ARES ARES, Asociația pentru Reziliență, Evaluare și Securitate

Curtea de Apel ORADEA ·

Decizie nr. 803 din 25.11.2022

Instanță
Curtea de Apel ORADEA
Dosar
Obiect
Litigiu privind funcționarii publici. Admisibilitatea acțiunii în anularea rezultatului unui concurs pentru numirea în funcția publică
Soluție
Sursa
portal.just.ro

DREPT ADMINISTRATIV

Recurs. Litigiu privind funcționarii publici. Admisibilitatea acțiunii în anularea rezultatului unui concurs pentru numirea în funcția publică

- art. 63-68 din HG nr. 611/2008

- art. 7 și 8 din Legea nr. 554/2004

Legiuitorul a acordat concurenților dreptul de a solicita anularea concursului și a rezultatelor obținute la probele care îl compun în situația nerespectării dispozițiilor legale privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, cuprinse în HG nr. 611/2008.

Prin urmare, în mod greșit instanța de fond s-a raportat la caracterul actului contestat și a concluzionat că nu este act administrativ, în contextul în care legea a prevăzut în favoarea persoanei vătămate de rezultatul contestației, dreptul de a ataca contestația în fața instanței de contencios administrativ.

Curtea de Apel Oradea – Secția de contencios administrativ și fiscal

Decizia nr. 803 din 25 noiembrie 2022

Prin Sentința nr. (...) din 07.07.2022, Tribunalul (...) a admis excepția inadmisibilității acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantă, excepție invocată de pârâtă prin întâmpinare.

A respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, excepție invocată de pârâtă prin întâmpinare.

A respins ca inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta (R), în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii (J), fără cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs (R), solicitând admiterea recursului pentru motivul de nelegalitate prevăzut la art. 488 alin. (l) pct. 8 Cod de procedură civilă, și casarea cu trimitere în vederea rejudecării cauzei la instanța care a pronunțat hotărârea recurată, potrivit art. 498 alin. (2) Cod de procedură civilă, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, recurenta consideră hotărârea pronunțată de Tribunalul (...) ca fiind nelegală, aceasta fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, motiv de recurs reglementat de art. 488 alin. (l) pct. 8 Cod de procedură civilă.

Temeiul legal al acțiunii formulate de recurentă îi constituie dispoziția specială, respectiv art. 68 și art. 71 din H.G. nr. 611/2008.

Procedura contestării rezultatului probei scrise sau al interviului este reglementată de legea specială cu caracter prioritar, dispozițiile H.G. nr. 611/2008 privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici având aplicabilitate prioritară față de dispozițiile legii generale, Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Recurenta apreciază ca fiind incidente dispozițiile art. 63, 64, 65, 66, 67, 67^1, 68 din H.G. nr. 611/2008.

Legea specială recunoaște astfel competența materială a instanțelor de contencios administrativ și dreptul persoanei ce prezintă un interes legal de a supune jurisdicției instanței de judecată verificarea legalității modului de organizare a acestor concursuri, devenind incidente și dispozițiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, legea care constituie norma generală pentru aceste categorii de litigii.

Recurenta susține că prima instanță prin modul de argumentare în susținerea excepției inadmisibilității, consideră practic că verificarea legalității organizării concursului ar fi supusă numai controlului administrativ, nefondat, raportat la dispozițiile legii speciale, art. 68 și art. 71 din H.G. nr. 611/2008.

Recurenta consideră că în mod neîntemeiat a reținut prima instanță că actele contestate ar avea doar caracter constatator și premergător, prin actul având număr de înregistrare (...)3/26.08.2021 fiind respinsă contestația recurentei formulată la proba de interviu, iar prin actul nr. (...)6/26.08.2021 fiind stabilit rezultatul final al concursului de ocupare a funcției publice.

Tocmai în urma respingerii contestației formulate potrivit dispozițiilor legale speciale reglementate prin art. 68 și art. 71 din H.G. nr. 611/2008 a intentat acțiunea de contencios administrativ, apreciind că concursul pentru ocuparea funcției publice a fost viciată, fiind organizată și desfășurându-se cu nerespectarea prevederilor legale.

