Astfel, înainte de orice discuții asupra cauzei, în ipoteza în care una dintre părți consideră instanța necompetentă sub unul dintre cele trei aspecte, general, material sau teritorial, are posibilitatea ridicării excepției de necompetență.
În ipoteza în care, excepția de necompetență materială funcțională nu este ridicată până la termenul procedural anterior amintit, partea este decăzută din dreptul de a mai ridica o asemenea excepție atât în fața primei instanțe, cât și ulterior în cadrul judecării căii de atac.
Având în vedere aceste considerente, Curtea a respins excepția invocată de apelant vizând necompetența materială funcțională a primei instanțe.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Primarul Municipiului (M), Curtea a reținut că a fost atacat prin acțiunea introductivă de instanță actul emis de Primarul Municipiului (M) nr. (...)/16.12.2021, prin care a fost respinsă plângerea prealabilă formulată împotriva HCL nr. (...)/28.10.2021 a Consiliului local al Municipiului (M).
Or, având în vedere că a fost chemat în judecată emitentul unui atac a cărui anulare a fost solicitată, în mod greșit prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului Municipiului (M), neprezentând relevanță din perspectiva calității procesuale a părții de la care emană actul atacat dacă acesta are atributele pentru a fi calificat ca unul administrativ ori nu, analiza asupra acestor aspecte urmând a o face instanța de judecată, însă cu citarea atât a persoanei care se consideră vătămată în drepturile sau interesele sale de respectivul act, cât și a emitentului acestuia.
Astfel, față de aceste argumente, apelul formulat de către apelantul (R) a fost admis și pe cale de consecință, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Primarul Municipiului (M).
În ceea ce privește fondul pricinii, Curtea a reținut că sentința atacată este legală și temeinică având în vedere argumentele ce vor fi expuse în continuare.
Cu titlu prealabil, instanța de apel a reținut că, fiind vorba despre un act juridic prin care se reglementează modalitatea de funcționare a unei societăți comerciale, acesta urmează regimul juridic specific dreptului privat, chiar dacă exteriorizarea voinței asociatului unic se face prin emiterea unei hotărâri de consiliu local.
Sub acest aspect, trebuie reamintit faptul că autoritățile publice nu intră exclusiv în raporturi de drept public, ci pot avea calitatea de subiecte de drept privat, în măsura în care raportul juridic în care intră este unul de acest fel, într-un astfel de caz exteriorizarea voinței acestora făcându-se, din punct de vedere formal, prin adoptarea unor acte administrative care însă rămân guvernate de normele de drept substanțial specific dreptului privat.
Astfel, Curtea a avut în vedere că deși exteriorizarea voinței intimatului Consiliul local al Municipiului (M) de propunere a unor membri ai consiliului de administrație a luat forma unei hotărâri de consiliu local, normele de drept material care guvernează această hotărâre, inclusiv normele privind posibilitatea atacării în justiție a acesteia sunt cele din dreptul civil, iar nu cele din dreptul administrativ.
În esență, pe calea prezentului demers judiciar, apelantul-reclamant a solicitat instanței cenzurarea legalității HCL nr. (...)/28.10.2021 a Consiliului local al Municipiului (M), adoptată în baza Deciziei nr. (...)/06.09.2021 a Asociației de dezvoltare intercomunitară pentru servicii de apă și apă uzată din județul (M), prin care au fost aprobate Raportul final al procedurii de recrutare a administratorilor (S) (...), lista cu propuneri de numire de membri în Consiliul de Administrare al (S) (...) SA, modelul contractului de mandat ce va fi încheiat cu membrii consiliului de administrație.
Prin HCL nr. (...)/28.10.2021 a Consiliului local al Municipiului (M) s-a dispus numirea, pentru postul de administrator al SC (S) SA (M), a numiților (...).
Apelantul-reclamant a participat la procedura de selecție și evaluare, procedură concurențială desfășurată cu un număr de 14 dosare și în a cărei etapă finală au ajuns un număr de 13 candidați, care au depus declarație de intenție și care s-au prezentat la interviul final, fiind notați.
În urma acestei proceduri, apelantul-reclamant a obținut un punctaj de 133,7, fiind clasat pe poziția a treia, fiind urmat de candidații (A), (B), (C), (D), (E) și (F), dar și de alții cu punctaje inferioare.
Nemulțumirea apelantului-reclamant rezidă în faptul că intimatul-pârât Consiliul local al Municipiului (M) a ales să desemneze în consiliul de administrație al (S) SA alte persoane care au avut un punctaj mai mic decât el în urma evaluării, apreciind apelantul că autoritatea locală trebuia doar să își însușească ierarhia candidaților propusă de Comisia de evaluare și nu ar fi avut îndreptățirea să o modifice.
În conformitate cu prevederile art. 29 alin. 9 din OUG nr. 109/2011, Numirea administratorilor se realizează de către adunarea generală a acționarilor din lista scurtă, întocmită potrivit art. 2 pct. 10.
Curtea a apreciat că prima instanță a realizat o corectă interpretare și aplicare a normelor de drept material incidente în cauză, respectând dreptul de apreciere al autorității locale, drept recunoscut de legiuitor în prevederea legală anterior redată, desemnarea reprezentanților autorității publice locale făcându-se dintre persoanele aflate pe lista scurtă întocmită de Comisia de selecție și nu neapărat în ordinea calificativelor din cadrul acestei liste.
Faptul că lista scurtă cuprinde și punctajele aferente fiecărui candidat nu reprezintă un element care să determine vreo obligație a consiliului local de desemnarea a unui anumit membru în detrimentul altuia cu punctaj inferior, ci doar un indicator de performanță pe care autoritatea îl poate avea în vedere în decizia sa.
Finalmente, raportul dintre autoritate și aceste persoane desemnate este unul specific contractului de mandat, care se bazează pe un complex de factori care determină încrederea specifică acestui timp de convenție între mandant și mandatar.
Totodată, Curtea a reținut că, în conformitate cu dispozițiile art. 1 pct. 6 din Anexa 1 la HG 722/2016, comisia de selecție este comisia constituită la nivelul autorității publice tutelare care realizează, după caz, următoarele: a) procedura de selecție și întocmirea listei scurte; b) propuneri autorității publice tutelare de numire a administratorilor din lista scurtă, în cazul regiilor autonome; c) recomandări autorității publice tutelare în vederea formulării de către aceasta a propunerilor de numire a administratorilor de către adunarea generală a acționarilor, în cazul societăților; d) evaluarea administratorilor în funcție, în cazul solicitării reînnoirii mandatului și întocmește raportul pentru numirile finale, iar art. 44 alin. 7 din același act normativ prevede că, după finalizarea interviurilor, comisia de selecție sau comitetul de nominalizare și remunerare întocmește raportul pentru numirile finale, care include clasificarea candidaților cu motivarea acesteia.
Din interpretarea acestor texte de lege rezultă cu puterea evidenței că, în urma procedurii de selecție, comisia realizează doar o listă scurtă și menționează rezultatul evaluării candidaților (notarea lor), acte care au valoarea unei propuneri pentru autoritatea decidentă.
Singura limitare a consiliului local este aceea că nu poate face propuneri din afara listei scurte rezultate în urma procesului de selecție.
În contextul în care niciun text legal nu impune autorității tutelare ca propunerile să fie făcute doar în ordinea stabilită de comisia de evaluare, Curtea nu a putut reține existența vreunei încălcări a normelor legale incidente la emiterea actului, autoritatea exercitându-și dreptul de apreciere în limitele prevăzute de lege.
Instanța de control judiciar nu a putut reține nici celelalte aspecte reclamate ca nelegale de către apelant, referitoare la proiectul de hotărâre menționat în Dispoziția Primarului nr. (...)/21.10.2021, care ar fi fost inexistent la emiterea dispoziției ori că în convocator nu au fost menționate toate informațiile prevăzute la art. 134 alin. 5 din OUG 57/2019 privind Codul administrativ.
Astfel, în acord cu judecătorul fondului, Curtea a reținut că documentul de convocare conține toate informațiile prevăzute ca fiind obligatorii de textul de lege anterior amintit, iar proiectul de hotărâre a fost publicat pe site-ul Primăriei Municipiului (M) la data de 27.10.2021, fiind întocmit în aceeași zi.
Cât privește susținerile apelantului-reclamant, conform cărora pentru o dată anterioară când a fost convocată ședința, respectiv pentru 30.09.2021, proiectul de hotărâre prevedea o altă componență a propunerilor pentru funcția de membru în consiliul de administrație, acestea nu prezintă relevanță juridică de vreme ce la data respectivă nu a fost adoptată nicio hotărâre de consiliu local, toate celelalte aspecte adiacente învederate fiind fără vreo importanță din punctul de vedere al legalității hotărârii adoptate.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, în temeiul prevederilor art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea a admis apelul formulat de apelantul (R), a schimbat în parte sentința atacată, în sensul că a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Primarul Municipiului (M) și a menținut restul dispozițiilor sentinței atacate.
Fiind în culpă procesuală, în baza dispozițiilor art. 452-453 Cod procedură civilă, față de împrejurarea că apelul a fost admis și pârâtul Primarul Municipiului (M) a căzut în pretenții în ceea ce privește soluția dată asupra excepției lipsei calității sale procesual pasive, Curtea a obligat pârâtul la plata în favoarea reclamantului a sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale în apel, justificate cu înscrisul de la fila 41, proporțional cu partea din demersul său judiciar pe care instanța l-a socotit fondat.
(Decizie redactată de judecător Patricia POP și rezumată de judecător Alina TITERLEA)