Recurenta susține că dacă contestația formulată în condițiile legii speciale nu s-ar echivala cu o plângere prealabilă în sensul art. 7 alin. (l) din Legea nr. 554/2004, ar deveni aplicabile prevederile alin. (5) de la art. 7 din aceeași lege, plângerea prealabilă nemaifiind necesară în cazul actelor administrative care nu mai pot fi revocate întrucât au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice.

Absența acestei motivări favorizează emiterea unor acte administrative abuzive, de vreme ce lipsa motivării lipsește de orice eficiență controlul judecătoresc al actelor administrative.

Recurenta menționează că nu s-au respectat prevederile art. 57 alin. (l) din H.G. nr. 611/2008.

Scopul acestei reglementări este însăși efectuarea unei departajări între candidați.

Prin întrebări adresate de fiecare membru al comisiei pot fi identificate într-o mai mare măsură abilitățile profesionale ale candidaților, având inclusiv menirea soluționării într-o măsură justă a eventualelor contestații ulterioare.

Prevederea legală încălcată, care ține de procedura de organizare a concursului de ocupare a funcției publice de inspector superior din cadrul Serviciului Stabiliri Prestații și Pensii Internaționale – Casa Județeană de Pensii (J), privește însăși componența comisei de concurs și a comisiei de contestații.

Recurenta face trimitere la dispozițiile art. 25 alin.(3) din H.G. nr. 611/2008, susținând că actul normativ prevede în mod expres că cele două comisii au secretari diferiți, rațiunea fiind aceea că secretarul comisiei face parte din aceasta, iar comisia de soluționare a contestațiilor trebuie să fie integral independentă și diferită față de comisia de concurs.

Recurenta învederează că în cauza dedusă judecății prin Decizia nr. (...) din 20.07.2021 a directorului executiv al Casei Județene de Pensii (J) a fost desemnat același secretar atât pentru comisia de concurs, cât și pentru comisia de soluționare a contestațiilor, încălcându-se astfel prevederea legală imperativă sus arătată.

Secretarul comisiei de concurs și secretarul comisiei de soluționare a contestațiilor au atribuții diferite reglementate de art. 41 din H.G. nr. 611/2008.

Cele două comisii trebuie să lucreze independent una față de cealaltă; nu se poate ca aceeași persoană să convoace atât membrii comisiei de concurs cât și membrii comisiei de soluționare a contestațiilor potrivit atribuțiilor de la art. 41 lit. c).

Activitatea celor două comisii este diferită, astfel că întocmirea și contrasemnarea întregii documentații privind activitatea specifică a acestora nu poate să fie efectuată de aceeași persoană în calitate de secretar al ambelor comisii, cum potrivit art. 32 alin. (2) din H.G. nr. 611/2008 și calitatea de membru în comisia de concurs este incompatibilă cu calitatea de membru în comisia de soluționare a contestațiilor.

Faptul că secretariatul comisiei de concurs și al comisiei de soluționare a contestațiilor trebuie să fie asigurat de persoane diferite este întărită de prevederile art. 42 alin. (l).

Potrivit art. 71 din H.G. nr. 611/2008, concursurile pentru ocuparea funcțiilor publice din cadrul autorităților și instituțiilor publice, organizate cu nerespectarea prevederilor acestui act normativ sunt nule de drept, iar nulitatea se constată de instanța de contencios administrativ.

În drept, recurenta a invocat art. 483 Cod de procedură civilă și următoarele, art. 488 alin. (l) pct. 8 Cod de procedură civilă, art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, art. 68 și art. 71 din H.G. nr. 611/2008.

Prin întâmpinare, intimata Casa Județeană de Pensii (J) a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

În motivare, arată intimata că acțiunea recurentei este inadmisibilă prin faptul că nu s-a solicitat anularea unui act administrativ de sine stătător, în condițiile definite de lege, actul contestat nefiind în măsură să producă prin el însuși efecte juridice, fiind doar un act constatator și premergător emiterii unui act administrativ, astfel că, pentru acest motiv nu poate fi atacat separat în instanța de contencios administrativ.

Legea prevede necesitatea întocmirii unui astfel de act, anterior emiterii actului administrativ, dar legiuitorul nu prevede posibilitatea atacării sale separat de actul administrativ în considerarea căruia s-a întocmit.

În raport de dispozițiile art. 1 și 2 din Legea nr. 554/2004, actele solicitate de recurentă ar fi anulate; cel prin care s-a soluționat contestația și cel prin care s-a consemnat rezultatul final al concursului pentru ocuparea funcției publice de inspector superior, nu pot face obiectul acțiunii în contencios administrativ, reclamantul având doar posibilitatea de a se adresa cu contestație comisiei de examen din cadrul instituției care a organizat concursul.

În acest context, obiectul cererii formulate de recurentă nu se circumscrie sferei stabilite de art. 1 și art. 2 lit. c) din Legea 554/2004.

Intimata susține că, în ceea ce privește actele întocmite în cadrul procedurii concursului pentru ocuparea unei funcții publice și pentru care se poate solicita anularea în fața instanței de contencios administrativ, trebuie avută în vedere norma cuprinsă în art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea 554/2004.

Procesul-verbal prin care se soluționează o contestație în cadrul unui concurs organizat pentru ocuparea unei funcții publice, nu este un act administrativ ci o operațiune material-tehnică, aceasta reprezintă forma de activitate a administrației care nu produce, în sine, niciun efect juridic, ele pregătind doar emiterea actului administrativ.

Intimata apreciază că procesele-verbale contestate nu au trăsăturile specifice actului administrativ pentru a fi supuse cenzurii instanței de contencios, scopul lor fiind acela de a atesta o anumită stare de fapt, respectiv evidențierea punctajului obținut de candidat în urma reevaluării lucrării/probei interviului.

Toate procesele-verbale ale comisiei de examen și de soluționare a contestațiilor vor fi valorificate cu ocazia emiterii actului administrativ de numire în funcția publică.

Pentru aceste motive apreciază că, în speță trebuia contestată decizia de numire în funcția publică, aceasta fiind susceptibilă de a da naștere, de a modifica sau stinge raporturi juridice, producând efecte juridice directe.

Susține intimata că acțiunea pentru anularea rezultatului analizei contestației la proba interviu și a rezultatului final al concursului, în situația în care nu se cere anularea și a actului administrativ emis în baza acestuia, este inadmisibilă.

Totodată excepția a fost admisă având în vedere faptul că recurenta a contestat direct în instanță concursul și nu a formulat plângere prealabilă; consideră că formularea contestației împotriva probei interviu nu poate fi asimilată plângerii prealabile care ar fi trebuit formulată împotriva actului administrativ prin care s-au stabilit rezultatele finale ale concursului, inclusiv a probei interviu.

Intimata invocă prevederile art. 71 din H.G. 611/2008 și susține că, pentru ca instanța învestită să poată constata nulitatea concursului, este obligatoriu ca partea care solicită acest lucru să indice în mod expres prevederile care nu au fost respectate la organizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor publice de execuție stabilite prin H.G. 611/2008.

Intimata susține că recurenta a contestat rezultatul probei interviu, fără a invoca motive de nelegalitate ale organizării acestei probe a concursului privind neafișarea planului de interviu, nerespectarea acestuia, etc., contestă doar modul de acordare a punctajului în cadrul acestei probe în urma soluționării contestației împotriva probei interviu.

Precizează că a fost respectat planul de evaluare atât în cadrul interviului cât și în cadrul soluționării contestațiilor la proba interviu.

Menționează în acest sens cele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal prin Decizia nr. 2595 din 20.06.2008, sfera de extindere a controlului judiciar asupra unui concurs poate viza aspecte legate de procedura de organizare și desfășurare a concursului, dar nu și cele care implică aprecieri asupra răspunsului la subiectele propuse.

Intimata precizează că aprecierea și notarea răspunsurilor în cadrul probei interviu sunt exclusiv atributul membrilor celor două comisii de concurs și exced controlului de legalitate pe care îl poate face instanța.

În ceea ce privește componența comisiei de concurs invocată de reclamantă, intimata indică dispozițiile art. 32 alin. (2) din HG nr. 611/2008.

Intimata învederează că a fost numit același secretar atât la comisia de concurs cat și la comisia de contestații, însă secretarul, potrivit art. 25 din HG nr. 611/2008 este numit prin actul administrativ prevăzut la alin. (1) desemnat, de regulă, din cadrul compartimentului de resurse umane, astfel încât să poată fi asigurată în condiții optime desfășurarea probelor de concurs.

Intimata susține că secretarul nu este membru al comisiei de concurs sau contestații, nu apreciază și notează candidații, are atribuții doar privind partea administrativă vizând organizarea și desfășurarea concursului, ca atare nu îi sunt aplicabile incompatibilitățile prevăzute de lege pentru membrii comisiei de concurs ca și cea menționată anterior.

În drept, intimata a invocat Legea nr. 554/2004, Cod de procedură civilă, HG nr. 611/2008.

Analizând recursul prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța a reținut următoarele:

Prin cererea de recurs formulată, recurentul a invocat motivul de casare prev. de art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă, potrivit căruia, se poate cere casarea când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Analizând acest motiv de casare, Curtea de Apel a constatat că este întemeiat.

Recurenta reclamantă a candidat la concursul pentru ocuparea funcției publice vacante de inspector, clasa I, grad profesional superior în cadrul Serviciului Stabiliri Prestații și Pensii Internaționale.

A obținut punctaj de promovare la proba scrisă, urmare cărui fapt a susținut proba interviului, în cadrul căruia a obținut cel mai mare punctaj, respectiv 95,66 puncte.

Împotriva rezultatului obținut la proba interviului a formulat contestație, respinsă însă, cu reducerea punctajului de la 95,656 puncte, la 95,33 puncte.

Concomitent, contestația formulată de contracandidata recurentei împotriva rezultatului obținut la proba interviului a fost admisă, iar punctajul obținut de aceasta a fost mărit de la 93,66 puncte, la 96,66 puncte.

Urmare admiterii contestației contracandidatei recurentei, rezultatul concursului s-a modificat, postul scos la concurs fiind obținut de contracandidată.

Prin Sentința nr. (...)/2022, Tribunalul (...) a admis excepția inadmisibilității acțiunii formulată de reclamantă, excepție invocată de pârâtă prin întâmpinare și a respins ca inadmisibilă acțiunea.

Pentru a decide astfel, instanța de fond a reținut că acțiunea este inadmisibilă din două perspective.

Pe de o parte, a reținut inadmisibilitatea pentru că nu s-a solicitat anularea unui act administrativ propriu zis, așa cum acesta este definit de lege, instanța de fond reținând că actul contestat nu este în măsură să producă prin el însuși efecte juridice, fiind doar un act constatator și premergător emiterii unui act administrativ, astfel încât nu este susceptibil de a fi atacat separat la instanța de contencios administrativ.

Pe de altă parte, a reținut inadmisibilitatea pe motiv că reclamanta a contestat direct în instanță concursul și nu a formulat plângere prealabilă, instanța de fond reținând că formularea contestației împotriva probei interviului nu poate fi asimilată plângerii prealabile care ar fi trebuit formulată împotriva actului administrativ prin care s-au stabilit rezultatele finale ale concursului, inclusiv a probei interviului.

Instanța de recurs apreciază că această soluție este rezultatul interpretării greșite a dispozițiilor legale aplicabile.

Astfel, în speță își găsesc incidența prevederile art. 63 - 68 și 71 din HG nr. 611/2008, pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici.

Potrivit prev. art. 63 din HG nr. 611/2008, după afișarea rezultatelor obținute la selecția dosarelor, proba scrisă sau interviu, candidații nemulțumiți pot face contestație, în termen de cel mult 24 de ore de la data afișării rezultatului selecției dosarelor, respectiv de la data și ora afișării rezultatului probei scrise ori a interviului, la locul desfășurării concursului, sub sancțiunea decăderii din acest drept.

În conformitate cu prevederile art. 68 din HG nr. 611/2008, în cazul respingerii contestației candidatul se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii.

Potrivit prevederilor art. 71 din același act normativ, concursurile pentru ocuparea funcțiilor publice din cadrul autorităților și instituțiilor publice, organizate cu nerespectarea prevederilor prezentei hotărâri, sunt nule de drept.

Nulitatea se constată de instanța de contencios administrativ.

Prin cererea de chemare în judecată formulată, recurenta reclamantă a solicitat în principal, anularea rezultatelor de soluționare a contestațiilor formulate la proba de interviu organizat la data de 24.08.2021 în cadrul concursului de ocupare a funcției publice de Inspector superior din cadrul Serviciului Stabiliri Prestații și Pensii Internaționale – Casa Județeană de Pensii (J), astfel cum acesta a fost constatat în actul având număr de înregistrare (...)3/26.08.2021, în consecință, stabilirea rezultatului final al concursului de ocupare a funcției publice de inspector superior din cadrul Serviciului Stabiliri Prestații și Pensii Internaționale – Casa Județeană de Pensii (J) în baza rezultatului obținut la proba de Interviu stabilit de comisia de concurs, cuprins în actul având număr de înregistrare (...)/24.08.2021, iar în subsidiar, anularea rezultatului final al concursului de ocupare a funcției publice de Inspector superior din cadrul Serviciului Stabiliri Prestații și Pensii Internaționale – Casa Județeană de Pensii (J), cuprins în actul având număr de înregistrare (...)6/26.08.2021.

În motivarea acțiunii a invocat nelegalitatea desfășurării concursului, prin încălcarea prevederilor HG nr. 611/2008.

Din interpretarea dispozițiilor legale enunțate, rezultă că legiuitorul a acordat concurenților dreptul de a solicita anularea concursului și a rezultatelor obținute la probele care îl compun în situația nerespectării dispozițiilor legale privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, cuprinse în HG nr. 611/2008.

Prin urmare, în mod greșit instanța de fond s-a raportat la caracterul actului contestat și a concluzionat că nu este act administrativ, în contextul în care legea a prevăzut în favoarea persoanei vătămate de rezultatul contestației, dreptul de a ataca contestația în fața instanței de contencios administrativ.

De asemenea, tot greșit instanța de fond a reținut că nu este îndeplinită condiția impusă de art. 7 din Legea nr. 554/2004, îndeplinirea procedurii prealabile.

În situația reglementată de prevederile art. 63-68 din HG nr. 611/2008, care reprezintă legea specială în raport cu Legea nr. 554/2004, soluția de respingere a contestației formulată împotriva rezultatului obținut la selecția dosarelor, la proba scrisă sau interviu, poate fi atacată direct la instanța de contencios administrativ, fără a fi necesară îndeplinirea plângerii prealabile.

Prin urmare, instanța de recurs a constatat că acțiunea recurentei reclamante este admisibilă, iar soluția de admitere a excepției inadmisibilității și respingere a acțiunii ca inadmisibilă este greșită.

Pentru ca acțiunea să fie analizată pe fond, în temeiul prev. art. 498 Cod procedură civilă, Curtea de Apel a admis recursul declarat de recurenta-reclamantă (R), împotriva Sentinței nr. (...) din 07.07.2022 pronunțată de Tribunalul (...), pe care a casat-o cu trimitere pentru o nouă judecare la aceeași instanță ținând seama de considerentele prezentei decizii.

Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.

(Decizie redactată de judecător Dorinela ROȘU și rezumată de judecător Claudia Carmen ORBAN)